Depozit sau P2P? Ce investiții sunt mai profitabile. Analiză

Investițiile private devin o tendință în întreaga lume. În Moldova, acest fenomen ia amploare și astfel, mai mulți decid să devină investitori. Pentru aceasta nu este necesar să investești milioane, poți începe cu o sumă mică. În ultimii câțiva ani, crowdfunding-ul sau investițiile P2P au câștigat avânt, iar în țara noastră, acest tip de investiție este oferit de platforma fintech Fagura.com. Să analizăm prin ce diferă formele clasice de investiții, să le studiem avantajele și dezavantajele și să le comparăm cu investițiile P2P.

Depozite

Să începem cu clasicele – depozite bancare. Este probabil prima opțiune care ne vine imediat în minte când e vorba despre investiții. În Moldova, acesta este cel mai popular tip de investiție, deoarece este familiar și relativ simplu. Lucru confirmat și de statisticile bancare. În decembrie 2020, 46,3 miliarde de lei erau la depozite în moneda națională. Dintre acestea, 29,3 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Cele mai multe dintre ele sunt depozite cu dobândă.

Pe parcursul anului, volumul tuturor depozitelor (de la persoane fizice și persoane juridice) a crescut cu 11,7% – constituind la 51,7 miliarde lei. Contribuțiile persoanelor fizice au crescut până la sfârșitul anului 2021 la 32,2 miliarde, cu aproape 3 miliarde lei mai mult decât în 2020. Rata medie la depozitele în lei a crescut și ea pe parcursul anului – cu o medie de 1-1,2 puncte procentuale, de la 3,81% la 4,97%. Conform celor mai recente date pentru ianuarie 2022, ratele au mai crescut ușor – până la 5,45%

Alte 38,4 miliarde de lei sunt păstrate în bănci sub formă de depozite în valută. Dintre acestea, 23,7 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Pe parcursul anului, volumul acestora a crescut cu 2,2 miliarde lei. Rata medie la depozitele în valută pentru persoane fizice a scăzut ușor – de la 0,52% la 0,34% pe an. În luna ianuarie a acestui an, depozitele în valută au fost acceptate la 0,37% pe an.

Deci, care sunt avantajele depozitelor bancare?

  • Siguranță. Aproape niciun risc

Moldova are un Fond Naţional de Garantare al Depozitelor. Conform legii, în cazul în care banca dă faliment, atunci cel puțin 50 de mii de lei vor fi returnați deponenților. După începerea procesului de lichidare a unei bănci falimentare, la vânzarea proprietăților sale sau la rambursarea creditelor, banii sunt returnați în primul rând persoanelor fizice – dacă aveau în conturi mai mult de 50 de mii de lei. Pentru a vă asigura și mai mult banii, puteți împărți suma în mai multe părți și deschide depozite la mai multe bănci, în condiții diferite.

  • Accesibilitate pentru toată lumea

Orice cetățean al Republicii Moldova poate deschide un depozit bancar. Acum este posibil să faci o depunere și de la distanță, prin aplicația băncii. În unele cazuri ai nevoie de numai 100 de lei pentru a deschide un depozit.

Și care sunt dezavantajele?

  • Randament scăzut nu te protejează împotriva inflației

Dacă deschizi un depozit de 1 000 de lei la cea mai mare dobândă oferită în bănci – 6,04% – pe o perioadă de unul până la doi ani, atunci până la sfârșitul primului an venitul tău nu va depăși 75 de lei. În anii obișnuiți, fără criză, acest lucru ți-ar putea salva banii de la inflație, deoarece sarcina principală a Băncii Naționale este să mențină inflația la 5%, +/- 1,5%.

Dar în perioada actuală, când inflația la sfârșitul anului 2021 a atins 14,7%, iar pentru 2022 se prognozează o medie de 18%, depozitele bancare nu numai că nu vor aduce venituri, dar se vor deprecia, parțial și din cauza inflației ridicate. Același lucru este valabil și pentru depozitele în valută. Cu o dobândă mai mică de unu la sută, un depozit de 500 de euro va deveni într-un an un depozit de 503 de euro. E greu să spunem că acesta este un venit.

  • Nu ai acces la bani rapid

Peste 70% din depozitele bancare sunt depozite la termen, adică deschise pentru o anumită perioadă. Dacă retragi banii înainte de sfârșitul perioadei de depunere, poți pierde dobânda. Putem concluziona că depozitele bancare sunt fiabile, sigure, dar nu generează venituri, iar în ani de criză nu sunt ocolite de inflație, chiar și depozitele în valută.

Proprietățile imobiliare

Să trecem la imobiliare. Acest tip de investiție, la fel ca un depozit, este considerat a fi clasic. Principala diferență față de un depozit bancar este valoarea investiției. Pentru a cumpăra o proprietate, aveți nevoie de o sumă mai mare decât pentru a deschide un depozit. Există mai multe opțiuni pentru a investi în imobiliare: cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru revânzare, cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru închiriere, cumpărarea de proprietăți comerciale pentru revânzare și cumpărarea de proprietăți comerciale pentru închiriere.

Avantajele investiției în imobiliare

  • Este destul de simplu

Pentru a cumpăra o proprietate nu este necesar să aveți cunoștințe financiare. În plus, puteți contacta un agent imobiliar care vă va ajuta să cumpărați un apartament sau o clădire potrivită.

  • Capital de încredere

Cumpărarea unei proprietăți a fost întotdeauna cel mai conservator mod de a economisi banii. Locuința achiziționată este un bun de nezdruncinat, care va rămâne la cumpărător, indiferent ce s-ar întâmpla. Mai ales dacă este asigurat.

Minusuri

  • Randament scăzut

Să presupunem că ești gata să investești 25 de mii de euro în achiziționarea unui apartament, iar la revânzarea lui, în trei ani, vei avea un câștig de maxim 10-12% din costul inițial. Totodată, trebuie să ții cont că vei avea nevoie de timp și vei suporta costuri financiare suplimentare pentru executarea tranzacțiilor, căutarea unui cumpărător de imobil și, eventual, alte cheltuieli de întreținere. Venitul din închirierea locuințelor este, de asemenea, scăzut. Potrivit agențiilor imobiliare, randamentul din închirierea apartamentelor este de 7-8% anual.

  • Există și riscuri

Una dintre cele mai populare modalități de a face bani pe imobiliare este cumpărarea unui apartament într-o clădire nouă aflată în construcție, pentru ca ulterior, în momentul dării în exploatare, apartamentul sa poată fi revândut. Aici venitul poate fi mai mare – de la 5 la 50 de mii de euro, în funcție de suma investită inițial. Dar, cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât riscurile sunt mai mari. Aceasta este regula de bază a investitorului. Și în condițiile țării noastre, poți întâlni dezvoltatori fără scrupule: care fie întârzie mult finalizarea construcției (în cel mai bun caz), fie dispar cu banii deponenților (în cel mai rău caz).

  • Lichiditate scăzută

Vânzarea unui apartament achiziționat la prețul de piață nu este întotdeauna ușoară. Uneori, nu găsești un cumpărător ani de zile. Circumstanțele se pot schimba în câțiva ani: lângă casă va apărea un șantier, o stradă întreagă va fi reparată sau o grădiniță sau o școală din apropiere va fi închisă. Acest lucru afectează mult prețul final al locuințelor.

  • Imposibilitatea efectuării unei tranzacții de cumpărare – vânzare online

Cumpărarea unui imobil nu prevede încă posibilitatea înregistrării acestuia de la distanță: vizualizarea unui apartament/casa, mersul la notar, înscrierea la cadastru etc. Toate aceste etape necesită prezență fizică.

Hârtii de valoare (Titluri de Stat)

Investind în titluri de stat, împrumuți statul. Cu banii tăi, acesta poate dezvolta economia, poate crea noi locuri de muncă sau poate plăti pensii. Există două tipuri de titluri de stat – obligațiuni de trezorerie cu o scadență de până la un an și obligațiuni de stat cu o scadență de un an sau mai mult.

Dacă investești în bonuri de trezorerie, dobânda aferentă acestora și suma investită vor fi plătite la data scadenței. Poți investi în titluri de stat doar în moneda națională. La jumătatea lunii decembrie, ratele au variat de la 8,5% la 9,9%, iar până la 1 februarie – de la 8,9% la 11,2%.

Dacă investești în obligațiuni de stat, atunci poți primi dobândă pe acestea periodic (la fiecare șase luni) sub formă de cupoane. De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a oferit obligațiuni de stat cu o scadență de 7 ani și o rată anuală de 10%. Cea mai mică rată a dobânzii pentru obligațiunile de stat pe doi ani – 7,12% pe an. Ratele hârtiilor de valoare se modifică în fiecare an în funcție de inflație și de rata de bază a Băncii Naționale. În anul de criză 2015, ratele la obligațiunile de stat au depășit 20%.

Principalii cumpărători de titluri de stat sunt băncile comerciale. Acestea, la rândul lor, devin brokeri pentru persoane fizice sau companii, care decid să cumpere titluri de stat. Poți cumpăra titluri de stat la licitațiile organizate de Banca Națională de mai multe ori pe lună.

Plusuri

  • Fiabilitate maximă

De la crearea pieței titlurilor de stat, nu a existat niciun caz de răscumpărare prematură a titlurilor de stat sau de plată întârziată a dobânzilor asupra acestora.

  • Lichiditate ridicată

Deoarece titlurile de stat sunt tranzacționate pe piața secundară, ele pot fi vândute acolo și poți primi banii imediat. În același timp, vei primi dobândă pentru fiecare zi în care titlurile de stat sunt în portofoliul tău.

  • Rentabilitate medie

De obicei, ratele la titlurile de stat sunt mai mari decât la depozite, ceea ce înseamnă că șansele de a câștiga bani din inflație sunt mai mari. Când cumperi bonuri de trezorerie pe termen scurt, spre exemplu pentru un an, la o sumă mare (să zicem 100 de mii de lei) – vei câștiga cca 10 mii de lei.

Minusuri

  • Complexitatea procesului de cumpărare

Pentru a cumpăra titluri de stat, trebuie să deschideți un cont de brokeraj la o bancă, să soliciți băncii informații despre termenii și condițiile de achiziție, să completezi o cerere, să depui suma în cont și să aștepți un mesaj de la bancă dacă cererea este acceptată. Ministerul Finanțelor promite de mai bine de un an că va simplifica procedura prin crearea unei platforme dedicate, prin care aproape oricine va putea cumpăra titluri de stat, însă până acum platforma este încă în dezvoltare.

  • Profitul scade

Comisioanele bancare și alte comisioane de deservire îți pot consuma acea profitabilitate (cel puțin parțial): pentru deschiderea unui cont (30-50 lei), pentru încheierea unei tranzacții (până la 100 lei), pentru răscumpărarea titlurilor, pentru transferul de bani de la Banca Națională în contul tău bancar. (0,5% – 0,7%), pentru încasare (1%) etc. Diferite bănci au comisioane diferite: fie unul fix, de 28-45 de bani pentru un titlu în valoare de 100 de lei, fie egal cu 0,1% din valoarea tranzacției, dar nu mai puțin de 50 de lei pentru o operațiune de cumpărare a titlurilor de stat. De asemenea, nu uita că acum trebuie să plătești un impozit pe venitul din răscumpărarea titlurilor de stat de 12%.

Creditarea P2P

În Republica Moldova, acest tip de investiții a fost adus pe piață de fintech-ul Fagura.com. Ideea proiectului este că oamenii investesc bani în împrumuturi pentru cei care au nevoie de bani – ca și capital de lucru pentru companie, pentru diverse achiziții, pentru o călătorie de vis sau pentru lansarea unei afaceri etc. Din astfel de investiții, investitorii primesc venituri în medie de 15-17% (uneori și până la 20%) pe an în euro. Tot procesul – atât de investiții, cât și de creditare – are loc online. Suma minimă de investiție este de 25 de euro.

Site-ul Fagura.com are un calculator, care îți va calcula venitul aproximativ în funcție de valoarea investiției – de la 100 la 100 mii €, pe un termen – de la 12 la 36 de luni și în funcție de gradele de risc alese – de la A la G. Cu cât riscul este mai mare, cu atât rata dobânzii este mai mare pentru debitor și, în consecință, pentru investitor.

De asemenea, poți alege să investești automat (AutoInvest) sau să alegi manual creditele în care investești (manual Invest). Pentru investitorii începători, prima opțiune este potrivită. Nu există taxe suplimentare pentru opțiunea AutoInvest. Comisionul este unul standard pentru toți investitorii – 2% și se achita doar atunci când primești banii înapoi în cont de la împrumutați.

Când investești automat, poți selecta mai multe filtre. Este important doar să reții că, dacă selectezi criteriile prea stricte, poți aștepta prea mult timp pentru ca o cerere să se potrivească nevoilor tale.

Plusuri

  • Randament ridicat

Randamentul din acest tip de investiții este incomparabil mai mare decât depozitele și este foarte posibil să rezistați chiar și la o inflație de 15%, deoarece investițiile se fac în euro, iar dobânda se percepe și în euro. În plus, acumularea veniturilor are loc sub formă de dobândă compusă, sau într-un mod simplu – „dobândă la dobândă”, care crește și mai mult profitul din investiție. De exemplu, dacă investești 1 000 de euro timp de 24 de luni, alegând un nivel mediu de risc, atunci venitul pentru doi ani va fi de cel puțin 149 de euro, iar în medie – 195 de euro. Comparativ cu un depozit în valută, profitul va fi de peste 30 de ori mai mare.

  • Disponibilitate

Întregul proces de investiție – de la înregistrarea pe platformă până la investiția propriu-zisă durează nu mai mult de o zi. Și nu trebuie să mergi nicăieri. Procesul de înregistrare este online, urmând cele mai stricte reguli de identificare cu doi factori și de verificare a identității. Singura condiție este să ai un cont – fie într-o bancă, fie într-unul dintre portofelele electronice. Investiția este foarte ușoară și simplă – totul este detaliat și cât se poate de ușor de utilizat.

Minusuri

  • Există riscuri

Investitorul de pe platformă poate alege împrumutatul pe care îl va credita (portret robot, depersonalizat). Fiecărui împrumutat i se atribuie un grad de risc în funcție de venit, istorie de credit și alte criterii. Dacă alegi grad de risc D, dobânda va fi mai mare – mai mult de 30%, dar atunci crește și riscul ca împrumutul în care ai investit bani să devină neperformant (să nu fie întors). Totodată, ponderea creditelor neperformante în Fagura este de 3-4%, în timp ce la bănci – 6-8%.

Fagura va implementa măsuri suplimentare pentru a asigura și mai mult investitorii: va fi creat un Fond de rezervă care va acoperi toate riscurile investitorilor în cazul debitorilor rău-platnici.

  • Lichiditate medie

Banii investiți nu pot fi returnați în cont imediat. Fondurile revin în cont treptat, pe măsură ce împrumutatul întoarce ratele lunare (banii). Uneori acest lucru se întâmplă destul de repede: jumătate din banii investiți pot fi primiți în câteva luni și, de exemplu, investiți din nou. Alteori trebuie să așteptați până la sfârșitul perioadei de rambursare a creditului de către debitor.

Pentru a crește lichiditatea veniturilor, pe platformă va apărea o piață secundară până la sfârșitul lunii martie, unde investitorii își vor putea vinde investițiile dacă au nevoie urgentă de bani, iar apoi, când circumstanțele se vor îmbunătăți, vor putea reveni să investească.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Municipiului Chișinău

Restricții de circulație pe mai multe străzi din Chișinău începând cu 13 iulie. Lista străzilor afectate

Începând cu 13 iulie, pe mai multe străzi din municipiul Chișinău vor fi instituite restricții de circulație. Unele dintre ele vor fi valabile timp de aproape o lună. În perioada restricțiilor, traficul rutier va fi suspendat parțial, pe benzi. Informațiile au fost comunicate de Primăria municipiului Chișinău.

Conform autorităților capitalei, în perioada 13 iulie-3 august va fi suspendat parțial, pe benzi, traficul rutier pe strada Sarmizegetusa, pe tronsonul cuprins între bd. Cuza-Vodă și str. Burebista. În această perioadă vor fi efectuate lucrări de reparație a străzii Sarmizegetusa.

Tot în perioada 13 iulie-3 august va fi suspendat parțial, pe benzi, traficul rutier pe șoseaua Muncești, pe tronsonul cuprins între străzile Arca Moldovei și Băcioii Noi. În această perioadă vor fi efectuate lucrări de reparație a șos. Muncești. 

De asemenea, traficul rutier pe str. Florilor va fi suspendat, în contextul executării lucrărilor de reparație. Lucrările se vor desfășura pe etape, după cum urmează:

  • etapa I: tronsonul cuprins între străzile Studenților și Matei Basarab, pe perioada 13.07.2026-19.07.2026;
  • etapa II: tronsonul cuprins între străzile Matei Basarab și Miron Costin, pe perioada 20.07.2026-27.07.2026;
  • etapa III: tronsonul cuprins între străzile Miron Costin și Bogdan Voievod, pe perioada 28.07.2026-09.08.2026.

Mai mult, va fi suspendat parțial traficul rutier pe strada Vadul lui Vodă, pe tronsonul cuprins între străzile Meșterul Manole și Nicolae Milescu-Spătaru și pe str. Ginta Latină, tronsonul cuprins între bd. Mircea cel Bătrân și str. Nicolae Milescu-Spătaru, în perioada 14 iulie – 12 august.

Юлія Свириденко

„Este necesară reînnoirea Guvernului”: Zelenski, propunere pentru premierul Ucrainei și mesaj de mulțumire

Președintele Vladimir Zelenski a anunțat, pe 12 iulie, că Ucraina își schimbă strategia politică externă și internă. Potrivit lui Zelenski, pentru realizarea schimbărilor este necesară reînnoirea Cabinetului de miniștri. El a comunicat despre o întrevedere cu premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko. Președintele Ucrainei a menționat că i-a propus Iuliei Sviridenko să conducă „o nouă direcție importantă în relațiile cu un partener-cheie” și, totodată, i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată în funcția de prim-ministru.

Zelenski a anunțat pe o rețea de socializare că „Ucraina își schimbă strategia politică”. „Pentru fiecare direcție prioritară de politică externă va fi responsabilă o persoană concretă, cu o experiență semnificativă, capabilă să pună în aplicare ceea ce convenim la nivelul liderilor și ceea ce așteaptă poporul ucrainean. (…) Printre aceste direcții, cele mai importante sunt Statele Unite și acordurile noastre. (…) Uniunea Europeană, cu care este nevoie de un parcurs clar către aderare. (…) Regiunea Orientului Mijlociu și a Golfului, ca una dintre cele mai promițătoare direcții globale de cooperare în domeniul securității și economiei; China; organizațiile internaționale-cheie care influențează deciziile globale și care pot contribui mai mult la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat Zelenski. El a spus că schimbarea strategiei politice vizează și activitatea internă a țării.

„Am discutat detaliile cu prim-ministrul Ucrainei, Iulia Sviridenko. Am stabilit că, pentru realizarea schimbărilor, este necesară reînnoirea Cabinetului de Miniștri. Îi mulțumesc Iuliei pentru activitatea clară, stabilă și eficientă în funcția de prim-ministru, pentru anii de muncă cu rezultate în echipa Ucrainei și i-am propus să conducă o nouă direcție importantă în relațiile cu un partener-cheie. Mă bazez pe faptul că, împreună cu parlamentarii, vom realiza modificările corespunzătoare în Guvernul Ucrainei”, a anunțat Zelenski. Președintele Ucrainei a spus că vor exista schimbări și în componența conducerii instituțiilor de drept.

Iulia Sviridenko a scris pe o rețea de socializare că a discutat cu Vladimir Zelenski despre provocările cu care se confruntă Ucraina, schimbările necesare pentru consolidarea activității Guvernului și relațiile cu partenerii internaționali.

„Astăzi este extrem de important să unim toate forțele și resursele pentru consolidarea Ucrainei. Îi mulțumesc președintelui pentru încredere și pentru aprecierea înaltă a activității echipei noastre. Sunt mândră că am avut onoarea de a conduce Guvernul în cea mai dificilă perioadă din istoria recentă a Ucrainei. Mulțumesc fiecăruia și fiecăreia dintre cei care apără pământul ucrainean. (…) Mulțumesc întregii echipe guvernamentale pentru munca depusă în beneficiul statului într-o perioadă de mari provocări. (…) Am discutat cu președintele și despre pașii noștri următori. Sunt pregătită să continui să servesc statul ucrainean și să îndeplinesc sarcini menite să consolideze poziția Ucrainei, să apere interesele naționale și să apropie o pace justă”, a adăugat Sviridenko.

Zelenski nu a precizat în ce funcție ar urma să fie numită Sviridenko, însă deputatul de opoziție Iaroslav Jelezniak a declarat că, cel mai probabil, aceasta va deveni ambasadoare a Ucrainei în SUA.

***

Iulia Sviridenko a preluat funcția de prim-ministru al Ucrainei în iulie 2025. Propunerea a venit din partea președintelui ucrainean Vladimir Zelenski. Anterior, ea a ocupat funcția de ministru al Economiei și a fost unul dintre viceprim-miniștrii Ucrainei din noiembrie 2021. Are experiență în colaborarea cu înalți oficiali de la Washington, după ce a negociat și semnat un acord cu secretarul Trezoreriei, care acordă Statelor Unite acces preferențial la noi acorduri privind mineralele ucrainene și va contribui la finanțarea investițiilor pentru reconstrucția Ucrainei.

screenshot

Noul Mitropolit al Basarabiei a fost întronizat: își dorește un acord cu Guvernul de la Chișinău

Episcopul Antonie de Bălți a fost întronizat în calitate de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Ceremonia a avut loc pe 12 iulie, la biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Chișinău. În discursul său, noul mitropolit a spus, printre altele, că se va strădui să aibă o bună colaborare cu autoritățile statului. Totodată, și-a exprimat dorința de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural.

În cadrul ceremoniei s-a menționat că de la noul mitropolit se așteaptă „cinstire și ascultare față de Patriarhul României”, să manifeste „iubire de neam și grijă părintească pentru parohii și mănăstiri, pentru valorile credinței ortodoxe” și să „cultive relații de respect reciproc cu alte culte oficial recunoscute, pentru păstrarea păcii sociale”.

„Înțeleg ce responsabilitate mare îmi revine de acum încolo. (…) Avem cu toții aceeași misiune – creșterea și prosperarea Mitropoliei Basarabiei. (…) Îmi asum această cruce deloc ușoară și într-un timp cu totul special pentru Mitropolia Basarabiei, cu speranța că bunul Dumnezeu va fi în preajma mea. (…) Mitropolia Basarabiei își așteaptă cu drag și cu răbdare pe toți fiii ortodocși ai acestui spațiu să revină acasă. (…) Ca buni cetățeni, ne vom strădui să avem o bună colaborare cu autoritățile statului spre binele creștinilor noștri. (…) În acest sens, anunțăm dorința noastră de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural”, a comunicat noul Mitropolit.

Menționăm că la ceremonia de întronizare au fost prezenți, inclusiv, ministrul interimar al Culturii al Republicii Moldova, Cristian Jardan, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, deputatul PAS, Virgiliu Pâslariuc, și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, Mitropolia Basarabiei a anunțat retragerea din funcție a mitropolitului Petru. Instituția a invocat oficial motive de vârstă și de sănătate. La scurt timp după acest anunț, în spațiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar apărea mitropolitul alături de un alt bărbat. Apariția imaginilor a generat un val de reacții, dar și speculații în spațiul public privind o posibilă legătură între difuzarea acestora și decizia de retragere. Contactați de NewsMaker, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat că demisia mitropolitului Petru este determinată în primul rând de vârsta și starea sa de sănătate. Totodată, aceștia au precizat că instituția va avea o poziție oficială, „după ce se va adeveri dacă este falsă sau dacă este reală acea înregistrare video”.

Pe 3 iunie, Biserica Ortodoxă Române a aprobat demisia mitropolitului Basarabiei. Tot atunci s-a anunțat că se pregătește alegerea unui nou mitropolit al Basarabiei. Pe 20 iunie, Mitropolia Basarabiei a desemnat, prin consultare deschisă urmată de vot secret, doi candidați pentru funcția de mitropolit: episcopul Antonie de Bălți și episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud. Pe 2 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe episcopul Antonie de Bălți în fruntea Mitropoliei Basarabiei.

screenshot

Critici după o declarație controversată a ambasadorului Germaniei la Chișinău, privind limba și religia în R. Moldova și România

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie. Diplomatul a adăugat că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România. Ambasada Germaniei nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare.

Ce a declarat ambasadorul

La ediția din 9 iulie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România, adăugând totodată că „noi am fost, la un moment dat, aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România”.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova: avem aceeași limbă, aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială, dar, desigur, au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, a răspuns Hubert Knirsch, potrivit unei traduceri live din timpul emisiunii.

Ambasada Germaniei în Republica Moldova nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar la acest subiect. NewsMaker a solicitat o reacție din partea misiunii diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare pentru ziua de 13 iulie.

Reacții în Republica Moldova și România

„Când a zis-o la final de emisiune dl ambasador mi-am zis: gata, va fi scandal. Nu există ceva mai sensibil în partea asta a Prutului… Nu există”, a scris prezentatorul emisiunii „Cabinetul din umbră”, Vitalie Călugăreanu, pe 12 iulie, pe rețelele de socializare.

„Excelența, bravo și mulțumim!”, a reacționat istoricul Alexei Tulbure. „Potrivit acestuia (nota red. Hubert Knirsch), în Republica Moldova coexistă opinii diferite cu privire la limbă, cultură și identitate. Unii cetățeni se consideră parte a spațiului românesc, alții au o altă viziune. Acești „alții”, adaug eu, reprezintă aproape 80% din populație, potrivit ultimului recensământ, declarându-se moldoveni. Majoritatea lor condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. Identitatea moldovenească de astăzi nu are legătură cu trecutul sovietic și Rusia. (…) Mulțumim Germaniei pentru această abordare lucidă a realităților din Republica Moldova”, a adăugat Tulbure.

Jurnalistul Vasile Munteanu a scris că „românitatea societății dintre Prut și Nistru este o realitate istorică, nu una inventată încă în perioada Rusiei țariste, iar limba română este un adevăr științific demonstrat prin argumente științifice”. „Avem și o hotărâre a Curții Constituționale, dar vă recomand să citiți cu mare atenție și Declarația de Independență a Republicii Moldova. (…) Nu există: identitate moldovenească; popor moldovenesc; națiune moldovenească”, a reacționat jurnalistul la postarea lui Alexei Tulbure.

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că „un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională”. „Eu nu vreau ca nici „rusul”, nici „neamțul” să-mi spună ce identitate națională am. (…) Pe ambasadorul german la Chișinău l-aș trimite mai întâi la o lecție de istorie și de bun-simț diplomatic. (…) Domnului cu pricina i-aș reaminti un lucru simplu: cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt”, a adăugat Sturza.

Jurnalistul român Răzvan Gheorghe a spus că „Ministerul Afacerilor Externe de la București ar trebui să reacționeze cu fermitate”. „Sunt intolerabile astfel de atacuri la adresa României și a românilor”, a adăugat el.

Fostul deputat Chiril Moțpan, în prezent – consilier în Consiliul Municipal Chișinău, a declarat că „identitatea unui popor nu poate fi redefinită prin declarații diplomatice”. „Domnule ambasador, respectăm Germania și nu uităm de momentul istoric care a dus la unificarea celor doua state germane. Tocmai de aceea, ne așteptăm la același respect față de istoria, limba și demnitatea oamenilor de pe acest pământ. (…) Teoriile care separă artificial românii de pe cele două maluri ale Prutului au aparținut epocii sovietice. De aceea, nu avem nevoie de noi teme de dezbinare într-o societate care încearcă să-și consolideze unitatea și democrația”, a comunicat Moțpan.

„Domnule ambasador al Germaniei în Republica Moldova, puneți mâna pe cărțile de istorie, și, vă rog să ne scutiți de opiniile dumneavoastră!”, a reacționat fosta deputată Ana Guțu.

„Când ești ambasador al unei țări din UE la Chișinău, nu vii și spui că aici limba nu e română sau că aici trăiesc extratereștri sovietici, nu români. Moldovenii sunt români. Moldoveni sunt și la Iași, și la Botoșani, și la Chișinău. Toți sunt români. Așa cum și muntenii sunt români. Dacă tu crezi altfel, nu o spui public. Ești diplomat, totuși. Dacă o faci, înseamnă că urmărești un anumit scop sau interes. Exact același pe care îl are și Rusia”, a comunicat jurnalistul Nicolae Chicu.

„Bravo, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană! În Republica Moldova s-a declanșat un adevărat linșaj mediatic împotriva ambasadorului Germaniei, doar pentru că a răspuns la o întrebare a unui jurnalist și a constatat o realitate. Despre ce criterii de la Copenhaga mai putem vorbi dacă noi încă nu am ieșit din „peșterile patriotismului grobian”, unde orice opinie incomodă este întâmpinată cu intoleranță și atacuri?”, a scris istoricul Alexei Tulbure, într-un nou mesaj pe rețelele de socializare.

Una dintre cele mai dure reacții a venit de la Valeriu Pașa, președintele ONG-ului „WatchDog”. Acesta consideră că diplomatul german ar avea rele intenții.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani.

Sport1.md

Canoistul Serghei Tarnovschi a obținut argintul la Cupa Mondială de la Montreal

Canoistul Serghei Tarnovschi a obținut medalia de argint la Cupa Mondială de kaiac-canoe de la Montreal. Informația a fost comunicată pe 12 iulie de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova.

Potrivit Comitetului, Tarnovschi a încheiat proba de 500 de metri cu timpul de 1:51.65, clasându-se pe locul al doilea. Aurul a fost obținut de chinezul Bowen Ji (1:50.61), campion olimpic la Paris în proba de C-2 500 de metri, iar bronzul i-a revenit grecului Stefanos Dimopoulos (1:52.38).

olympic.md

Născut în Ucraina, Serghei Tarnovschi s-a mutat împreună cu fratele său Oleg de la Lvov la Chișinău, în 2014, când a început să concureze pentru Federația Moldovenească de Canotaj.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: