Depozit sau P2P? Ce investiții sunt mai profitabile. Analiză

Investițiile private devin o tendință în întreaga lume. În Moldova, acest fenomen ia amploare și astfel, mai mulți decid să devină investitori. Pentru aceasta nu este necesar să investești milioane, poți începe cu o sumă mică. În ultimii câțiva ani, crowdfunding-ul sau investițiile P2P au câștigat avânt, iar în țara noastră, acest tip de investiție este oferit de platforma fintech Fagura.com. Să analizăm prin ce diferă formele clasice de investiții, să le studiem avantajele și dezavantajele și să le comparăm cu investițiile P2P.

Depozite

Să începem cu clasicele – depozite bancare. Este probabil prima opțiune care ne vine imediat în minte când e vorba despre investiții. În Moldova, acesta este cel mai popular tip de investiție, deoarece este familiar și relativ simplu. Lucru confirmat și de statisticile bancare. În decembrie 2020, 46,3 miliarde de lei erau la depozite în moneda națională. Dintre acestea, 29,3 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Cele mai multe dintre ele sunt depozite cu dobândă.

Pe parcursul anului, volumul tuturor depozitelor (de la persoane fizice și persoane juridice) a crescut cu 11,7% – constituind la 51,7 miliarde lei. Contribuțiile persoanelor fizice au crescut până la sfârșitul anului 2021 la 32,2 miliarde, cu aproape 3 miliarde lei mai mult decât în 2020. Rata medie la depozitele în lei a crescut și ea pe parcursul anului – cu o medie de 1-1,2 puncte procentuale, de la 3,81% la 4,97%. Conform celor mai recente date pentru ianuarie 2022, ratele au mai crescut ușor – până la 5,45%

Alte 38,4 miliarde de lei sunt păstrate în bănci sub formă de depozite în valută. Dintre acestea, 23,7 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Pe parcursul anului, volumul acestora a crescut cu 2,2 miliarde lei. Rata medie la depozitele în valută pentru persoane fizice a scăzut ușor – de la 0,52% la 0,34% pe an. În luna ianuarie a acestui an, depozitele în valută au fost acceptate la 0,37% pe an.

Deci, care sunt avantajele depozitelor bancare?

  • Siguranță. Aproape niciun risc

Moldova are un Fond Naţional de Garantare al Depozitelor. Conform legii, în cazul în care banca dă faliment, atunci cel puțin 50 de mii de lei vor fi returnați deponenților. După începerea procesului de lichidare a unei bănci falimentare, la vânzarea proprietăților sale sau la rambursarea creditelor, banii sunt returnați în primul rând persoanelor fizice – dacă aveau în conturi mai mult de 50 de mii de lei. Pentru a vă asigura și mai mult banii, puteți împărți suma în mai multe părți și deschide depozite la mai multe bănci, în condiții diferite.

  • Accesibilitate pentru toată lumea

Orice cetățean al Republicii Moldova poate deschide un depozit bancar. Acum este posibil să faci o depunere și de la distanță, prin aplicația băncii. În unele cazuri ai nevoie de numai 100 de lei pentru a deschide un depozit.

Și care sunt dezavantajele?

  • Randament scăzut nu te protejează împotriva inflației

Dacă deschizi un depozit de 1 000 de lei la cea mai mare dobândă oferită în bănci – 6,04% – pe o perioadă de unul până la doi ani, atunci până la sfârșitul primului an venitul tău nu va depăși 75 de lei. În anii obișnuiți, fără criză, acest lucru ți-ar putea salva banii de la inflație, deoarece sarcina principală a Băncii Naționale este să mențină inflația la 5%, +/- 1,5%.

Dar în perioada actuală, când inflația la sfârșitul anului 2021 a atins 14,7%, iar pentru 2022 se prognozează o medie de 18%, depozitele bancare nu numai că nu vor aduce venituri, dar se vor deprecia, parțial și din cauza inflației ridicate. Același lucru este valabil și pentru depozitele în valută. Cu o dobândă mai mică de unu la sută, un depozit de 500 de euro va deveni într-un an un depozit de 503 de euro. E greu să spunem că acesta este un venit.

  • Nu ai acces la bani rapid

Peste 70% din depozitele bancare sunt depozite la termen, adică deschise pentru o anumită perioadă. Dacă retragi banii înainte de sfârșitul perioadei de depunere, poți pierde dobânda. Putem concluziona că depozitele bancare sunt fiabile, sigure, dar nu generează venituri, iar în ani de criză nu sunt ocolite de inflație, chiar și depozitele în valută.

Proprietățile imobiliare

Să trecem la imobiliare. Acest tip de investiție, la fel ca un depozit, este considerat a fi clasic. Principala diferență față de un depozit bancar este valoarea investiției. Pentru a cumpăra o proprietate, aveți nevoie de o sumă mai mare decât pentru a deschide un depozit. Există mai multe opțiuni pentru a investi în imobiliare: cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru revânzare, cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru închiriere, cumpărarea de proprietăți comerciale pentru revânzare și cumpărarea de proprietăți comerciale pentru închiriere.

Avantajele investiției în imobiliare

  • Este destul de simplu

Pentru a cumpăra o proprietate nu este necesar să aveți cunoștințe financiare. În plus, puteți contacta un agent imobiliar care vă va ajuta să cumpărați un apartament sau o clădire potrivită.

  • Capital de încredere

Cumpărarea unei proprietăți a fost întotdeauna cel mai conservator mod de a economisi banii. Locuința achiziționată este un bun de nezdruncinat, care va rămâne la cumpărător, indiferent ce s-ar întâmpla. Mai ales dacă este asigurat.

Minusuri

  • Randament scăzut

Să presupunem că ești gata să investești 25 de mii de euro în achiziționarea unui apartament, iar la revânzarea lui, în trei ani, vei avea un câștig de maxim 10-12% din costul inițial. Totodată, trebuie să ții cont că vei avea nevoie de timp și vei suporta costuri financiare suplimentare pentru executarea tranzacțiilor, căutarea unui cumpărător de imobil și, eventual, alte cheltuieli de întreținere. Venitul din închirierea locuințelor este, de asemenea, scăzut. Potrivit agențiilor imobiliare, randamentul din închirierea apartamentelor este de 7-8% anual.

  • Există și riscuri

Una dintre cele mai populare modalități de a face bani pe imobiliare este cumpărarea unui apartament într-o clădire nouă aflată în construcție, pentru ca ulterior, în momentul dării în exploatare, apartamentul sa poată fi revândut. Aici venitul poate fi mai mare – de la 5 la 50 de mii de euro, în funcție de suma investită inițial. Dar, cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât riscurile sunt mai mari. Aceasta este regula de bază a investitorului. Și în condițiile țării noastre, poți întâlni dezvoltatori fără scrupule: care fie întârzie mult finalizarea construcției (în cel mai bun caz), fie dispar cu banii deponenților (în cel mai rău caz).

  • Lichiditate scăzută

Vânzarea unui apartament achiziționat la prețul de piață nu este întotdeauna ușoară. Uneori, nu găsești un cumpărător ani de zile. Circumstanțele se pot schimba în câțiva ani: lângă casă va apărea un șantier, o stradă întreagă va fi reparată sau o grădiniță sau o școală din apropiere va fi închisă. Acest lucru afectează mult prețul final al locuințelor.

  • Imposibilitatea efectuării unei tranzacții de cumpărare – vânzare online

Cumpărarea unui imobil nu prevede încă posibilitatea înregistrării acestuia de la distanță: vizualizarea unui apartament/casa, mersul la notar, înscrierea la cadastru etc. Toate aceste etape necesită prezență fizică.

Hârtii de valoare (Titluri de Stat)

Investind în titluri de stat, împrumuți statul. Cu banii tăi, acesta poate dezvolta economia, poate crea noi locuri de muncă sau poate plăti pensii. Există două tipuri de titluri de stat – obligațiuni de trezorerie cu o scadență de până la un an și obligațiuni de stat cu o scadență de un an sau mai mult.

Dacă investești în bonuri de trezorerie, dobânda aferentă acestora și suma investită vor fi plătite la data scadenței. Poți investi în titluri de stat doar în moneda națională. La jumătatea lunii decembrie, ratele au variat de la 8,5% la 9,9%, iar până la 1 februarie – de la 8,9% la 11,2%.

Dacă investești în obligațiuni de stat, atunci poți primi dobândă pe acestea periodic (la fiecare șase luni) sub formă de cupoane. De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a oferit obligațiuni de stat cu o scadență de 7 ani și o rată anuală de 10%. Cea mai mică rată a dobânzii pentru obligațiunile de stat pe doi ani – 7,12% pe an. Ratele hârtiilor de valoare se modifică în fiecare an în funcție de inflație și de rata de bază a Băncii Naționale. În anul de criză 2015, ratele la obligațiunile de stat au depășit 20%.

Principalii cumpărători de titluri de stat sunt băncile comerciale. Acestea, la rândul lor, devin brokeri pentru persoane fizice sau companii, care decid să cumpere titluri de stat. Poți cumpăra titluri de stat la licitațiile organizate de Banca Națională de mai multe ori pe lună.

Plusuri

  • Fiabilitate maximă

De la crearea pieței titlurilor de stat, nu a existat niciun caz de răscumpărare prematură a titlurilor de stat sau de plată întârziată a dobânzilor asupra acestora.

  • Lichiditate ridicată

Deoarece titlurile de stat sunt tranzacționate pe piața secundară, ele pot fi vândute acolo și poți primi banii imediat. În același timp, vei primi dobândă pentru fiecare zi în care titlurile de stat sunt în portofoliul tău.

  • Rentabilitate medie

De obicei, ratele la titlurile de stat sunt mai mari decât la depozite, ceea ce înseamnă că șansele de a câștiga bani din inflație sunt mai mari. Când cumperi bonuri de trezorerie pe termen scurt, spre exemplu pentru un an, la o sumă mare (să zicem 100 de mii de lei) – vei câștiga cca 10 mii de lei.

Minusuri

  • Complexitatea procesului de cumpărare

Pentru a cumpăra titluri de stat, trebuie să deschideți un cont de brokeraj la o bancă, să soliciți băncii informații despre termenii și condițiile de achiziție, să completezi o cerere, să depui suma în cont și să aștepți un mesaj de la bancă dacă cererea este acceptată. Ministerul Finanțelor promite de mai bine de un an că va simplifica procedura prin crearea unei platforme dedicate, prin care aproape oricine va putea cumpăra titluri de stat, însă până acum platforma este încă în dezvoltare.

  • Profitul scade

Comisioanele bancare și alte comisioane de deservire îți pot consuma acea profitabilitate (cel puțin parțial): pentru deschiderea unui cont (30-50 lei), pentru încheierea unei tranzacții (până la 100 lei), pentru răscumpărarea titlurilor, pentru transferul de bani de la Banca Națională în contul tău bancar. (0,5% – 0,7%), pentru încasare (1%) etc. Diferite bănci au comisioane diferite: fie unul fix, de 28-45 de bani pentru un titlu în valoare de 100 de lei, fie egal cu 0,1% din valoarea tranzacției, dar nu mai puțin de 50 de lei pentru o operațiune de cumpărare a titlurilor de stat. De asemenea, nu uita că acum trebuie să plătești un impozit pe venitul din răscumpărarea titlurilor de stat de 12%.

Creditarea P2P

În Republica Moldova, acest tip de investiții a fost adus pe piață de fintech-ul Fagura.com. Ideea proiectului este că oamenii investesc bani în împrumuturi pentru cei care au nevoie de bani – ca și capital de lucru pentru companie, pentru diverse achiziții, pentru o călătorie de vis sau pentru lansarea unei afaceri etc. Din astfel de investiții, investitorii primesc venituri în medie de 15-17% (uneori și până la 20%) pe an în euro. Tot procesul – atât de investiții, cât și de creditare – are loc online. Suma minimă de investiție este de 25 de euro.

Site-ul Fagura.com are un calculator, care îți va calcula venitul aproximativ în funcție de valoarea investiției – de la 100 la 100 mii €, pe un termen – de la 12 la 36 de luni și în funcție de gradele de risc alese – de la A la G. Cu cât riscul este mai mare, cu atât rata dobânzii este mai mare pentru debitor și, în consecință, pentru investitor.

De asemenea, poți alege să investești automat (AutoInvest) sau să alegi manual creditele în care investești (manual Invest). Pentru investitorii începători, prima opțiune este potrivită. Nu există taxe suplimentare pentru opțiunea AutoInvest. Comisionul este unul standard pentru toți investitorii – 2% și se achita doar atunci când primești banii înapoi în cont de la împrumutați.

Când investești automat, poți selecta mai multe filtre. Este important doar să reții că, dacă selectezi criteriile prea stricte, poți aștepta prea mult timp pentru ca o cerere să se potrivească nevoilor tale.

Plusuri

  • Randament ridicat

Randamentul din acest tip de investiții este incomparabil mai mare decât depozitele și este foarte posibil să rezistați chiar și la o inflație de 15%, deoarece investițiile se fac în euro, iar dobânda se percepe și în euro. În plus, acumularea veniturilor are loc sub formă de dobândă compusă, sau într-un mod simplu – „dobândă la dobândă”, care crește și mai mult profitul din investiție. De exemplu, dacă investești 1 000 de euro timp de 24 de luni, alegând un nivel mediu de risc, atunci venitul pentru doi ani va fi de cel puțin 149 de euro, iar în medie – 195 de euro. Comparativ cu un depozit în valută, profitul va fi de peste 30 de ori mai mare.

  • Disponibilitate

Întregul proces de investiție – de la înregistrarea pe platformă până la investiția propriu-zisă durează nu mai mult de o zi. Și nu trebuie să mergi nicăieri. Procesul de înregistrare este online, urmând cele mai stricte reguli de identificare cu doi factori și de verificare a identității. Singura condiție este să ai un cont – fie într-o bancă, fie într-unul dintre portofelele electronice. Investiția este foarte ușoară și simplă – totul este detaliat și cât se poate de ușor de utilizat.

Minusuri

  • Există riscuri

Investitorul de pe platformă poate alege împrumutatul pe care îl va credita (portret robot, depersonalizat). Fiecărui împrumutat i se atribuie un grad de risc în funcție de venit, istorie de credit și alte criterii. Dacă alegi grad de risc D, dobânda va fi mai mare – mai mult de 30%, dar atunci crește și riscul ca împrumutul în care ai investit bani să devină neperformant (să nu fie întors). Totodată, ponderea creditelor neperformante în Fagura este de 3-4%, în timp ce la bănci – 6-8%.

Fagura va implementa măsuri suplimentare pentru a asigura și mai mult investitorii: va fi creat un Fond de rezervă care va acoperi toate riscurile investitorilor în cazul debitorilor rău-platnici.

  • Lichiditate medie

Banii investiți nu pot fi returnați în cont imediat. Fondurile revin în cont treptat, pe măsură ce împrumutatul întoarce ratele lunare (banii). Uneori acest lucru se întâmplă destul de repede: jumătate din banii investiți pot fi primiți în câteva luni și, de exemplu, investiți din nou. Alteori trebuie să așteptați până la sfârșitul perioadei de rambursare a creditului de către debitor.

Pentru a crește lichiditatea veniturilor, pe platformă va apărea o piață secundară până la sfârșitul lunii martie, unde investitorii își vor putea vinde investițiile dacă au nevoie urgentă de bani, iar apoi, când circumstanțele se vor îmbunătăți, vor putea reveni să investească.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A fost sau nu compromisă semnătura mobilă în Moldova? Ce arată primele investigații

Informațiile apărute în spațiul public despre o presupusă compromitere a semnăturii electronice nu corespund adevărului, susține purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, cu referire la rezultatele preliminare ale unei investigații a Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Reacția vine după ce un cetățean a afirmat că a observat un transfer de bani între conturile bancare ale centrului pe care îl reprezintă, autorizat cu semnătura sa mobilă, pe care susținea că nu l-a efectuat. Potrivit lui Ciorici, cetățeanul și-a șters între timp postarea, însă informația a fost distribuită de persoane publice, inclusiv deputați. Între timp, deputatul vizat a venit cu o reacție, iar reprezentanții STISC au făcut, la rândul lor, precizări.

Ce spune Guvernul

„Un cetățean a publicat pe Facebook o postare în care afirma că a observat în contul bancar online al organizației/centrului pe care îl reprezintă o tranzacție pe care nu ar fi efectuat-o. Potrivit postării, era vorba de un transfer între conturile proprii, fără ca banii să fi ieșit din acestea. Ulterior, autorul a șters postarea, însă informația a fost preluată și amplificată, fără verificare, de mai multe conturi, inclusiv ale unor politicieni. Rezultatele preliminare ale investigației efectuată de STISC arată că informațiile distribuite în spațiul public despre o presupusă compromitere a semnăturii electronice nu corespund adevărului. Prima evaluare tehnică a cazului confirmă că semnătura electronică este autentică și validă, fapt susținut de mai multe date tehnice. Investigația continuă în zilele următoare, pentru a stabili toate circumstanțele cazului”, a menționat Ciorici, în seara zilei de 31 octombrie.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a publicat o captură de ecran cu postarea deputatului Ion Chicu, în care acesta afirma că „escrocii au deja acces și la semnăturile noastre electronice”. „Este grav că o afirmație fără dovezi, ștearsă chiar de autorul ei, a ajuns să fie răspândită de persoane publice. Și mai grav este că printre acestea se află deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, a adăugat Ciorici.

Precizările deputatului Chicu

De cealaltă parte, Ion Chicu a menționat că „informația despre incident a parvenit ieri după masă de la mai mulți agenți economici”. „Despre postarea unui oarecare ONG, care ieri a semnalat despre spargerea contului său de la MAIB (și a șters ulterior postarea) – nici nu cunoșteam. Miercuri la audierile parlamentare pe subiectul furtului datelor personale a majorității populației economic active a țării, vom clarifica în ce măsură STISC-ul asigură siguranța semnăturii electronice, inclusiv pe acest caz”, a adăugat deputatul.

Reacția STISC

Pe 1 noiembrie, și reprezentanții STISC au reacționat, menționând că „serviciile de încredere, inclusiv cele aferente semnăturii electronice, funcționează în parametri normali și sunt monitorizate continuu pentru asigurarea securității, disponibilității și continuității operaționale”. „Infrastructura cheilor publice (PKI), care stă la baza serviciilor de încredere, utilizează mecanisme criptografice avansate ce permit verificarea autenticității, integrității și validității semnăturilor electronice și contribuie astfel la asigurarea securității în tranzacțiile electronice și în utilizarea serviciilor publice digitale”, a adăugat instituția.

Totuși, reprezentanții STISC au recomandat „sesizarea imediată a organelor competente” în cazul în care cetățenii au suspiciuni privind utilizarea frauduloasă a semnăturii electronice.

***

Amintim că Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor de stat. Atacatorii ar fi putut obține date personale asociate cu aproximativ 750 de mii de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile pot fi folosite de escroci. NewsMaker a adunat AICI principalele informații despre ce s-a întâmplat și a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri.

Facebook/Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova

Șapte localități din Moldova, la urne: unii aleg primarul, alții – consiliul local, într-un sat se votează la referendum

Pe 1 noiembrie, în cinci localități din Republica Moldova au loc alegeri locale noi pentru funcția de primar, într-o altă localitate este aleasă o nouă componență a consiliului local, iar într-o a șaptea localitate are loc un referendum. Secțiile de vot au fost deschise la ora 07:00, iar procesul de votare se va încheia la ora 21:00.

Alegeri locale noi pentru funcția de primar au loc în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, în orașul Costești din raionul Rîșcani, în satul Hăsnășenii Mari din raionul Drochia și în satul Chirsova din UTA Găgăuzia. În satul Tomai, UTA Găgăuzia, este aleasă o nouă componență a consiliului local. În satul Delacău, raionul Anenii-Noi, are loc un referendum local de consultare a cetățenilor privind exploatarea resurselor minerale utile din perimetrul intravilanului localității. La referendum, localnicii răspund cu „DA” sau „NU” la următoarea întrebare: „Susțineți interzicerea schimbării destinației terenurilor din limitele administrative ale satului Delacău în scopul exploatării resurselor minerale pe o distanță mai mică de 1 km de la hotarul perimetrului intravilanului satului Delacău?”.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), procesul de votare în cele șapte localități se desfășoară în regim normal. În total, au fost deschise 12 secții de votare, care și-au început activitatea la ora 07:00. Potrivit CEC, în listele electorale de bază sunt înscriși peste 18 000 de alegători. Procesul de votare se va încheia la ora 21:00.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secția de votare pot solicita urna de vot mobilă la domiciliu până la ora 14:00, cererea urmând să fie însoțită de un certificat medical, a precizat CEC.

defence-ua.com/imagine simbol

O a doua dronă a intrat ilegal în Moldova sâmbătă: a survolat raioanele Soroca, Dondușeni și Edineț⚡️⚡️⚡️

Sâmbătă, 31 octombrie, încă o dronă – a doua – a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova. Aceasta a intrat din direcția regiunii Vinița, Ucraina, îndreptându-se spre localitatea Sobor, raionul Soroca. În cele din urmă, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova în proximitatea localității Viișoara, raionul Edineț. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Apărării.

Potrivit Ministerului Apărării, drona a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 17:50, prin localitatea Sobor, raionul Soroca. Aceasta a venit din direcția localității Mihailovka, regiunea Vinița. Ulterior, zborul acesteia a fost detectat în proximitatea orașului Dondușeni. La ora 18:03, drona a traversat zona satelor Goleni, Gordinești și Burlănești, raionul Edineț. 

„Survolarea a avut loc în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei”, a comunicat Ministerul Apărării.

La ora 18:12, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, în proximitatea localității Viișoara, raionul Edineț.

***

Amintim că, tot pe 31 octombrie, însă la ora 16:24, o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova prin localitatea Plopi, raionul Rîbnița. Aceasta a venit dinspre regiunea Odesa, Ucraina. Ulterior, drona a fost identificată în zona localității Bănești, raionul Telenești. La ora 16:46, a fost restricționat spațiul aerian în zona de nord a țării, iar la 16:52 – în zona de centru. La ora 16:54, drona a dispărut de pe radare în proximitatea localității Țibirica, raionul Călărași. În cele din urmă, drona a părăsit spațiul aerian național, iar la ora 17:14, spațiul aerian în zonele de nord și centru ale Republicii Moldova a fost redeschis. Detalii AICI.

Imagine simbol

O dronă a intrat neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Zborurile în nordul și centrul țării, restricționate temporar (UPDATE)

(ACTUALIZARE 17:58) Ministerul Apărării a informat că drona a părăsit spațiul aerian național.

În urma reevaluării situației privind securitatea spațiului aerian național, la ora 17:14, spațiul aerian în zonele de nord și centru ale Republicii Moldova a fost redeschis.

Centrul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

ȘTIRE INIȚIALĂ

O dronă a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în după-amiaza zilei de 31 octombrie, fiind detectată inițial în direcția localității Plopi, raionul Rîbnița. Aparatul de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar în apropierea localității Țibirica, raionul Călărași. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării, care a precizat că, în contextul incidentului, spațiul aerian a fost închis temporar în nordul și sudul țării.

Potrivit instituției, Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale a înregistrat zborul neautorizat la ora 16:24. Drona se deplasa din direcția localității Semionovca, regiunea Odesa, Ucraina, spre localitatea Plopi, raionul Rîbnița, în regiunea transnistreană.

Ulterior, aparatul de zbor a fost identificat în zona localității Bănești, raionul Telenești.

Din motive de securitate, la ora 16:46 a fost restricționat spațiul aerian în zona de nord a țării, iar la ora 16:52 – în zona centrală.

La ora 16:54, drona a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar, în apropierea localității Țibirica, raionul Călărași.

Centrul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

În acest context, Ministerul Apărării a îndemnat cetățenii să nu se apropie de aparatele de zbor suspecte sau de eventualele fragmente ale acestora și să nu le atingă ori să le deplaseze, deoarece pot conține elemente explozive.

Persoanele care descoperă astfel de obiecte sunt rugate să rețină locul în care se află, să se îndepărteze la o distanță de cel puțin 500 de metri și să evite utilizarea telefonului în apropierea acestora. Ulterior, trebuie să apeleze Serviciul 112.

Коллаж NewsMaker

Accident fatal în raionul Ungheni: un bărbat a murit după ce mașina sa s-a ciocnit cu un camion

Un bărbat de 65 de ani a murit în urma unui accident rutier produs în localitatea Pîrlița, raionul Ungheni, pe 31 octombrie. Mașina pe care o conducea s-a ciocnit cu un camion care transporta materiale de construcție. Informațiile au fost confirmate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, preliminar, șoferul automobilului de model Skoda ar fi pierdut controlul volanului din motive care urmează să fie stabilite și a ajuns pe contrasens, unde s-a tamponat cu camionul condus de un bărbat de 41 de ani.

În urma impactului, șoferul Skodei a fost transportat la spital, însă a decedat din cauza traumatismelor suferite.

Șoferul camionului a fost supus testării alcoolscopice, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: