Depozit sau P2P? Ce investiții sunt mai profitabile. Analiză

Investițiile private devin o tendință în întreaga lume. În Moldova, acest fenomen ia amploare și astfel, mai mulți decid să devină investitori. Pentru aceasta nu este necesar să investești milioane, poți începe cu o sumă mică. În ultimii câțiva ani, crowdfunding-ul sau investițiile P2P au câștigat avânt, iar în țara noastră, acest tip de investiție este oferit de platforma fintech Fagura.com. Să analizăm prin ce diferă formele clasice de investiții, să le studiem avantajele și dezavantajele și să le comparăm cu investițiile P2P.

Depozite

Să începem cu clasicele – depozite bancare. Este probabil prima opțiune care ne vine imediat în minte când e vorba despre investiții. În Moldova, acesta este cel mai popular tip de investiție, deoarece este familiar și relativ simplu. Lucru confirmat și de statisticile bancare. În decembrie 2020, 46,3 miliarde de lei erau la depozite în moneda națională. Dintre acestea, 29,3 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Cele mai multe dintre ele sunt depozite cu dobândă.

Pe parcursul anului, volumul tuturor depozitelor (de la persoane fizice și persoane juridice) a crescut cu 11,7% – constituind la 51,7 miliarde lei. Contribuțiile persoanelor fizice au crescut până la sfârșitul anului 2021 la 32,2 miliarde, cu aproape 3 miliarde lei mai mult decât în 2020. Rata medie la depozitele în lei a crescut și ea pe parcursul anului – cu o medie de 1-1,2 puncte procentuale, de la 3,81% la 4,97%. Conform celor mai recente date pentru ianuarie 2022, ratele au mai crescut ușor – până la 5,45%

Alte 38,4 miliarde de lei sunt păstrate în bănci sub formă de depozite în valută. Dintre acestea, 23,7 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Pe parcursul anului, volumul acestora a crescut cu 2,2 miliarde lei. Rata medie la depozitele în valută pentru persoane fizice a scăzut ușor – de la 0,52% la 0,34% pe an. În luna ianuarie a acestui an, depozitele în valută au fost acceptate la 0,37% pe an.

Deci, care sunt avantajele depozitelor bancare?

  • Siguranță. Aproape niciun risc

Moldova are un Fond Naţional de Garantare al Depozitelor. Conform legii, în cazul în care banca dă faliment, atunci cel puțin 50 de mii de lei vor fi returnați deponenților. După începerea procesului de lichidare a unei bănci falimentare, la vânzarea proprietăților sale sau la rambursarea creditelor, banii sunt returnați în primul rând persoanelor fizice – dacă aveau în conturi mai mult de 50 de mii de lei. Pentru a vă asigura și mai mult banii, puteți împărți suma în mai multe părți și deschide depozite la mai multe bănci, în condiții diferite.

  • Accesibilitate pentru toată lumea

Orice cetățean al Republicii Moldova poate deschide un depozit bancar. Acum este posibil să faci o depunere și de la distanță, prin aplicația băncii. În unele cazuri ai nevoie de numai 100 de lei pentru a deschide un depozit.

Și care sunt dezavantajele?

  • Randament scăzut nu te protejează împotriva inflației

Dacă deschizi un depozit de 1 000 de lei la cea mai mare dobândă oferită în bănci – 6,04% – pe o perioadă de unul până la doi ani, atunci până la sfârșitul primului an venitul tău nu va depăși 75 de lei. În anii obișnuiți, fără criză, acest lucru ți-ar putea salva banii de la inflație, deoarece sarcina principală a Băncii Naționale este să mențină inflația la 5%, +/- 1,5%.

Dar în perioada actuală, când inflația la sfârșitul anului 2021 a atins 14,7%, iar pentru 2022 se prognozează o medie de 18%, depozitele bancare nu numai că nu vor aduce venituri, dar se vor deprecia, parțial și din cauza inflației ridicate. Același lucru este valabil și pentru depozitele în valută. Cu o dobândă mai mică de unu la sută, un depozit de 500 de euro va deveni într-un an un depozit de 503 de euro. E greu să spunem că acesta este un venit.

  • Nu ai acces la bani rapid

Peste 70% din depozitele bancare sunt depozite la termen, adică deschise pentru o anumită perioadă. Dacă retragi banii înainte de sfârșitul perioadei de depunere, poți pierde dobânda. Putem concluziona că depozitele bancare sunt fiabile, sigure, dar nu generează venituri, iar în ani de criză nu sunt ocolite de inflație, chiar și depozitele în valută.

Proprietățile imobiliare

Să trecem la imobiliare. Acest tip de investiție, la fel ca un depozit, este considerat a fi clasic. Principala diferență față de un depozit bancar este valoarea investiției. Pentru a cumpăra o proprietate, aveți nevoie de o sumă mai mare decât pentru a deschide un depozit. Există mai multe opțiuni pentru a investi în imobiliare: cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru revânzare, cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru închiriere, cumpărarea de proprietăți comerciale pentru revânzare și cumpărarea de proprietăți comerciale pentru închiriere.

Avantajele investiției în imobiliare

  • Este destul de simplu

Pentru a cumpăra o proprietate nu este necesar să aveți cunoștințe financiare. În plus, puteți contacta un agent imobiliar care vă va ajuta să cumpărați un apartament sau o clădire potrivită.

  • Capital de încredere

Cumpărarea unei proprietăți a fost întotdeauna cel mai conservator mod de a economisi banii. Locuința achiziționată este un bun de nezdruncinat, care va rămâne la cumpărător, indiferent ce s-ar întâmpla. Mai ales dacă este asigurat.

Minusuri

  • Randament scăzut

Să presupunem că ești gata să investești 25 de mii de euro în achiziționarea unui apartament, iar la revânzarea lui, în trei ani, vei avea un câștig de maxim 10-12% din costul inițial. Totodată, trebuie să ții cont că vei avea nevoie de timp și vei suporta costuri financiare suplimentare pentru executarea tranzacțiilor, căutarea unui cumpărător de imobil și, eventual, alte cheltuieli de întreținere. Venitul din închirierea locuințelor este, de asemenea, scăzut. Potrivit agențiilor imobiliare, randamentul din închirierea apartamentelor este de 7-8% anual.

  • Există și riscuri

Una dintre cele mai populare modalități de a face bani pe imobiliare este cumpărarea unui apartament într-o clădire nouă aflată în construcție, pentru ca ulterior, în momentul dării în exploatare, apartamentul sa poată fi revândut. Aici venitul poate fi mai mare – de la 5 la 50 de mii de euro, în funcție de suma investită inițial. Dar, cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât riscurile sunt mai mari. Aceasta este regula de bază a investitorului. Și în condițiile țării noastre, poți întâlni dezvoltatori fără scrupule: care fie întârzie mult finalizarea construcției (în cel mai bun caz), fie dispar cu banii deponenților (în cel mai rău caz).

  • Lichiditate scăzută

Vânzarea unui apartament achiziționat la prețul de piață nu este întotdeauna ușoară. Uneori, nu găsești un cumpărător ani de zile. Circumstanțele se pot schimba în câțiva ani: lângă casă va apărea un șantier, o stradă întreagă va fi reparată sau o grădiniță sau o școală din apropiere va fi închisă. Acest lucru afectează mult prețul final al locuințelor.

  • Imposibilitatea efectuării unei tranzacții de cumpărare – vânzare online

Cumpărarea unui imobil nu prevede încă posibilitatea înregistrării acestuia de la distanță: vizualizarea unui apartament/casa, mersul la notar, înscrierea la cadastru etc. Toate aceste etape necesită prezență fizică.

Hârtii de valoare (Titluri de Stat)

Investind în titluri de stat, împrumuți statul. Cu banii tăi, acesta poate dezvolta economia, poate crea noi locuri de muncă sau poate plăti pensii. Există două tipuri de titluri de stat – obligațiuni de trezorerie cu o scadență de până la un an și obligațiuni de stat cu o scadență de un an sau mai mult.

Dacă investești în bonuri de trezorerie, dobânda aferentă acestora și suma investită vor fi plătite la data scadenței. Poți investi în titluri de stat doar în moneda națională. La jumătatea lunii decembrie, ratele au variat de la 8,5% la 9,9%, iar până la 1 februarie – de la 8,9% la 11,2%.

Dacă investești în obligațiuni de stat, atunci poți primi dobândă pe acestea periodic (la fiecare șase luni) sub formă de cupoane. De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a oferit obligațiuni de stat cu o scadență de 7 ani și o rată anuală de 10%. Cea mai mică rată a dobânzii pentru obligațiunile de stat pe doi ani – 7,12% pe an. Ratele hârtiilor de valoare se modifică în fiecare an în funcție de inflație și de rata de bază a Băncii Naționale. În anul de criză 2015, ratele la obligațiunile de stat au depășit 20%.

Principalii cumpărători de titluri de stat sunt băncile comerciale. Acestea, la rândul lor, devin brokeri pentru persoane fizice sau companii, care decid să cumpere titluri de stat. Poți cumpăra titluri de stat la licitațiile organizate de Banca Națională de mai multe ori pe lună.

Plusuri

  • Fiabilitate maximă

De la crearea pieței titlurilor de stat, nu a existat niciun caz de răscumpărare prematură a titlurilor de stat sau de plată întârziată a dobânzilor asupra acestora.

  • Lichiditate ridicată

Deoarece titlurile de stat sunt tranzacționate pe piața secundară, ele pot fi vândute acolo și poți primi banii imediat. În același timp, vei primi dobândă pentru fiecare zi în care titlurile de stat sunt în portofoliul tău.

  • Rentabilitate medie

De obicei, ratele la titlurile de stat sunt mai mari decât la depozite, ceea ce înseamnă că șansele de a câștiga bani din inflație sunt mai mari. Când cumperi bonuri de trezorerie pe termen scurt, spre exemplu pentru un an, la o sumă mare (să zicem 100 de mii de lei) – vei câștiga cca 10 mii de lei.

Minusuri

  • Complexitatea procesului de cumpărare

Pentru a cumpăra titluri de stat, trebuie să deschideți un cont de brokeraj la o bancă, să soliciți băncii informații despre termenii și condițiile de achiziție, să completezi o cerere, să depui suma în cont și să aștepți un mesaj de la bancă dacă cererea este acceptată. Ministerul Finanțelor promite de mai bine de un an că va simplifica procedura prin crearea unei platforme dedicate, prin care aproape oricine va putea cumpăra titluri de stat, însă până acum platforma este încă în dezvoltare.

  • Profitul scade

Comisioanele bancare și alte comisioane de deservire îți pot consuma acea profitabilitate (cel puțin parțial): pentru deschiderea unui cont (30-50 lei), pentru încheierea unei tranzacții (până la 100 lei), pentru răscumpărarea titlurilor, pentru transferul de bani de la Banca Națională în contul tău bancar. (0,5% – 0,7%), pentru încasare (1%) etc. Diferite bănci au comisioane diferite: fie unul fix, de 28-45 de bani pentru un titlu în valoare de 100 de lei, fie egal cu 0,1% din valoarea tranzacției, dar nu mai puțin de 50 de lei pentru o operațiune de cumpărare a titlurilor de stat. De asemenea, nu uita că acum trebuie să plătești un impozit pe venitul din răscumpărarea titlurilor de stat de 12%.

Creditarea P2P

În Republica Moldova, acest tip de investiții a fost adus pe piață de fintech-ul Fagura.com. Ideea proiectului este că oamenii investesc bani în împrumuturi pentru cei care au nevoie de bani – ca și capital de lucru pentru companie, pentru diverse achiziții, pentru o călătorie de vis sau pentru lansarea unei afaceri etc. Din astfel de investiții, investitorii primesc venituri în medie de 15-17% (uneori și până la 20%) pe an în euro. Tot procesul – atât de investiții, cât și de creditare – are loc online. Suma minimă de investiție este de 25 de euro.

Site-ul Fagura.com are un calculator, care îți va calcula venitul aproximativ în funcție de valoarea investiției – de la 100 la 100 mii €, pe un termen – de la 12 la 36 de luni și în funcție de gradele de risc alese – de la A la G. Cu cât riscul este mai mare, cu atât rata dobânzii este mai mare pentru debitor și, în consecință, pentru investitor.

De asemenea, poți alege să investești automat (AutoInvest) sau să alegi manual creditele în care investești (manual Invest). Pentru investitorii începători, prima opțiune este potrivită. Nu există taxe suplimentare pentru opțiunea AutoInvest. Comisionul este unul standard pentru toți investitorii – 2% și se achita doar atunci când primești banii înapoi în cont de la împrumutați.

Când investești automat, poți selecta mai multe filtre. Este important doar să reții că, dacă selectezi criteriile prea stricte, poți aștepta prea mult timp pentru ca o cerere să se potrivească nevoilor tale.

Plusuri

  • Randament ridicat

Randamentul din acest tip de investiții este incomparabil mai mare decât depozitele și este foarte posibil să rezistați chiar și la o inflație de 15%, deoarece investițiile se fac în euro, iar dobânda se percepe și în euro. În plus, acumularea veniturilor are loc sub formă de dobândă compusă, sau într-un mod simplu – „dobândă la dobândă”, care crește și mai mult profitul din investiție. De exemplu, dacă investești 1 000 de euro timp de 24 de luni, alegând un nivel mediu de risc, atunci venitul pentru doi ani va fi de cel puțin 149 de euro, iar în medie – 195 de euro. Comparativ cu un depozit în valută, profitul va fi de peste 30 de ori mai mare.

  • Disponibilitate

Întregul proces de investiție – de la înregistrarea pe platformă până la investiția propriu-zisă durează nu mai mult de o zi. Și nu trebuie să mergi nicăieri. Procesul de înregistrare este online, urmând cele mai stricte reguli de identificare cu doi factori și de verificare a identității. Singura condiție este să ai un cont – fie într-o bancă, fie într-unul dintre portofelele electronice. Investiția este foarte ușoară și simplă – totul este detaliat și cât se poate de ușor de utilizat.

Minusuri

  • Există riscuri

Investitorul de pe platformă poate alege împrumutatul pe care îl va credita (portret robot, depersonalizat). Fiecărui împrumutat i se atribuie un grad de risc în funcție de venit, istorie de credit și alte criterii. Dacă alegi grad de risc D, dobânda va fi mai mare – mai mult de 30%, dar atunci crește și riscul ca împrumutul în care ai investit bani să devină neperformant (să nu fie întors). Totodată, ponderea creditelor neperformante în Fagura este de 3-4%, în timp ce la bănci – 6-8%.

Fagura va implementa măsuri suplimentare pentru a asigura și mai mult investitorii: va fi creat un Fond de rezervă care va acoperi toate riscurile investitorilor în cazul debitorilor rău-platnici.

  • Lichiditate medie

Banii investiți nu pot fi returnați în cont imediat. Fondurile revin în cont treptat, pe măsură ce împrumutatul întoarce ratele lunare (banii). Uneori acest lucru se întâmplă destul de repede: jumătate din banii investiți pot fi primiți în câteva luni și, de exemplu, investiți din nou. Alteori trebuie să așteptați până la sfârșitul perioadei de rambursare a creditului de către debitor.

Pentru a crește lichiditatea veniturilor, pe platformă va apărea o piață secundară până la sfârșitul lunii martie, unde investitorii își vor putea vinde investițiile dacă au nevoie urgentă de bani, iar apoi, când circumstanțele se vor îmbunătăți, vor putea reveni să investească.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Incident la întâlnirea Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda: o femeie acuză ca a fost cenzurată și intimidată

O moldoveancă stabilită în Irlanda acuză că i-a fost închis microfonul și că i s-a parafrazat întrebarea în timpul întâlnirii președintei Maia Sandu cu diaspora din Dublin, pe 8 aprilie, după ce a ridicat cazul Ludmila Vartic și a cerut răspundere din partea statului. Olesea Stamati, activistă în sistemul public irlandez de 18 ani, a reușit totuși să se facă auzită înainte ca microfonul să îi fie luat, iar Maia Sandu i-a răspuns că violența împotriva femeilor este „o problemă foarte gravă” și că „cei care se fac vinovați vor fi sancționați”. Stamati a calificat incidentul cu microfonul  drept „inacceptabil și inadmisibil” acuzând că ambasadoarea a intervenit în mod abuziv.

Luând cuvântul în fața președintei, Olesea Stamati a reproșat statului moldovean că a gestionat neprofesionist cazul Ludmila Vartic și că investigațiile inițiale au lăsat de dorit. Aceasta a subliniat că nu ar fi ales să fie prezentă la întâlnire dacă nu ar fi simțit că subiectul trebuie ridicat la cel mai înalt nivel.

„Cazul lui Mila Vartic nu ar fi fost cunoscut dacă nu ieșea în spațiul public. A eșuat statul, a eșuat poliția — pentru că s-au făcut investigații la fața locului foarte neprofesioniste. A eșuat administrația. Vrem să știm care a fost motivul și cine sunt vinovații de acest lucru”, a declarat Stamati.

Activista a adresat întrebări directe președintei despre rolul poliției și al instituțiilor responsabile de combaterea violenței, și a criticat comunicatul de presă al Președinției în care se spunea că „comunitatea a eșuat”, respingând această formulare.

„Dumneavoastră ați ieșit cu un comunicat de presă și ați spus că comunitatea a eșuat. Nu, draga noastră președintă — a eșuat statul. Și cum vreți pe viitor?”, a spus Stamati.

Înainte ca Stamati să își termine expunerea, o angajată a ambasadei i-a luat microfonul. Stamati a postat ulterior pe rețelele de socializare că gestul a fost „inacceptabil și inadmisibil” și că președinta nu a intervenit pentru a opri ce ea a numit un abuz.

„Aș vrea să atrag atenția doamnei ambasadoare care mi-a închis gura de câteva ori și care mi-a parafrazat întrebarea — mulțumesc, dar nu era nevoie. De asemenea îi mulțumesc doamnei Alina, angajată a ambasadei, care mi-a luat microfonul. Expunerea mea a fost de mai puțin de 4 minute, nu cred că era cazul să-mi luați microfonul și să-mi închideți gura. Îmi pare rău că doamna președintă nu a intervenit la acest abuz — asta nu-i democrație, asta-i abuz de putere”, a scris Stamati.

Răspunsul Maiei Sandu

Președinta a recunoscut că violența împotriva femeilor este o problemă profundă în Moldova și a dat asigurări că cazul Vartic va fi investigat până la capăt.

„Violența femeilor este o problemă grea în țara noastră și am spus asta de fiecare dată. Eu cred că nu este suficient să adopți Convenția de la Istanbul, nu este suficient să creezi instituții, pentru că astea sunt chestii de mentalitate. Trebuie să ajungem ca femeile să aibă încredere și să știe că trebuie să vorbească despre asta. Dacă nu au încredere în poliție, să meargă la primar. Dacă nu au încredere în primar, să meargă la directorul școlii. Dacă nu au încredere în directorul școlii, să știe liniile la care pot să telefoneze. Aveți angajamentul meu că acest caz va fi investigat și cei care se fac vinovați vor fi sancționați”, a declarat Sandu.

Președinta a mai precizat că nimeni nu a criticat faptul că subiectul a fost adus în atenția publică, ci că mesajul instituțional a fost să nu se speculeze pe marginea cazului.

NM a solicitat un comentariu atât de la instituția prezidențială cât și de la Ambasada Moldovei în Irlanda, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

Întâlnirea cu diaspora din Dublin a avut loc în cadrul unei vizite oficiale a Maiei Sandu în Irlanda pe 8 aprilie, în cursul căreia aceasta s-a întâlnit cu Președinta Catherine Connolly și cu Prim-ministrul Micheál Martin.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. Pe 15 martie, Arina Țurcanu-Donțu, avocata mamei și a surorii Ludmilei Vartic, a anunțat că familia victimei a solicitat mutarea anchetei la Chișinău. Recent, prin ordinul procurorului general, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești și transmisă pentru examinare la Chișinău.

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Alerta cu bombă de la aeroport a dat peste cap zborurile de vineri seară: întârzieri de până la trei ore

Alerta cu bombă de la Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga” continuă să afecteze traficul aerian, mai multe zboruri acumulând întârzieri de până la trei ore în timp ce subdiviziunile specializate ale MAI se află în continuare pe teren de mai bine de două ore.

Cea mai mare întârziere o înregistrează zborul dinspre Milano (MXP) — programat la 18:50, acesta urmează să aterizeze abia la 21:35, cu aproape trei ore mai târziu. Cursa dinspre Istanbul (IST), programată la 20:20, a fost reprogramată pentru 22:10 — aproape două ore întârziere. Zborul dinspre București (OTP) sosește la 21:10 față de ora programată de 20:40, iar cursa dinspre Bologna (BLQ) — la 22:25 față de 21:30.

La decolări, zborul spre Istanbul (SAW), programat la 18:40, este acum în înregistrare pentru ora 20:30 — aproape două ore întârziere. Cursa spre Praga (PRG), programată tot la 18:40, este în înregistrare pentru 20:00. Zborul spre Istanbul (IST) al Turkish Airlines, programat la 21:10, este estimat să decoleze abia la 23:05.

Precizăm că o alertă cu bombă a fost semnalată pe 10 aprilie la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, determinând evacuarea imediată a pasagerilor și a personalului și suspendarea procedurii de check-in. Toate instituțiile abilitate au intervenit operativ la fața locului, iar activitatea aeroportuară este temporar afectată, cu posibile modificări în programul zborurilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Blocul lui Ceban, conservă sau hotel?/ Ignatiev se teme să vină la Chișinău?/ Călin a primit 5 ani

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Gabriel Călin a fost condamnat la 5 ani cu suspendare
— Ceban scoate „MAN” din blocul „Alternativa”. Reacția lui Chicu și Tkaciu
— Întâlnirea în formatul „1+1” va avea loc pe 16 aprilie
— „Tradiții” periculoase: amenzi usturătoare pentru arderea anvelopelor
— Motorina se ieftinește în weekend cu un leu și 17 bani
— Transportul public din Chișinău va fi gratuit în noaptea de Paște
— Se scumpesc din nou călătoriile interraionale și raionale
— Putin a anunțat un armistițiu de Paște în Ucraina, Zelenski este de acord
— Introducerea taxei pe coletele online se amână
— Salarii mai mari pentru conducerea țării
— Ceban scoate „MAN” din blocul „Alternativa”
— Masa de Paște 2026: Ce aleg locuitorii capitalei și la ce fac economii?
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

O nouă întrevedere în formatul 1+1 va avea loc pe 16 aprilie la Tiraspol

Pe 16 aprilie va avea loc o nouă rundă de negocieri între reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, la inițiativa părții transnistrene. Întâlnirea va fi găzduităla Tiraspol de biroul Misiunii OSCE și va fi urmărită de mediatori și observatori internaționali. Anunțul a fost făcut de așa-zisul minister de externe de la Tiraspol.

Potrivit anunțului Tiraspolului, pe agenda discuțiilor se numără garanțiile pentru locuitorii din regiunea transnistreană și dreptul acestora de a reveni la locul de reședință permanent, acuzațiile privind o presupusă „blocadă comercial-economică” planificată de Chișinău, cererea de abrogare a legislației moldovenești privind „separatismul” — pe care administrația separatistă o califică drept amenințare la adresa locuitorilor din stânga Nistrului — combaterea traficului de droguri, criminalității transfrontaliere și protecția ecologică a Nistrului, precum și subiectul propagandei naziste și al programelor educaționale.

Amintim că ultima întâlnire în formatul „1+1″ a avut loc pe 26 februarie la Tiraspol, unde vicepremirul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și șeful așa-zisei diplomații transnistrene, Vitalii Ignatiev, au discutat reintegrarea, libertatea de circulație și drepturile omului. Kiveri propusese atunci transferul tuturor școlilor moldovenești din stânga Nistrului la predare în limba română începând cu 1 septembrie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) De la 1 000 la 3 000 de lei: Cât costă masa de Paște anul acesta?

În ajunul Paștelui, Piața Centrală din Chișinău s-a transformat într-un epicentru al agitației premergătoare sărbătorii — în pavilioane este aglomerație, iar la tarabele cu carne și produse lactate s-au format cozi imense. NewsMaker a calculat cât costă masa de Paște în 2026. Cele mai scumpe sunt produsele din carne: carnea de porc și cea de miel costă aproximativ 100 de lei kilogramul, mielul — 130 de lei, iar curcanul — aproape 200 de lei. Peștele este mai ieftin: crapul costă 75 de lei, iar carasul — 40 de lei. Pentru brânza de oaie se cer 150 de lei, iar pentru cea de vacă — 120 de lei. Cozonacul costă între 80 și 250 de lei. Cumpărătorii au declarat jurnalistei NewsMaker Alexandra Mereuța că cheltuiesc pentru masa festivă între 1 000 și 3 000 de lei. Unii coc acasă, alții cumpără produse gata preparate, însă mulți se plâng că prețurile sunt ridicate, iar pensionarii spun că nu își pot permite nici măcar setul de bază de produse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: