Depozit sau P2P? Ce investiții sunt mai profitabile. Analiză

Investițiile private devin o tendință în întreaga lume. În Moldova, acest fenomen ia amploare și astfel, mai mulți decid să devină investitori. Pentru aceasta nu este necesar să investești milioane, poți începe cu o sumă mică. În ultimii câțiva ani, crowdfunding-ul sau investițiile P2P au câștigat avânt, iar în țara noastră, acest tip de investiție este oferit de platforma fintech Fagura.com. Să analizăm prin ce diferă formele clasice de investiții, să le studiem avantajele și dezavantajele și să le comparăm cu investițiile P2P.

Depozite

Să începem cu clasicele – depozite bancare. Este probabil prima opțiune care ne vine imediat în minte când e vorba despre investiții. În Moldova, acesta este cel mai popular tip de investiție, deoarece este familiar și relativ simplu. Lucru confirmat și de statisticile bancare. În decembrie 2020, 46,3 miliarde de lei erau la depozite în moneda națională. Dintre acestea, 29,3 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Cele mai multe dintre ele sunt depozite cu dobândă.

Pe parcursul anului, volumul tuturor depozitelor (de la persoane fizice și persoane juridice) a crescut cu 11,7% – constituind la 51,7 miliarde lei. Contribuțiile persoanelor fizice au crescut până la sfârșitul anului 2021 la 32,2 miliarde, cu aproape 3 miliarde lei mai mult decât în 2020. Rata medie la depozitele în lei a crescut și ea pe parcursul anului – cu o medie de 1-1,2 puncte procentuale, de la 3,81% la 4,97%. Conform celor mai recente date pentru ianuarie 2022, ratele au mai crescut ușor – până la 5,45%

Alte 38,4 miliarde de lei sunt păstrate în bănci sub formă de depozite în valută. Dintre acestea, 23,7 miliarde de lei sunt depozite ale persoanelor fizice. Pe parcursul anului, volumul acestora a crescut cu 2,2 miliarde lei. Rata medie la depozitele în valută pentru persoane fizice a scăzut ușor – de la 0,52% la 0,34% pe an. În luna ianuarie a acestui an, depozitele în valută au fost acceptate la 0,37% pe an.

Deci, care sunt avantajele depozitelor bancare?

  • Siguranță. Aproape niciun risc

Moldova are un Fond Naţional de Garantare al Depozitelor. Conform legii, în cazul în care banca dă faliment, atunci cel puțin 50 de mii de lei vor fi returnați deponenților. După începerea procesului de lichidare a unei bănci falimentare, la vânzarea proprietăților sale sau la rambursarea creditelor, banii sunt returnați în primul rând persoanelor fizice – dacă aveau în conturi mai mult de 50 de mii de lei. Pentru a vă asigura și mai mult banii, puteți împărți suma în mai multe părți și deschide depozite la mai multe bănci, în condiții diferite.

  • Accesibilitate pentru toată lumea

Orice cetățean al Republicii Moldova poate deschide un depozit bancar. Acum este posibil să faci o depunere și de la distanță, prin aplicația băncii. În unele cazuri ai nevoie de numai 100 de lei pentru a deschide un depozit.

Și care sunt dezavantajele?

  • Randament scăzut nu te protejează împotriva inflației

Dacă deschizi un depozit de 1 000 de lei la cea mai mare dobândă oferită în bănci – 6,04% – pe o perioadă de unul până la doi ani, atunci până la sfârșitul primului an venitul tău nu va depăși 75 de lei. În anii obișnuiți, fără criză, acest lucru ți-ar putea salva banii de la inflație, deoarece sarcina principală a Băncii Naționale este să mențină inflația la 5%, +/- 1,5%.

Dar în perioada actuală, când inflația la sfârșitul anului 2021 a atins 14,7%, iar pentru 2022 se prognozează o medie de 18%, depozitele bancare nu numai că nu vor aduce venituri, dar se vor deprecia, parțial și din cauza inflației ridicate. Același lucru este valabil și pentru depozitele în valută. Cu o dobândă mai mică de unu la sută, un depozit de 500 de euro va deveni într-un an un depozit de 503 de euro. E greu să spunem că acesta este un venit.

  • Nu ai acces la bani rapid

Peste 70% din depozitele bancare sunt depozite la termen, adică deschise pentru o anumită perioadă. Dacă retragi banii înainte de sfârșitul perioadei de depunere, poți pierde dobânda. Putem concluziona că depozitele bancare sunt fiabile, sigure, dar nu generează venituri, iar în ani de criză nu sunt ocolite de inflație, chiar și depozitele în valută.

Proprietățile imobiliare

Să trecem la imobiliare. Acest tip de investiție, la fel ca un depozit, este considerat a fi clasic. Principala diferență față de un depozit bancar este valoarea investiției. Pentru a cumpăra o proprietate, aveți nevoie de o sumă mai mare decât pentru a deschide un depozit. Există mai multe opțiuni pentru a investi în imobiliare: cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru revânzare, cumpărarea de proprietăți rezidențiale pentru închiriere, cumpărarea de proprietăți comerciale pentru revânzare și cumpărarea de proprietăți comerciale pentru închiriere.

Avantajele investiției în imobiliare

  • Este destul de simplu

Pentru a cumpăra o proprietate nu este necesar să aveți cunoștințe financiare. În plus, puteți contacta un agent imobiliar care vă va ajuta să cumpărați un apartament sau o clădire potrivită.

  • Capital de încredere

Cumpărarea unei proprietăți a fost întotdeauna cel mai conservator mod de a economisi banii. Locuința achiziționată este un bun de nezdruncinat, care va rămâne la cumpărător, indiferent ce s-ar întâmpla. Mai ales dacă este asigurat.

Minusuri

  • Randament scăzut

Să presupunem că ești gata să investești 25 de mii de euro în achiziționarea unui apartament, iar la revânzarea lui, în trei ani, vei avea un câștig de maxim 10-12% din costul inițial. Totodată, trebuie să ții cont că vei avea nevoie de timp și vei suporta costuri financiare suplimentare pentru executarea tranzacțiilor, căutarea unui cumpărător de imobil și, eventual, alte cheltuieli de întreținere. Venitul din închirierea locuințelor este, de asemenea, scăzut. Potrivit agențiilor imobiliare, randamentul din închirierea apartamentelor este de 7-8% anual.

  • Există și riscuri

Una dintre cele mai populare modalități de a face bani pe imobiliare este cumpărarea unui apartament într-o clădire nouă aflată în construcție, pentru ca ulterior, în momentul dării în exploatare, apartamentul sa poată fi revândut. Aici venitul poate fi mai mare – de la 5 la 50 de mii de euro, în funcție de suma investită inițial. Dar, cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât riscurile sunt mai mari. Aceasta este regula de bază a investitorului. Și în condițiile țării noastre, poți întâlni dezvoltatori fără scrupule: care fie întârzie mult finalizarea construcției (în cel mai bun caz), fie dispar cu banii deponenților (în cel mai rău caz).

  • Lichiditate scăzută

Vânzarea unui apartament achiziționat la prețul de piață nu este întotdeauna ușoară. Uneori, nu găsești un cumpărător ani de zile. Circumstanțele se pot schimba în câțiva ani: lângă casă va apărea un șantier, o stradă întreagă va fi reparată sau o grădiniță sau o școală din apropiere va fi închisă. Acest lucru afectează mult prețul final al locuințelor.

  • Imposibilitatea efectuării unei tranzacții de cumpărare – vânzare online

Cumpărarea unui imobil nu prevede încă posibilitatea înregistrării acestuia de la distanță: vizualizarea unui apartament/casa, mersul la notar, înscrierea la cadastru etc. Toate aceste etape necesită prezență fizică.

Hârtii de valoare (Titluri de Stat)

Investind în titluri de stat, împrumuți statul. Cu banii tăi, acesta poate dezvolta economia, poate crea noi locuri de muncă sau poate plăti pensii. Există două tipuri de titluri de stat – obligațiuni de trezorerie cu o scadență de până la un an și obligațiuni de stat cu o scadență de un an sau mai mult.

Dacă investești în bonuri de trezorerie, dobânda aferentă acestora și suma investită vor fi plătite la data scadenței. Poți investi în titluri de stat doar în moneda națională. La jumătatea lunii decembrie, ratele au variat de la 8,5% la 9,9%, iar până la 1 februarie – de la 8,9% la 11,2%.

Dacă investești în obligațiuni de stat, atunci poți primi dobândă pe acestea periodic (la fiecare șase luni) sub formă de cupoane. De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a oferit obligațiuni de stat cu o scadență de 7 ani și o rată anuală de 10%. Cea mai mică rată a dobânzii pentru obligațiunile de stat pe doi ani – 7,12% pe an. Ratele hârtiilor de valoare se modifică în fiecare an în funcție de inflație și de rata de bază a Băncii Naționale. În anul de criză 2015, ratele la obligațiunile de stat au depășit 20%.

Principalii cumpărători de titluri de stat sunt băncile comerciale. Acestea, la rândul lor, devin brokeri pentru persoane fizice sau companii, care decid să cumpere titluri de stat. Poți cumpăra titluri de stat la licitațiile organizate de Banca Națională de mai multe ori pe lună.

Plusuri

  • Fiabilitate maximă

De la crearea pieței titlurilor de stat, nu a existat niciun caz de răscumpărare prematură a titlurilor de stat sau de plată întârziată a dobânzilor asupra acestora.

  • Lichiditate ridicată

Deoarece titlurile de stat sunt tranzacționate pe piața secundară, ele pot fi vândute acolo și poți primi banii imediat. În același timp, vei primi dobândă pentru fiecare zi în care titlurile de stat sunt în portofoliul tău.

  • Rentabilitate medie

De obicei, ratele la titlurile de stat sunt mai mari decât la depozite, ceea ce înseamnă că șansele de a câștiga bani din inflație sunt mai mari. Când cumperi bonuri de trezorerie pe termen scurt, spre exemplu pentru un an, la o sumă mare (să zicem 100 de mii de lei) – vei câștiga cca 10 mii de lei.

Minusuri

  • Complexitatea procesului de cumpărare

Pentru a cumpăra titluri de stat, trebuie să deschideți un cont de brokeraj la o bancă, să soliciți băncii informații despre termenii și condițiile de achiziție, să completezi o cerere, să depui suma în cont și să aștepți un mesaj de la bancă dacă cererea este acceptată. Ministerul Finanțelor promite de mai bine de un an că va simplifica procedura prin crearea unei platforme dedicate, prin care aproape oricine va putea cumpăra titluri de stat, însă până acum platforma este încă în dezvoltare.

  • Profitul scade

Comisioanele bancare și alte comisioane de deservire îți pot consuma acea profitabilitate (cel puțin parțial): pentru deschiderea unui cont (30-50 lei), pentru încheierea unei tranzacții (până la 100 lei), pentru răscumpărarea titlurilor, pentru transferul de bani de la Banca Națională în contul tău bancar. (0,5% – 0,7%), pentru încasare (1%) etc. Diferite bănci au comisioane diferite: fie unul fix, de 28-45 de bani pentru un titlu în valoare de 100 de lei, fie egal cu 0,1% din valoarea tranzacției, dar nu mai puțin de 50 de lei pentru o operațiune de cumpărare a titlurilor de stat. De asemenea, nu uita că acum trebuie să plătești un impozit pe venitul din răscumpărarea titlurilor de stat de 12%.

Creditarea P2P

În Republica Moldova, acest tip de investiții a fost adus pe piață de fintech-ul Fagura.com. Ideea proiectului este că oamenii investesc bani în împrumuturi pentru cei care au nevoie de bani – ca și capital de lucru pentru companie, pentru diverse achiziții, pentru o călătorie de vis sau pentru lansarea unei afaceri etc. Din astfel de investiții, investitorii primesc venituri în medie de 15-17% (uneori și până la 20%) pe an în euro. Tot procesul – atât de investiții, cât și de creditare – are loc online. Suma minimă de investiție este de 25 de euro.

Site-ul Fagura.com are un calculator, care îți va calcula venitul aproximativ în funcție de valoarea investiției – de la 100 la 100 mii €, pe un termen – de la 12 la 36 de luni și în funcție de gradele de risc alese – de la A la G. Cu cât riscul este mai mare, cu atât rata dobânzii este mai mare pentru debitor și, în consecință, pentru investitor.

De asemenea, poți alege să investești automat (AutoInvest) sau să alegi manual creditele în care investești (manual Invest). Pentru investitorii începători, prima opțiune este potrivită. Nu există taxe suplimentare pentru opțiunea AutoInvest. Comisionul este unul standard pentru toți investitorii – 2% și se achita doar atunci când primești banii înapoi în cont de la împrumutați.

Când investești automat, poți selecta mai multe filtre. Este important doar să reții că, dacă selectezi criteriile prea stricte, poți aștepta prea mult timp pentru ca o cerere să se potrivească nevoilor tale.

Plusuri

  • Randament ridicat

Randamentul din acest tip de investiții este incomparabil mai mare decât depozitele și este foarte posibil să rezistați chiar și la o inflație de 15%, deoarece investițiile se fac în euro, iar dobânda se percepe și în euro. În plus, acumularea veniturilor are loc sub formă de dobândă compusă, sau într-un mod simplu – „dobândă la dobândă”, care crește și mai mult profitul din investiție. De exemplu, dacă investești 1 000 de euro timp de 24 de luni, alegând un nivel mediu de risc, atunci venitul pentru doi ani va fi de cel puțin 149 de euro, iar în medie – 195 de euro. Comparativ cu un depozit în valută, profitul va fi de peste 30 de ori mai mare.

  • Disponibilitate

Întregul proces de investiție – de la înregistrarea pe platformă până la investiția propriu-zisă durează nu mai mult de o zi. Și nu trebuie să mergi nicăieri. Procesul de înregistrare este online, urmând cele mai stricte reguli de identificare cu doi factori și de verificare a identității. Singura condiție este să ai un cont – fie într-o bancă, fie într-unul dintre portofelele electronice. Investiția este foarte ușoară și simplă – totul este detaliat și cât se poate de ușor de utilizat.

Minusuri

  • Există riscuri

Investitorul de pe platformă poate alege împrumutatul pe care îl va credita (portret robot, depersonalizat). Fiecărui împrumutat i se atribuie un grad de risc în funcție de venit, istorie de credit și alte criterii. Dacă alegi grad de risc D, dobânda va fi mai mare – mai mult de 30%, dar atunci crește și riscul ca împrumutul în care ai investit bani să devină neperformant (să nu fie întors). Totodată, ponderea creditelor neperformante în Fagura este de 3-4%, în timp ce la bănci – 6-8%.

Fagura va implementa măsuri suplimentare pentru a asigura și mai mult investitorii: va fi creat un Fond de rezervă care va acoperi toate riscurile investitorilor în cazul debitorilor rău-platnici.

  • Lichiditate medie

Banii investiți nu pot fi returnați în cont imediat. Fondurile revin în cont treptat, pe măsură ce împrumutatul întoarce ratele lunare (banii). Uneori acest lucru se întâmplă destul de repede: jumătate din banii investiți pot fi primiți în câteva luni și, de exemplu, investiți din nou. Alteori trebuie să așteptați până la sfârșitul perioadei de rambursare a creditului de către debitor.

Pentru a crește lichiditatea veniturilor, pe platformă va apărea o piață secundară până la sfârșitul lunii martie, unde investitorii își vor putea vinde investițiile dacă au nevoie urgentă de bani, iar apoi, când circumstanțele se vor îmbunătăți, vor putea reveni să investească.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uniunea Juriștilor, îngrijorată de posibila reducere a secțiilor pentru alegătorii din stânga Nistrului: „Dreptul de vot trebuie asigurat în egală măsură”

Uniunea Juriștilor din Moldova, care va monitoriza alegerile, își exprimă îngrijorarea față de intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului. Într-o reacție pe rețelele de socializare, Uniunea a menționat că „secțiile sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate”. De asemenea, juriștii susțin că Chișinăul „nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”.

„Dreptul de vot este un drept fundamental și trebuie asigurat în egală măsură tuturor cetățenilor. Secțiile de vot pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate. Autoritățile cunosc cu certitudine numărul de alegători și nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”, se menționează în declarația Misiunii de Observare a alegerilor a Uniunii Juriștilor din Moldova.

De asemenea, organizația amintește că „Curtea Constituțională a stabilit că autoritățile publice nu pot întreprinde acțiuni care să afecteze drepturile dobândite decât în condițiile legii și dacă acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

„Misiunea de Observare a Uniunii Juriștilor din Moldova constată lipsa unui interes public necesar în diminuarea numărului secțiilor de vot, fapt ce constituie o restrângere directă a dreptului de a alege pentru un grup de peste 270 de mii de alegători”, susține organizația.

Precizăm că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat în cadrul unei ședințe a instituției,  că la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Potrivit lui Postica, acest număr de secții este corespunzător numărului alegătorilor – în medie 29 de mii – care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. 

Reamintim în acest context că pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost deschise 30 de votare, amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

(VIDEO) Fără partidele lui Șor la alegeri/ Sandu spune ce trebuie predat în școli/ Kremlinul sperie cu URSS?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— 6 mln de lei pentru concertul de Ziua Independenței
— Consilier prezidențial: Kremlinul folosește URSS și ca frică și ca etalon
— Trei ani de închisoare pentru agresarea unui polițist
— Protest la MAI: anularea amenzilor și eliberarea celor reținuți
— Ceban despre reținerea lui Pikachu și Labubu la protestul lui Șor
— Noul an școlar începe cu un deficit de 1500 de profesori
— Înregistrați, dar mustrați. Candidați la parlamentare, validați de CEC
— Sandu, la forumul cadrelor didactice: Educația este scutul nostru
— „Moldovagaz” va livra gaz în regiunea transnistreană până în martie, anul viitor
— PDMM a depus la CEC lista candidaților pentru parlamentare
— CSJ: trei partide asociate cu Șor nu pot participa la alegeri
— Zelenski: Moldova și Ucraina trebuie să meargă împreună în UE
— STOP PLAHA! – mesajul cu care un partid vrea să participe la parlamentare
— PLDM atacă decizia CEC în instanță: excludere abuzivă
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Trei formațiuni, înregistrate de CEC pentru scrutinul parlamentar: printre acestea, blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat luni listele de candidați pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea a două blocuri electorale și a unui partid politic.

Astfel, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a obținut înregistrarea listei cu 101 candidați, fiind aprobat totodată și simbolul său electoral.

De asemenea, a fost înregistrată lista de 104 candidați din partea Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Din bloc fac parte patru partide politice: Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Partidul Comuniștilor din R. Moldova, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei.

Totodată, a fost înregistrată și lista de 103 candidați din partea Blocului Electoral „Alternativa”.

CEC a confirmat, totodată, reprezentanții desemnați în Comisia Electorală Centrală și trezorierii responsabili de gestionarea finanțelor pentru fiecare formațiune electorală.

În aceiași ședință, Comisia a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „NOI”. Conform documentelor prezentate, au fost depistate neconformități la întocmirea listei de candidați. Potrivit CEC, formațiunea politică era obligată să înainteze o listă care nu este mai mică de 51 de persoane și nu mai mult de 111 de persoane. La etapa confirmării depunerii personale a documentelor, s-au prezentat doar 49 de candidați, ceea ce înseamnă a fi sub limita minimă de persoane care pot fi incluse în lista de candidați. Totodată, conform prevederilor legale, listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. La verificarea listei de candidați, s-a constatat că poziționarea nu corespunde formulei menționate.

***

Pe 22 iulie, Igor Dodon (PSRM), Irina Vlah (Partidul Republican „Inima Moldovei”), Vasile Tarlev (Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”) și Vladimir Voronin (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova) au anunțat că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare, menționând că intenționează să creeze un bloc electoral.

Pe 29 iulie, la CEC s-au prezentat doar Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev pentru a-și înregistra blocul electoral. Dodon a declarat că, deocamdată, blocul va fi format doar din cele trei partide. „Sperăm foarte mult că se vor alătura și Partidul Comuniștilor, deoarece atunci când noi, ieri, am luat decizia la organele noastre colegiale, PCRM încă nu luase decizia la organul lor colegial”, a spus Dodon. Tot pe 29 iulie, Plenul Comitetului Central al PCRM a decis să formeze un bloc electoral cu cele trei partide. Liderii PCRM au hotărât însă ca formațiunea politică să se numească „Blocul electoral al Comuniștilor, Socialiștilor, Inimei și Viitorului Moldovei”, și nu „Blocul electoral Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.

***

Amintim că astăzi, blocul Electoral „Alternativa” a publicat lista candidaților săi pentru funcția de deputat, care este deschisă de primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternative Naționale (MAN), Ion Ceban.

Primii pe lista blocului sunt liderii „Alternativa”: primarul de Chișinău și președintele Mișcării Alternative Naționale, Ion Ceban, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, și președintele Partidului „Congresul Civic”, Mark Tkaciuk.

Printre candidații Blocului „Alternativa” se mai numără funcționari, primari, consilieri locali, vicepreședinți de raioane, medici, profesori, agronomi, juriști, antreprenori, jurnaliști, un teolog, un militar și alții.

Blocul „Alternativa”, care este format din Mișcarea Alternativă Națională, Partidul „Congresul Civic” și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a fost creat la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cei patru lideri ai blocului, printre ei foști deputați socialiști și comuniști sau funcționari în perioada guvernării socialiste, au declarat atunci că formațiunea este una „pro-europeană” și vine ca o alternativă la actuala guvernare. Cine este Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Alexandr Stoianoglo și Ion Chicu, vezi – AICI.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Facebook/Igor Dodon

Socialiștii critică intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului: „O batjocură!”

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) critică intenția autorităților de a deschide doar 10 secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Formațiunea susține că această reducere ar putea limita accesul alegătorilor la scrutin și ar încălca principiile statului de drept și prevederile Constituției.

„Limitarea numărului secțiilor de votare, blocarea podurilor, implicarea poliției, imposibilitatea fizică de a participa la alegeri – transformă scrutinul viitor într-o farsă. (…) Este pusă sub semnul întrebării legitimitatea întregului Parlament, a Guvernului și a însăși statalității Republicii Moldova. Avem dreptul să întrebăm direct: nu cumva Sandu și PAS pregătesc cedarea Transnistriei? Nu este oare refuzul participării la vot parte a unor înțelegeri secrete cu Kievul?”, se arată în comunicatul emis de PSRM pe 18 august.

Socialiștii anunță că se vor adresa oficial către Curtea Constituțională, pentru a cere o „apreciere juridică acțiunilor guvernării”: „Dacă Constituția a fost încălcată, atunci există temeiuri directe pentru demiterea Maiei Sandu din funcția de președinte”.

Mai mult, PSRM anunță că vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Bătrîncea a adresat o solicitare oficială Biroului Politici de Reintegrare în care a cerut prezentarea documentelor și avizelor care au stat la baza deciziei privind deschiderea secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. De asemenea, anunță PSRM, a fost solicitată lista propunerilor înaintate de Birou către Comisia Electorală Centrală și către alte instituții competente, cu indicarea localităților vizate și a numărului de secții de votare propuse.

Solicitați, reprezentanții Președinției nu au răspuns, deocamdată, acuzațiilor lansate de PSRM.

Precizăm că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat în cadrul unei ședințe a instituției,  că la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Potrivit lui Postica, acest număr de secții este corespunzător numărului alegătorilor – în medie 29 de mii – care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. 

Reamintim în acest context că pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost deschise 30 de votare, amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: