Parlamentul Republicii Moldova

Deputații au decis crearea Comisiei speciale pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului

Parlamentul a aprobat Hotărârea privind constituirea Comisiei speciale pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului.

Comisia va fi constituită din membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice: Grigore Novac, Ana Racu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Angela Munteanu-Pojoga, Victor Spînu, Nicolai Rusol și ai Comisiei juridice, numiri și imunități Olesea Stamate, Veronica Roșca, Vasile Bolea, Igor Chiriac, Artemie Cătănoi, Vasile Grădinaru, Sergiu Litvinenco, Igor Talmazan, Ala Dolință, Alexandr Suhodolski, Denis Ulanov.

Comisia specială va adopta Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului, care va fi publicat pe pagina web oficială a Parlamentului.

De asemenea, Comisia va examina dosarele candidaților pentru funcția de Avocat al Poporului. Aceștia, în termen de 60 de zile, vor prezenta Parlamentului candidaturile pentru funcția de Avocat al Poporului.

La data de 4 februarie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea privind încetarea mandatului Avocatului Poporului înainte de termen și a declarat vacantă funcția de Avocat al Poporului (Ombudsman), urmare a decesului lui Mihail Cotorobai.

Necesitatea adoptării noii Hotărâri rezidă în faptul că pe 11 iulie 2021 s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate și, ca urmare, s-a modificat componența corpului de deputați și a comisiilor parlamentare permanente din care fac parte membrii Comisiei speciale  pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului.

În prezent, interimatul funcției de Avocat al Poporului este asigurată de Avocatul Copilului, Maia Bănărescu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: