Descoperă destinații noi cu maib și Visa

Excursii prin moschei, festivaluri de bere, plimbări cu gondola? În promoția «Descoperă destinații noi cu maib și Visa» le găsești pe toate. Clienții maib pot câștiga un city break pentru 2 persoane în Viena, Paris, Milano, Praga, Barcelona sau Istanbul.

În perioada 05 iunie — 30 noiembrie a. c, clienții sunt îndemnați să achite lunar cu orice card Visa emis de maib minim 3 tranzacții în valoare de peste 300 de lei fiecare și pot câștiga o excursie de neuitat, valize de călătorie, rucsacuri și alte premii utile. Mai multe achitări cu cardul Visa, mai multe șanse de a câștiga o călătorie pentru două persoane într-un oraș fantastic pentru 4 zile!

Clienții care încă nu au un card Visa de la maib, pot solicita unul simplu și ușor prin aplicația mobilă maibank, cu livrare la domiciliu sau la orice sucursală a băncii.

E bine de știut: promoția se va desfășura în 6 etape în care vor fi organizate 6 extrageri. În cadrul promoției sunt eligibile atât achitările efectuate în țară, cât și de peste hotare, inclusiv plățile online și pentru serviciile comunale. Faceți cunoștință cu întregul regulament aici.

Cu cardul Visa de la maib e simplu și ușor să descoperi destinații noi!

Mai multe detalii aici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LIVE Ion Ceban a organizat o conferință de presă alături de doi avocați

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care de mai bine de o lună are interdicție de intrare în România și tot spațiul Schengen, susține o conferință de presă alături de avocații săi: Irina Șerban și Ion Dragne.

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat, recent, că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.

Pe 6 august, la o lună după ce a fost interzis în UE, Ceban a anunțat că a inițiat, prin avocații săi din România, demersurile legale pentru contestarea deciziei de interdicție de intrare în România și, implicit, în spațiul Schengen, impusă recent de autoritățile de la București.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Procuratura Generala

Șeful Procuraturii Generale, decis în câteva zile. Doi candidați admiși în etapa finală

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat, în ședința din 13 august, dosarele candidaților la funcția de procuror general. Instituția a constatat că ambii candidați – Alexandru Machidon și Victor Furtună – îndeplinesc condițiile de participare la concurs.

Pe 19 august, de la ora 14:00, va avea loc proba interviu.

Conform regulamentului, concursul are două etape: preselecția candidaților pe baza dosarelor și interviul în fața Consiliului. Candidații sunt intervievați în ordine alfabetică. Fiecare membru al Consiliului primește o fișă de evaluare nominală pentru fiecare candidat, care include și numele și semnătura evaluatorului. După fiecare interviu, membrii Consiliului acordă punctaj, de la 1 (unu) la 10 (zece), cu argumentarea deciziei în fișa de evaluare.

După completarea fișelor, Consiliul calculează media punctajelor acordate de membrii săi și adoptă o hotărâre motivată cu rezultatele concursului. În cel mult 24 de ore de la interviu, punctajele finale ale candidaților sunt publicate pe site-ul oficial al CSP. Consiliul nominalizează candidatul cu cel mai mare punctaj pentru a fi propus președintelui Republicii la numirea în funcția de procuror general. În caz de egalitate, decizia se ia prin votul majorității membrilor prezenți, iar hotărârea este transmisă președintelui.

***

Funcția de procuror general a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai, după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pe 12 iunie, CSP a anunțat concurs pentru ocuparea funcție.

Doi candidați și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale: Alexandru Machidon, care în prezent exercită interimatul funcției, și Victor Furtună, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat recent că, potrivit legii, în cel mult șase luni de la data anunțării vacanței funcției — 27 mai — trebuie numit un procuror general, ceea ce înseamnă cel târziu în luna noiembrie. Totuși, el a menționat că planul prealabil al CSP-ului este ca „în septembrie să avem un procuror general”.

NewsMaker / Denis Borsevici

Expiră termenul-limită pentru înregistrarea blocurilor electorale: partidele mai au la dispoziție ore numărate

Astăzi, 13 august, se încheie termenul-limită pentru depunerea documentelor necesare înregistrării blocurilor electorale care doresc să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Comisia Electorală Centrală reamintește că actele pot fi depuse doar până la ora 17:00.

Potrivit CEC, blocul electoral se constituie în baza unui acord între două sau mai multe partide politice înregistrate de Agenția Servicii Publice până la data intrării în vigoare a actului de stabilire a datei alegerilor ori referendumului, iar decizia partidului politic de a participa la constituirea blocului electoral se consemnează într-un proces-verbal, aprobat conform statutului său.

Autoritatea electorală avertizează că nu pot constitui blocuri electorale partidele politice a căror activitate cade sub incidența art. 11 alin. (7) și art. 21 alin. (5), art. 22 alin (3) și (31) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Evghenia Guțul/Telegram

Procurorul care a instrumentat dosarul Guțul ar fi fost amenințat. Apel către forțele de ordine

Procurorul Ghenadie Epure a primit amenințări și a informat despre acestea Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Informațiile au fost comunicate pe 13 august de președintele CSP, Dumitru Obadă. Menționăm că procurorul este responsabil de dosarul Evgheniei Guțul, condamnată recent la 7 ani de închisoare în cazul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”.

„Ieri am primit, la CSP, adresarea procurorului în Procuratura Anticorupție, domnului Ghenadie Epure… Deci, nefasta experiență pe care au avut-o judecătorii, de fapt, se răsfrânge și în privința procurorilor. Este vorba despre amenințările directe la adresa procurorului de caz. Este o situație absolut inadmisibilă. Încercările acestea, din start, trebuie să spunem că nu vor avea succes. Procurorii onești, integri și cu curaj își vor realiza în continuare atribuțiile de serviciu”, a comunicat Obadă în debutul ședinței CSP.

Președintele instituției s-a adresat organelor competente și a precizat că CSP va veni cu o reacție oficială în acest sens. „Chemarea noastră este față de organele competente, de a lua atitudine, de a realiza o evaluare a riscurilor, iminența acestora, cu întreprinderea măsurilor corespunzătoare. Evident, vom veni și noi cu o reacție în acest sens, comună, care o vom aproba de către plenul CSP”, a conchis Obadă.

***

Amintim că, pe 6 august, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a anunțat că judecătorul care a examinat dosarul Evgheniei Guțul, în care bașcana a fost condamnată la 7 ani de închisoare, a fost amenințat timp de câteva luni. Acestea au inclus mesaje de amenințare cu moartea, fotografii macabre cu persoane asasinate sau decapitate, precum și apeluri telefonice repetate, inclusiv pe timpul nopții. Pe lângă judecătorul Ana Cucerescu, și un membru al instituției a fost ținta unor mesaje de amenințare, a declarat Caraman. Între timp s-a aflat că este vorba de membra CSM, Livia Mitrofan.

Șeful IGP a menționat că Ana Cucerescu a fost amenințată inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Potrivit lui Cernăuțeanu, la sfârșitul lunii iulie, judecătoarea a început să primească pe telefonul personal mesaje cu amenințări directe, inclusiv cu moartea. La un moment dat, colegii judecătoarei au fost chiar chemați la morgă pentru a face o presupusă recunoaștere a „cadavrului” acesteia, a declarat Cernăuțeanu. Șeful IGP a mai spus că Guțul a locuit în același bloc cu judecătoarea. Familia bașcanei s-ar fi mutat în clădire după ce aceasta a fost plasată în arest la domiciliu, în luna aprilie.

Cernăuțeanu a precizat că poliția a inițiat o anchetă și examinează inclusiv o posibilă legătură cu gruparea criminală organizată asociată cu fugarul condamnat Ilan Șor, care se ascunde la Moscova. Pe 10 august, Șor a spus că intimidările nu au fost organizate de apropiații săi. În schimb, a acuzat autoritățile, susținând că acestea, cu implicarea poliției, ar fi pus la cale aceste acțiuni pentru a învinui oamenii din anturajul său.

ekonomim.com

Autoritățile R. Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok. Peste 160 au fost deja închise

Autoritățile Republicii Moldova au cerut, în ultima perioadă, blocarea a 443 de canale TikTok. Unele promovau ideea implicării țării în conflictul armat din Ucraina, altele răspândeau informații despre presupuse fraude la alegerile parlamentare sau dezinformări legate de politica partidului de guvernământ. Până acum, 164 dintre aceste canale au fost blocate. Informațiile au fost comunicate pe 13 august de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Inspectoratul General al Poliției a anunțat că, în ultima perioadă, autoritățile Republicii Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok, care conțin mii de video-uri și răspândesc dezinformări cu impact asupra securității naționale și stabilității sociale.

Inspectoratul a precizat că, din aceste canale, 98 promovau ideea implicării Republicii Moldova în conflictul armat din Ucraina, „prin tehnici de manipulare legate de o pretinsă participare, precum și pierderile suferite de soldații Armatei Naționale pe câmpul de luptă”. 59 de canale au fost deja blocate.

„Au fost depistate și 12 canale care răspândeau informații false despre presupuse pregătiri de fraudare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, dintre care 7 au fost blocate. Totodată, un număr de 128 de canale au fost implicate în atacuri dezinformative împotriva persoanelor publice, prin defăimare și afectarea coordonată a reputației acestora, iar 53 dintre acestea au fost blocate. Două canale au fost identificate răspândind dezinformări referitoare la activitatea organelor de drept din Republica Moldova (judecători, procurori, poliție), însă acestea nu au fost blocate până în prezent”, au precizat reprezentanții instituției.

Potrivit Inspectoratului, alte 97 de canale au răspândit dezinformări legate de politica partidului de guvernământ și mesaje care incitau la ură și violență, amenințând securitatea publică, dintre care 43 au fost blocate. „De asemenea, 6 canale propagau dezinformare cu privire la traficul de minori ucraineni către statele membre ale Uniunii Europene, în scopuri de exploatare sexuală și trafic de organe, iar 2 dintre ele au fost blocate”, au mai spus reprezentanții Inspectoratului.

Conform instituției, cele 443 de canale TikTok au avut împreună peste 1,2 milioane de urmăritori și peste 4,5 milioane de vizualizări, „ceea ce evidențiază amploarea riscului generat de aceste surse de dezinformare”. „Autoritățile atenționează populația să verifice informațiile accesate în mediul online și să se informeze doar din surse oficiale și credibile”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

***

Pe 30 iulie, șefa statului Maia Sandu a declarat că Telegram, TikTok, Facebook și Instagram sunt utilizate de Federația Rusă ca instrumente de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Întrebată dacă autoritățile intenționează să limiteze accesul la aceste rețele sau dacă discută implementarea unor măsuri care să le reglementeze, președinta a spus că instituțiile statului vor depune eforturi pentru „a obține acțiuni din partea acestor platforme pentru că au și ele responsabilități în raport cu publicul”. Maia Sandu mai declara că, în comparație cu Telegram, „cu TikTok există până când o anumită comunicare”. „Vom vedea dacă va exista și o anumită colaborare pe aceste conturi false și care încalcă legea”, adăuga președinta.

Pe 31 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, precizat că autoritățile Republicii Moldova nu intenționează să impună sau să solicite interdicții asupra unor platforme, precum Telegram sau TikTok. Potrivit lui Vodă, autoritățile urmăresc să ceară platformelor să elimine conținuturile periculoase, cum ar fi promovarea drogurilor, manipulările străine și materialele dăunătoare copiilor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: