NewsMaker / Andrei Mardari

DOC Cine sunt cei doi deputați grație cărora Veronica Dragalin a ajuns sub lupa Inspecției procurorilor

Sesizarea parvenită în adresa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și a Procuraturii Generale (PG) pe numele șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a fost semnată de doi deputați din Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Este vorba de deputata Diana Caraman și Valeriu Muduc. În adresarea lor, parlamentarii reclamă comportamentul „necorespunzător” față de procurorii din cadrul PA și cer examinarea înregistrărilor audio scurse în mediul online, precum și acțiunile procurorului șef de la Anticorupție, care își avertizează subalternii corupți cu percheziții și chiar rețineri.

„Solicităm examinarea acțiunilor conducătorului instituției (nr. Veronica Dragalin, șef Procuratura Anticorupție), prin prisma executării obligațiunilor de serviciu a legislației în vigoare”, se arată în sesizarea semnată de deputații BCS pe 15 iunie.

De menționat că președinta CSP, Angela Motuzoc, a anunțat, pe 22 iunie, că șefa Procuraturii Anticorupție a ajuns în vizorul Inspecției Procurorilor, după și-ar fi avertizat public subalternii în cadrul unei ședințe la PA, care a fost înregistrată pe ascuns, iar ulterior s-a scurs în spațiul public. CSP a fost solicitat de o instituție media din țară să se expună asupra acestui subiect. Președinta instituției a propus ca poziția să fie exprimată public, prin intermediul unui comunicat. Prezentă la ședință, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, s-a împotrivit, însă, propunerii.

La o zi de la ședința membrilor CSP, pe 23 iunie, instituția a venit, totuși, cu un comunicat public. Consiliul Superior al Procurorilor anunță că, la această etapă, este în „imposibilitate obiectivă” de a formula un punct de vedere pe caz, pentru a nu prejudicia imparțialitatea unei eventuale hotărâri a Inspecției procurorilor și/sau ale Colegiului de disciplină și etică, așa cum adresarea deputaților BCS a fost expediată spre examinare în adresa instituțiilor respective.

În context, CSP reiterează aderența sa fermă pentru respectarea standardelor profesionale, potrivit cărora principiile statului de drept impun procurorilor cele mai înalte reguli etice și profesionale, obligația de rezervă și atitudine echidistantă, pentru a asigura încrederea că își îndeplinesc misiunea cu diligență și responsabilitate.

***

Amintim că pe 14 iunie, presa a făcut publică o înregistrare audio pe ascuns, din cadrul unei ședințe prezidate de șefa PA, Veronică Dragalin, cu angajații procuraturii. Conform înregistrării, procurorul șef de la anticorupție își avertizează angajații corupți că va veni vremea în care vor răspunde pentru faptele comise și lasă să se înțeleagă că nu va permite defăimarea nefondată a PA, a sa personală sau a procurorilor integri. Avertizările șefei PA nu au fost trecute cu vederea la Chișinău. Pe marginea subiectului s-au expus atât mama procuroarei, cât și politicieni sau experți. Dacă unii au criticat-o pe Dragalin pentru declarațiile făcute, alții au încurajat-o să continue lupta cu corupția inclusiv în sistemul justiției. Detalii AICI.

Discursul șefei PA a fost comentat, inclusiv, de președinta Maia Sandu. Șefa statului a declarat că este pentru prima dată când o persoană aflată la cârma unei instituții anticorupție din Moldova spune răspicat că cea mai mare problemă este corupția din sistem. Totodată, președinta Sandu a mai menționat că procurorii care își fac munca cinstit nu au de ce să-și facă griji în privința avertizărilor șefei PA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Date oficiale: peste 850.000 de moldoveni au redobândit cetățenia română în ultimii 33 de ani

Aproape 859.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au redobândit cetățenia română în perioada 1991–2024, potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției din România. Informațiile au fost comunicate la solicitarea fostului deputat moldovean Valeriu Munteanu, în prezent parlamentar AUR în legislativul de la București.

Potrivit unui comunicat emis de deputat, în gestiunea autorităților române se află în prezent 150.607 de dosare ale cetățenilor din Republica Moldova care solicită redobândirea cetățeniei române.

„Răspunsurile primite confirmă ceea ce știam deja: Basarabia se întoarce acasă, cu pași hotărâți și cu credință în neamul românesc. În următorii 2-3 ani, dacă autoritățile își fac datoria, acest număr va ajunge la 1.000.000. Iar asta nu include sutele de mii de copii născuți în familiile celor care și-au redobândit cetățenia – o nouă generație de români născuți în Basarabia, cu pașaport românesc. Basarabia nu a cerut niciodată să fie ruptă de România”, a declarat deputatul.

Potrivit informațiilor prezentate de acesta, în perioada 1991–2002, aproximativ 85.500 de cetățeni din Republica Moldova au redobândit cetățenia română, printr-o procedură simplificată.

După anul 2002, procedura a fost preluată de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar numărul cererilor soluționate pozitiv a crescut semnificativ: peste 770.000 până la începutul anului 2025:

2002 – 0

2003 – 7

2004 – 257

2005 – 1.537

2006 – 550

2007 – 419

2008 – 1.082

2009 – 1.330

2010 – 43.589

2011 – 81.987

2012 – 68.727

2013 – 63.717

2014 – 59.930

2015 – 45.506

2016 – 61.208

2017 – 68.622

2018 – 34.490

2019 – 31.601

2020 – 66.164

2021 – 36.972

2022 – 42.029

2023 – 27.317

2024 – 23.835

Total (2002–2024): 773.413 cetățenii redobândite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: