Psihologii moldoveni ar putea fi obligați să lucreze pe bază de licență, să limiteze prețurile pentru serviciile pe care le prestează și să achiziționeze case de marcat. Acest lucru este prevăzut de un nou proiect de lege care va schimba radical situația psihologilor și va proteja interesele clienților acestora. NM a studiat proiectul de lege, a discutat cu autorii acestuia și a aflat de ce nimeni nu știe câți psihologi sunt în Moldova, cum își vor putea obține aceștia licența și ce părere au psihologii despre noile reguli.
„Am stabilit legătura cu cosmosul și îți voi vindeca trauma”
Nimeni nu știe câți psihologi și psihoterapeuți practicieni sunt în prezent în Moldova. În același timp, orice persoană fără studii de specialitate se poate autointitula „psiholog”, poate deschide un cabinet și o pagină pe Instagram și poate „trata oamenii”, iar prețul unei ședințe poate ajunge și la 500 de euro, sumă din care nu va fi plătit impozitul.
Această situație îngrijorează de mult timp atât comunitatea psihologilor, cât și clienții, ale căror drepturi nu sunt practic protejate, precum și autoritățile. Liliana Grosu, deputat al fracțiunii Partidului „Acțiune și Solidaritate” – psiholog de profesie este autorul noului proiect de lege, destinat să reglementeze activitatea psihologilor în Moldova.
„Astăzi realizăm cu groază că practic orice persoană din Moldova, inclusiv fără diplomă de psiholog, poate obține dreptul de a presta servicii psihologice”, a declarat Grosu într-o discuție cu NM. „Poți obține un patent, plăti un impozit, deschide un cabinet și poți scrie pe ușa cabinetului: „Am stabilit legătura cu cosmosul și îți voi vindeca trauma”.
În același timp, potrivit ei, în țară există mulți specialiști buni cu studii, diplome și experiență, dar nimeni nu verifică și nu controlează acest lucru. Nu există un registru al psihologilor. Se știe doar că aproximativ 1.000 de psihologi sunt funcționari publici. Aceștia sunt psihologii școlari (aproximativ 600) și diverși specialiști din cadrul Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și ai altor ministere.
Există, de asemenea, specialiști angajați de firme private sau organizații neguvernamentale. De regulă, explică Liliana Grosu, psihologii angajați în sectorul privat lucrează în baza fișelor de post. Al treilea grup de psihologi practicieni sunt specialiștii cu practică privată, iar activitatea lor nu este reglementată în prezent, la fel și prețurile pentru serviciile lor, care pot ajunge și la 10.000 de lei pentru o ședință.
Licențe, case de marcat și răspundere penală
Noul proiect de lege, dacă va fi adoptat, va schimba radical situația psihologilor practicieni din Moldova.
În primul rând: autoritățile intenționează să creeze Colegiul Național al Psihologilor – un organ de autoguvernare. Acesta va fi creat de unul dintre ministere, la propunerea Guvernului. Principalul organ al acestuia va fi Congresul Colegiului Național. În congres vor intra atât psihologi practicieni independenți, cât și reprezentanți ai Asociațiilor de Psihologi, precum și profesori ai facultăților de psihologie și angajați ai ministerelor.
După cum a explicat deputata Liliana Grosu, comunitatea profesională a psihologilor din Moldova nu este încă suficient de puternică pentru a crea un organ de autoguvernare, de aceea la crearea Colegiului Național va participa unul dintre ministere. Colegiul Național va avea trei filiale: în Bălți, Chișinău și Cahul.
Colegiul Național va fi responsabil pentru eliberarea licențelor psihologilor practicieni independenți. Acest lucru înseamnă că psihoterapeutul sau psihologul care decide să deschidă un cabinet independent sau în asociere cu alți specialiști, trebuie să pregătească un dosar individual cu diplome pentru obținerea licenței de practică independentă.
O comisie specială a Colegiului Național va examina dosarul, va verifica diplomele și va elibera licența, dacă specialistul va corespunde tuturor cerințelor și criteriilor. Este important de menționat faptul că psihologul specializat în terapie familială va obține licența doar pentru acest tip de servicii.
Proiectul de lege prevede tipurile de servicii psihologice: psihoterapie, orientare profesională, expertiză psihologică juridică și altele. În funcție de educație și abilități, psihologii vor fi împărțiți în trei categorii: psiholog-practician, psiholog specialist și psiholog principal. Pentru ultimul nivel este necesară o experiență de cinci ani în calitate de psiholog specialist.
„Proiectul de lege delimitează specializările psihologilor”, a menționat într-o discuție cu NM șefa Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii și unul dintre autorii proiectului de lege, Daniela Sîmboteanu. „De exemplu, un psiholog care lucrează în domeniul psihologiei muncii nu poate furniza servicii de psihologie clinică. De asemenea, nu putem pune pe aceeași treaptă psihologii care au absolvit doar licențiatul cu cei care au obținut o diplomă de master și au urmat o pregătire suplimentară în asociații profesionale. Astfel, nu ne vom confrunta cu situația în care aproape toți cei care oferă servicii se numesc psihoterapeuți”.
Deputata Liliana Grosu a adăugat că activitatea psihologului practician independent fără licență va fi considerată ilegală. Acest lucru prevede răspundere administrativă sau penală.
Colegiul Național al Psihologilor va fi, de asemenea, împuternicit să suspende sau să anuleze licența în cazurile în care specialistul dorește acest lucru, dacă nu a plătit cotizația de membru mai mult de 12 luni sau în baza unei decizii judecătorești.
După obținerea licenței, psihologul trebuie să își înregistreze activitatea legal și fiscal. Se așteaptă ca psihologii să fie obligați să achiziționeze case de marcat și să emită bon de plată pentru serviciile lor. De asemenea, dacă proiectul de lege va fi adoptat, psihologii vor putea alege modul de organizare a activității lor – practică individuală, asociată sau asociație profesională.
Proiectul de lege stabilește, de asemenea, termenele pentru crearea registrului psihologilor licențiați din Moldova – acesta ar trebui să fie gata în 2025.
Proiectul de lege stabilește, de asemenea, serviciile psihologice garantate de stat. Statul este obligat să furnizeze gratuit servicii psihologice pentru mai multe categorii de persoane: copii cu probleme de incluziune școlară și copii aflați în situații de risc; tineri cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani pentru integrarea lor socială; adulți și copii victime ale infracțiunilor; persoane afectate de inundații și dezastre naturale, precum și adulți și copii beneficiari ai serviciilor sociale și medicale.
Drepturi, obligații și taină profesională
Proiectul de lege va stabili drepturile și obligațiile psihologilor practicieni. Pe lângă dreptul de a deveni membru al Colegiului Național, psihologii au dreptul să renunțe la furnizarea serviciilor dacă își dau seama că acest lucru nu duce la îmbunătățirea stării psihoemoționale a clientului. De asemenea, psihologii pot refuza să acorde servicii în cazul în care clientul se comportă agresiv.
Psihologii vor avea și obligații. De exemplu, aceștia vor fi obligați să respecte confidențialitatea în timpul acordării serviciilor, cu mențiunea că taina profesională poate fi dezvăluită dacă clientul este supus violenței sau pentru a preveni o infracțiune penală.
Proiectul de lege va stabili, de asemenea, drepturile beneficiarilor serviciilor psihologice: aceștia au dreptul de a fi informați dacă specialistul își desfășoară activitatea în mod legal și au dreptul de a renunța la servicii în orice moment.
Plafonul prețurilor, cotizațiile și studiile
Proiectul de lege a fost elaborat mai mult de un an, iar grupul de lucru a inclus reprezentanți atât ai sectorului public, cât și ai asociațiilor de psihologi.
„Spre deosebire de încercările anterioare de a adopta o lege similară, acum există un consens în comunitatea psihologilor. Anterior, am fost implicați doar la faza finală a discuțiilor. Da, psihologii sunt obișnuiți să lucreze fără licență, fără a da socoteală nimănui. Dar această [reglementare] este un proces inevitabil dacă pornim de la interesele și siguranța beneficiarilor serviciilor psihologice”, spune Daniela Sîmboteanu.
Liliana Grosu a spus că autorii proiectului au reușit să ajungă la un acord cu comunitatea psihologilor cu privire la două puncte controversate: licențierea psihologilor care sunt în serviciul public și mărimea cotizațiilor lunare către Colegiul Național.
„Am ajuns la un compromis: acei specialiști care lucrează în sectorul public pot deveni membri ai colegiului [la discreția lor]. Calitatea de membru este obligatorie pentru cei care doresc să obțină dreptul de practică privată. De asemenea, am stabilit în lege că mărimea cotizației va fi stabilită de congresul psihologilor în funcție de posibilitățile financiare ale specialiștilor. În plus, Colegiul Național va stabili plafonul costurilor anumitor servicii: psihologii înțeleg că unele servicii costă mai puțin, iar altele – mai mult”, a explicat deputatul.
Psihologul și președintele Asociației Gestalt Terapie și Psihodramă din Moldova, Elena Bîceva, care a participat la discuții pe marginea proiectului, a declarat că mulți psihologi sunt acum îngrijorați de faptul dacă studiile lor vor fi recunoscute pentru obținerea licenței.
„Când au loc schimbări, oamenii la început sunt foarte precauți și atenți. Unii colegi se tem de faptul dacă studiile lor vor fi recunoscute. De exemplu, mulți au urmat doar masteratul pe baza unei licențe [în alt domeniu]. Adică un an și jumătate de masterat le oferea dreptul de a fi psiholog chiar și persoanelor fără studii în domeniu”, spune Bîceva.
Ea subliniază, de asemenea, că în ultimii trei-patru ani a crescut semnificativ necesitatea populației de a beneficia de servicii psihologice: „Ceva se schimbă în conștiința oamenilor, mulți oameni, clienți, devin educați: citesc mult, ascultă podcasturi, se informează. Oamenii au devenit mai serioși în ceea ce privește aceste servicii și necesitatea de a vizita periodic un psiholog”.
***
Legi care reglementează profesia de psiholog sunt adoptate în aproape toate țările europene. În România, de exemplu, o astfel de lege este în vigoare din 2004. Conform acesteia, funcționează Colegiul Psihologilor din România, care este responsabil de eliberarea licențelor psihologilor practicieni independenți.
Pe lângă asociațiile naționale de psihologi, în Europa funcționează Federația Europeană a Asociațiilor de Psihologi (EFPA). La începutul anilor 2000, EFPA a dezvoltat certificatul EuroPsy – un standard european de calificare profesională în cadrul directivei generale a Uniunii Europene 89/48/CE „Recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățământ superior”. Orice psiholog care îndeplinește acest standard poate obține certificatul EuroPsy și poate fi inclus în Registrul Psihologilor Europeni.
Lege cu privire la exercit… by newsmakermd
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
