Андрей Мардарь / NewsMaker

(DOC) Dosarul interceptărilor ilegale: Preşedinta Maia Sandu a fost filată, în 2018, la indicația PCCOCS

Printre persoanele filate de către procurori, în 2018, se numără şi actualul preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, care în acea perioadă deținea funcția de lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Jurnaliştii de la nordnews.md au intrat în posesia ordonanţei privind autorizarea efectuării măsurilor speciale de investigaţii în privinţa Maiei Sandu. Documentul ar fi fost semnat de către Dumitru Raileanu, procurorul în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS)

În ordonanţa semnată de Răileanu este scris că acesta a autorizat efectuarea urmăririi vizuale a Maiei Sandu, a mijloacelor de transport pe care le utilizează, precum şi a persoanelor din anturajul său. Asta pentru că Maia Sandu, pe atunci, lidera PAS, „ar fi îndemnat cetăţenii la dezordini în masă”.

„Un potenţial suspect în cauza penală menţionată este cetățeana Sandu Maria Grigore, care pe reţelele de socializare îndeamnă cetăţenii la dezordini în masă şi la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale. Cumulul de date şi probe acumulate, permit de a considera, că numitul în complicitate cu alte persoane pregătesc şi săvârşesc infracţiuni prevăzute de Codul Penal”, se arată în document.

Mai mult, în ordonanță se argumentează că Maia Sandu ar fi urmat să se întâlnească cu persoane dubioase.

„Datele de urmărire penală şi speciale de investigaţii permit a presupune întemeiat că cetățeana Sandu Maia Grigore va efectua întâlniri cu diferite persoane din lumea criminală, care au tangenţă cu circumstanţele de comitere a infracţiunii, în privinţa căreia există date ce pot conduce rezonabil la o concluzie că va primi de la bănuiţi, ori va transmite acestora informaţii relevante pentru cauza penală, în vederea realizării scopului urmăririi penale, este necesară efectuarea măsurii speciale de investigaţii, urmărirea vizuală şi anume relevarea şi fixarea acţiunilor cet. Maia Sandu Grigore, a unor imobile, a mijloacelor de transport şi a altor obiecte”, se mai arată în document.

Contactat de Ziarul de Gardă, procurorul Dumitru Raileanu a declarat că efectuarea măsurii speciale de investigații autorizată era legală „deoarece este prevăzută de lege și s-a bazat pe propunerea unui reprezentant al unei instituții de stat” – comisarul Sergiu Balan, pe atunci ofițer principal de investigații al Secției nr. 4 a Direcției nr. 5 a INI al IGP.

„Asta se face exclusiv pentru denigrarea mea, cu o seară înainte de examinarea demersului la arest în privința unuia din capii acestei organizații criminale din cadrul MAI, care era foarte apropiat lui Plahotniuc și alte elemente criminale din anturajul acestuia. Pagina web care a publicat această investigație are anumite simpatii față de aceste persoane și prezintă intenționat informații rupte din context. Eu împreună cu o mică echipă de oameni onești am documentat pe parcursul timpului acțiunile lor ilegale și continuăm să scoatem la lumină un șir de crime comise în cel mai pervers mod”, a declarat Dumitru Raileanu pentru ZdG.

Nord News
Nord News

În noiembrie 2019, Chiril Moțpan, pe atunci deputat și președinte al Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, a publicat un document conform căruia mai mulți jurnaliști, lideri de opinie și politicieni ar fi fost interceptați, începând cu 2016. Potrivit acestuia, interceptările au fost realizate la indicația lui Gheorghe Cavcaliuc, șeful adjunct al IGP din acea perioadă. De cealaltă parte, Cavcaliuc a dezmințit informațiile.

 

RISE Moldova a obținut un set de date care arată amploarea operațiunii. Este vorba de aproape 600 de proiecte de ordonanțe, demersuri, procese-verbale, încheieri judecătorești și mandate de autorizare. În documente se face referire și la peste 200 de DVD-uri cu discuții telefonice interceptate. Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Buzu, la o discuție despre alegeri cu cetățeni din Drochia: „Suntem popor sau suntem bâdle”. Reacții și explicația ministrului (VIDEO)

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în timpul unei întâlniri cu un grup de oameni în satul Pelenia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare vor arată dacă „suntem popor sau suntem „bâdle””. Un videoclip cu afirmația oficialului a fost publicat de Natalia Ixari, consiliera primarului capitalei, pe 7 septembrie. Exprimarea ministrului a atras un val de reacții critice din partea mai multor concurenți la scrutin: în timp ce unii au catalogat limbajul drept unul „stradal”, alții au menționat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală. Ulterior, Alexei Buzu, care face campanie electorală pentru Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), deși nu figurează în lista formațiunii pentru parlamentare, a venit cu o reacție în care a menționat că imaginile video ar fi „scoase din context” și ar avea drept scop „să semene confuzie”.

În imaginile video, Alexei Buzu discută cu câteva zeci de persoane, subiectul fiind alegerile din această lună.

Ministrul le-a spus oamenilor că „nu este suficient” doar să iasă ei înșiși la vot în ziua scrutinului, ci trebuie să convingă și alte persoane să o facă. „Trebuie să vorbiți cu cei din mahala, trebuie să vorbiți cu cei din colectivul de muncă, trebuie să vorbiți cu membrii de familie, cu prieteni. Trebuie să mobilizați”, a menționat el.

Oficialul le-a mai vorbit celor prezenți despre importanța scrutinului. Acesta a spus: „Asta-i despre țara noastră. Pe 28 (28 septembrie, ziua când vor avea loc alegerile parlamentare – n. r.) va fi un exercițiu în care vom pune o oglindă în fața noastră. Și acolo vom vedea ce-i acolo: suntem popor sau suntem „bâdle””.

Reacții

Exprimarea ministrului Muncii și Protecției Sociale a provocat un val de reacții negative din partea contracandidaților la alegerile parlamentare pe rețelele de socializare.

Tatiana Crețu, candidată independentă, a scris: „Domnule Buzu, nu trebuie să așteptați până pe 28 septembrie ca să aflați cine sunt bâdlele. Noi și astăzi putem să vă spunem”.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat declarațiile lui Buzu.

În Uniunea Europeană nu întâlnim asemenea derapaje de limbaj, întrucât pluralismul de opinie și pluripartidismul sunt valori fundamentale respectate și promovate. Nu poate fi calificat drept „bâdlă” omul care nu mai crede în propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă. Nu poate fi insultat astfel cetățeanul care s-a întors din diaspora pentru a contribui la schimbare, dar a găsit uși închise doar pentru că nu este membru PAS”, a menționat PNM.

Ion Ceban, primar de Chișinău și lider al Blocului „Alternativa”, a declarat într-un spot electoral că a fost „șocat de afirmațiile ministrului. „Noi cu dvs. nu suntem bâdle și să demonstrăm asta pe data de 28 septembrie, la alegerile parlamentare. (…) Hadeți să facem dreptate pentru toți!”, a spus el.

La rândul său, Corina Cojocaru, soția liderului Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a menționat că video-ul cu discuția lui Buzu cu cetățenii a arătat „nivelul său de profesionalism”. „În loc să unească societatea prin valori europene precum respectul, dialogul și pluralismul, reprezentanții PAS aleg un limbaj stradal care dezbină și societate și vor rămâne în istoria țării drept “politicienii cu cele mai multe perle și erori de comunicare” văzute vreodată”, a mai menționat Cojocaru.

Iar Olesea Stamate, candidată independentă, a declarat că afirmația ministrului a lăsat-o „fără cuvinte”. Totodată, Stamate, care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în aprilie în urma unui scandal privind Legea amnistiei, a acuzat PAS că „a trădat” valorile cărora ea și oamenii în care crede au rămas „fideli”.

Pe lângă latura morală, există și cea juridică însă. Ministrul Buzu fiind implicat în procesul electoral contrar principiilor Comisiei de la Veneția cu privire la folosirea resurselor administrative. Voi depune o sesizare în acest sens la Comisia Electorală Centrală, pentru a opri acest dezmăț politic”, a adăugat concurenta electorală.

Explicația lui Buzu

După reacțiile apărute în mediul online, Alexei Buzu a venit cu o reacție la controversatul videoclip, pe Facebook.

Am fost și voi fi mereu alături de fiecare cetățean al acestei țări. Unii concurenți electorali aleg să recurgă la manipulări—imagini scoase din context menite să semene confuzie. Adevărul nu se schimbă prin înregistrări scoase din context. El rămâne acolo unde a fost mereu: în fapte, în muncă onestă și în respectul față de oameni. Continuăm cu fruntea sus!”, a declarat el.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie, iar campania electorală a demarat oficial pe 29 august.

Șapte miniștri din Guvernul Recean și-au suspendat activitatea pe durata campaniei electorale. Alexei Buzu nu face parte din listă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: