Andrei Mardari/NewsMaker

Dodon, nemulțumit de procurorii care-i gestionează dosarul. Cere explicații de la Procuratura Generală 

Fostul președinte al țării Igor Dodon, care se află în arest preventiv la domiciliu, spune că a solicitat Procuraturii Generale și Judecătoriei Chișinău, ca cele din urmă să-i comunice de ce procurorii Petru Iarmaliuc și Dorin Compan au fost selectați pentru a-i instrumenta dosarul. Dodon susține că „ori e criză de personal la procuratură, ori procurorii cu experiență nu vor să fie implicați” în dosarul lui.

„Ori e criză serioasă de personal la procuratură, ori procurorii cu experiență și onești înțeleg prea bine ce se întâmplă și nu vor să fie implicați în dosarul politic care-l ticluiește guvernarea împotriva mea”, scrie Dodon, pe Facebook.

„Cât de credibil poate fi procurorul Iarmaliuc Petru, numit contrar prevederilor legale, fără experiența profesională cerută de Legea cu privire la Procuratură, pentru poziția de procuror în procuraturile specializate, prin utilizarea unor șmecherii juridice. Or procedura de delegare nu conferă nici unui candidat experiență sau profesionalism în avans, acestea se obțin doar prin ani de activitate”, comunică Dodon.

Cu referire la procurorul Compan Dorin, Dodon spune că „la SIS și Procuratura generală sunt destule informații în privința averii și intereselor acestui procuror, informații cu care, probabil, este „motivat” de a instrumentiza un dosar fals”.

„Sunt sigur că nu doar eu, avocații mei ci, și societatea și ambasadorii care vor să înțeleagă, suntem curioși să aflăm de ce anume acești procurori au fost selectați pentru a instrumenta dosarul în privința mea. În încercarea de a face lumină pe aspectele expuse mai sus, am formulat aceste solicitări la adresa Procuraturii Generale și Judecătoriei Chișinău”, comunică Dodon.

***

Ziarul de Gardă scrie că Dorin Compan a revenit, începând cu 7 februarie 2022 în funcția de procuror anticorupție, poziție pe care a deținut-o la PA până în 2020, înainte ca să-și depună demisia și să plece din sistemul procuraturii. Procurorul Dorin Compan a gestionat anterior mai multe dosare de rezonanță, activând în cadrul PA din 2007. El a fost procurorul care a instrumentat dosarul în care este vizat fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama sau fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi. Tot Compan a instrumentat dosarul licitațiilor trucate în medicină, dosarul „tomograf” sau dosarul licitațiilor trucate de primării pentru milioanele de lei din Fondul Ecologic.

Petru Iarmaliuc este un alt procuror care face parte din grupul de lucru care instrumentează dosarul în care este cercetat socialistul Igor Dodon. În februarie 2022, potrivit Ziarului de Gardă, Autoritatea Națională de Integritate a dispus inițierea controlului, privind respectarea regimului juridic al incompatibilității, de către Petru Iarmaliuc, atunci procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Potrivit datelor furnizate de ANI, procurorul nu și-ar fi indicat toate interesele personale și ar fi admis incompatibilitate în exercitarea funcției de procuror.

Petru Iarmaliuc este procurorul care gestionează în această perioadă mai multe dosare de îmbogățire ilicită de rezonanță. Acesta este procurorul pe caz în cadrul dosarului în privința magistratului Alexandru Gheorghieș, reținut și cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, și a lui Ghenadie Sîrbu – unul dintre complicii judecătorului. Totodată, Iarmaliuc gestionează dosarul penal pe numele procurorului Igor Popa, dar și cel al fostului viceministru de Interne, Ion Țurcan.

Menționăm că Igor Dodon se află în arest preventiv la domiciliu. Pe 21 iunie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au luat decizia să-i prelungească arestul preventiv la domiciliu cu încă 30 de zile. Igor Dodon figurează într-un dosar penal în care este învinuit de îmbogățire ilicită, corupere pasivă, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Asta după ce în mai 2020 deputatul Iurie Reniță a publicat un video în care se vede cum Igor Dodon primește o pungă neagră de la fostul politician Vlad Plahotniuc.

Pe 27 iunie curent, Procuratura Generală a anunțat că fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon s-a ales cu încă un dosar. Acestuia i-a fost înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, în cadrul dosarului penal denumit „Energocom”.

Mai exact, Dodon este învinuit că, din poziția pe care o avea la acel moment, deținând funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului, a semnat avizul în baza căruia, în mai 2008 de către directorul general al SA „Energocom” a fost încheiat contractul privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, cu o compania străină Ungaria, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 – iunie 2009. Toate acestea au fost contrar prevederilor art. 82 al Legii nr. 1134 din 02.04.1997 cu privire la societățile pe acțiuni.

Urmare a acțiunilor nominalizate, statului în persoana SA „Energocom” i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari în valoare de 11 927 173 dolari SUA, echivalentul a 123 957 916 lei, mijloace bănești care au fost transferate ulterior pe conturile unor companii off-shore.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: