parlament.md

Domnica Manole, reacție la actul de constatare emis de ANI: „Îmi provoacă mai multe nedumeriri”

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a venit cu o reacție față de actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), vizând „conflictul de interese” al acesteia. Într-o declarație publicată pe 3 ianuarie, președinta Înaltei Curți menționează că documentul îi provoacă „mai multe nedumeriri” și că îl va contesta.

„Având în vedere Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021 al Autorității Naționale de Integritate, prin care s-a reținut că nu am declarat și nu am soluționat prin abținere un conflict de interese, și multiplele solicitări de reacții din partea presei, vă comunic următoarele. Actul în discuție îmi provoacă mai multe nedumeriri”, a menționat Manole.

Președinta CC a argumentat că inspectorul care a semnat actul de constatare ar ignora faptul că aceasta a fost recuzată de la judecarea cauzei în privința căreia i se impută participarea și că recuzarea a fost examinată de ceilalți colegi judecători ai săi, care s-au pronunțat printr-o decizie, în data de 27 aprilie 2021 (https://constcourt.md/public/ccdoc/hotariri/d_de_recuzare_92a_2021_rou.pdf).

„În această Decizie, se menționează că conflictele de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicție constituțională sunt soluționate de către Curtea Constituțională în modul stabilit de articolele 134, 137 și 140 din Constituție și 27 din Codul jurisdicției constituționale. Curtea Constituțională se conduce în activitatea sa de Constituție, de Legea cu privire la Curtea Constituțională, de Codul jurisdicției constituționale, care nu autorizează aplicarea altor legi în procedura din fața Curții Constituționale”, se arată în declarație.

Domnica Manole a subliniat că decizia nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curții, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova.

„De îndată ce îmi va fi comunicat Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021, îl voi contesta și voi întreprinde toate acțiunile necesare de tragere la răspundere legală a inspectorului care și l-a asumat”, a conchis Domnica Manole.

***

Tot pe 3 ianuarie, președinta țării Maia Sandu a menționat că actul de constatare emis de ANI este ilegal. Și ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a avut o opinie similară.

Amintim că, pe 31 decembrie 2021, ANI a publicat actul prin care este constatată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către președintele Curții Constituționale (CC), Domnica Manole. Controlul a fost inițiat în luna mai 2021, sesizarea fiind depusă de către deputatul PSRM Grigore Novac. Deputatul socialist s-a referit la ședința Curții Constituționale din 27 aprilie 2021. Mai exact, președinta CC Domnica Manole a participat la ședința în care s-a examinat subiectul privind revocarea mandatului său. Decizia a fost luată de judecătorii CC, în urma deliberărilor, după ce reprezentantul Parlamentului a solicitat recuzarea acesteia, pe motiv că Manole este parte interesată.

Actul poate fi contestat în termen de 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: