Dosar penal pentru încălcarea secretului votului la azilul din Comrat. Ce pedepse riscă cei implicați

Oamenii legii au inițiat un dosar penal pentru falsificarea, prin orice mijloace, a rezulatelor votării după ce unui grup de 25 de persoane de la azilul de bătrâni din Comrat, care a votat prin intermediul urnei mobile, i-a fost încălcat secretul la vot. Persoanele care se vor face vinovate, riscă amendă de până la 57 500 de lei sau închisoare de până la 5 ani. Informația a fost comunicată de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat din 25 octombrie.

Inspectoratul General al Poliției informează că a inițiat o cauză penală în temeiul sesizării depuse de către Asociația ,,Promo-LEX” cu privire la încălcarea secretului votului pentru 25 de alegători plasați în azilul de bătrâni din municipiul Comrat la scrutinul electoral din 20 octombrie 2024. Conform articolului 182 alin.(2) din Codul Penal al Republicii Moldova, persoanele sunt cercetate penal pentru comiterea infracțiunii de ,,falsificare, prin orice mijloace, a rezultatelor votării”. Dacă vinovăția acestora va fi demonstrată, riscă amendă de până la 57 500 de lei sau închisoare de până la 5 ani”, a comunicat IGP.

Precizăm că, pe 25 octombrie, Asociația Promo-Lex, organizație nonguvernamentală din Republica Moldova care apără drepturile omului, a anunțat că procesul de votare din timpul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional cu privire la aderarea la UE la azilul de bătrâini din Comrat, unde un grup de persoane au votat cu ajutorul urnei mobile, s-a desfășurat cu încălcări. Funcționarii electorali au venit la azil fără cabină, astfel că la cel puțin 25 de cetățeni nu le-a fost asigurat secretul votului, iar în unele cazuri ștampila era aplicată în buletinele de vot, de către un medic, fără manifestarea intenției exacte din partea alegătorilor.

Promo-Lex a publicat și un videoclip care surprinde momentul. În imagini, se vede cum medicul votează în locul mai multor persoane pentru Alexandr Stoianoglo la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional, fără ca acestea să-i spună să o facă.

Precizăm că, în urma alegerilor prezidențiale, niciunul dintre cei 11 candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritate de voturi. Astfel, pe 3 noiembrie, urmează să aibă loc turul II de scrutin, la care vor concura cei doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS (42,49%) și Alexandr Stoianoglo de la PSRM (25,95%).

La referendum, 50,35% dintre alegători au susținut modificarea Constituției în vderea aderării la UE, iar 49,65% – nu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Predarea în română și găgăuză, în Găgăuzia, soluție pentru combaterea influenței Rusiei? Grosu: Va trebui să ne înarmăm cu răbdare

Mai multe instituții de învățământ din Găgăuzia ar putea oferi copiilor oportunitatea de a studia în limba română și în limba etnică găgăuză, ca parte a unor politici menite să reducă influența politică a Rusiei în regiune. Declarația a fostă făcută de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova. Oficialul a subliniat că educația și comunicarea reprezintă politici de durată, care necesită răbdare și perseverență. Totodată, Grosu a evidențiat rolul presei locale și al instituțiilor de învățământ în integrarea comunităților din regiune.

„Sunt politici pe termen mediu și lung, iar printre ele se numără cele din domeniul educației, precum și cele din domeniul comunicării. Aici va trebui să creăm condiții, să ne înarmăm cu răbdare și să fim perseverenți în acest sens. Mai multe instituții de învățământ în care să existe posibilitatea, oportunitatea pentru copii, pentru părinți, de a studia în limba română, în limba găgăuză. Este bine că ziariștii din teren produc materiale, le prezintă, și astfel noi le putem distribui mai departe”, a spus Igor Grosu.

Oficialul a mai subliniat că este necesară combaterea corupției politice și electorale și că persoanele care promovează politici ale altor state pe bani străini trebuie să răspundă legal.

„Cei care, pe bani criminalilor, urpărilor criminalilor organizate, pe banii altor state, promovează politici ale altor state, da, ei riscă să răspundă în fața legii. Găgăuzia este parte a Republicii Moldova. Noi aici trebuie să trăim împreună. Am trăit împreună și vom trăi împreună. Nu cei de la Moscova sau de la Kremlin”, a adăugat Grosu.

Șeful Legislativului a mai accentuat că integrarea europeană rămâne obiectivul principal al Republicii Moldova, iar autoritățile trebuie să stabilească reguli clare în regiune împreună cu oamenii de afaceri, ziariștii, primarii și activiștii civici locali.

„Va trebui să facem regulă în casa noastră și să mergem spre dezideratul nostru de integrare europeană. Altă alternativă nu există. Da, nu există”, a concluzionat Igor Grosu.

Precizăm că deputatii din Adunarea Populară a Găgăuziei au aprobat, în luna aprilie, proiectul unei noi legi „Cu privire la educație”, care prevede extinderea predării limbilor găgăuză și română în școlile din regiune.

Comitetul Executiv propune ca limba și literatura găgăuză să fie predate în toate școlile, indiferent de limba principală de predare, iar programele școlare să includă studiul istoriei locale, folosind atât surse oficiale, cât și alternative.Legea mai prevede organizarea de activități extra-curriculare – concursuri, careuri, seri de creație și alte evenimente – în limbile folosite în UTA Găgăuzia: găgăuză, rusă și română.

În prezent, există doar trei școli cu predare în limba română: Liceul „Eminescu” din Comrat, Liceul „Luceafărul” din Vulcănești și Liceul Teoretic „Mihail Ceachir” din Ceadîr-Lunga. Restul școlilor predau disciplinele în limba rusă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: