Dosar penal pentru încălcarea secretului votului la azilul din Comrat. Ce pedepse riscă cei implicați

Oamenii legii au inițiat un dosar penal pentru falsificarea, prin orice mijloace, a rezulatelor votării după ce unui grup de 25 de persoane de la azilul de bătrâni din Comrat, care a votat prin intermediul urnei mobile, i-a fost încălcat secretul la vot. Persoanele care se vor face vinovate, riscă amendă de până la 57 500 de lei sau închisoare de până la 5 ani. Informația a fost comunicată de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat din 25 octombrie.

„Inspectoratul General al Poliției informează că a inițiat o cauză penală în temeiul sesizării depuse de către Asociația ,,Promo-LEX” cu privire la încălcarea secretului votului pentru 25 de alegători plasați în azilul de bătrâni din municipiul Comrat la scrutinul electoral din 20 octombrie 2024. Conform articolului 182 alin.(2) din Codul Penal al Republicii Moldova, persoanele sunt cercetate penal pentru comiterea infracțiunii de ,,falsificare, prin orice mijloace, a rezultatelor votării”. Dacă vinovăția acestora va fi demonstrată, riscă amendă de până la 57 500 de lei sau închisoare de până la 5 ani”, a comunicat IGP.

Precizăm că, pe 25 octombrie, Asociația Promo-Lex, organizație nonguvernamentală din Republica Moldova care apără drepturile omului, a anunțat că procesul de votare din timpul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional cu privire la aderarea la UE la azilul de bătrâini din Comrat, unde un grup de persoane au votat cu ajutorul urnei mobile, s-a desfășurat cu încălcări. Funcționarii electorali au venit la azil fără cabină, astfel că la cel puțin 25 de cetățeni nu le-a fost asigurat secretul votului, iar în unele cazuri ștampila era aplicată în buletinele de vot, de către un medic, fără manifestarea intenției exacte din partea alegătorilor.

Promo-Lex a publicat și un videoclip care surprinde momentul. În imagini, se vede cum medicul votează în locul mai multor persoane pentru Alexandr Stoianoglo la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional, fără ca acestea să-i spună să o facă.

Precizăm că, în urma alegerilor prezidențiale, niciunul dintre cei 11 candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritate de voturi. Astfel, pe 3 noiembrie, urmează să aibă loc turul II de scrutin, la care vor concura cei doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS (42,49%) și Alexandr Stoianoglo de la PSRM (25,95%).

La referendum, 50,35% dintre alegători au susținut modificarea Constituției în vderea aderării la UE, iar 49,65% – nu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: