banca de economii
Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul „Banca de Economii”: sentințe de până la 9 ani de închisoare și despăgubiri de peste un milion de lei

Două persoane au fost condamnate în dosarul „Banca de Economii” pentru escrocherie și spălare de bani. Acestea ar fi obținut un credit de 4,4 milioane de lei prin escrocherie de la Banca de Economii și ar fi sustras 1,46 milioane de lei din acești bani, prin tranzacții fictive. Unul dintre inculpați a primit 5 ani de închisoare, iar celălalt — 9 ani. Ambii trebuie să achite 1.460.660 de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național Anticorupție (CNA). Sentința nu este definitivă.

Reprezentanții CNA au raportat, pe 26 iunie, că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar un administrator – pentru escrocherie și spălare de bani, tot în proporții deosebit de mari.

Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, însă pedeapsa va fi executată doar după ce sentința va deveni definitivă. Instanța a menținut și sechestrul aplicat pe bunurile acestuia. Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare. Executarea sentinței a început din momentul reținerii. Instanța a menținut arestul preventiv, totodată i-a interzis să desfășoare activități în domeniul administrării bunurilor timp de 5 ani.

În același timp, instanța a admis cererea civilă depusă de reprezentantul Băncii de Economii și a dispus ca ambii inculpați să achite, în mod solidar, suma de 1.460.660 de lei, drept despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat.

Potrivit CNA, inculpații, împreună cu alte persoane cercetate separat, ar fi obținut prin escrocherie în 2011 un credit de 4,4 milioane de lei de la Banca de Economii. Știau că firmele beneficiare nu vor rambursa creditul și, printr-un contract fictiv, au transferat 1,46 milioane de lei către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.

„Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora”, au comunicat reprezentanții CNA. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mfa.gov.md

Popșoi, despre o potențială aderare la NATO: „Trebuie să recunoaștem că politicienii au cam evitat subiectul”

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, consideră că, în prezent, scenariul unei potențiale aderări a Republicii Moldova la NATO este nerealist, deoarece majoritatea cetățenilor nu susțin această idee, în pofida riscurilor de securitate din regiune. El a declarat că, de-a lungul timpului, politicienii au evitat abordarea subiectului și că acesta ar trebui discutat mai des în public și detabuizat. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii „Eurosecuritate” de la Vocea Basarabiei.

Ministrul de Externe a fost întrebat dacă crede că Republica Moldova ar trebui să se apropie de NATO sau chiar să adere la blocul militar, în contextul situației fragile de securitate din regiune, create de Federația Rusă.

Integrarea în NATO, ca și în orice altă structură internațională, ține de voința cetățenilor noștri. Atunci când va exista un sprijin majoritar, semnificativ, pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, aceasta va putea fi examinată ca o opțiune firească și poate apărea pe agenda decizională a unui stat sau altul. În cazul nostru, cunoașteți bine istoric, din motive diverse nu a existat această majoritate semnificativă”, a declarat Mihai Popșoi.

Diplomatul a mai spus că guvernarea, societatea civilă și mass-media ar trebui să introducă în dezbaterea publică subiectul unei potențiale aderării la NATO, astfel încât acesta să fie detabuizat. „Trebuie să recunoaștem că politicienii au cam evitat acest subiect”, a menționat el.

În același timp, Ministrul de Externe a spus că, personal, este un susținător al NATO.

Eu mereu am fost cât se poate de deschis. Or, pentru mine, Alianța Nord-Atlantică este și o experiență personală: primul meu job, după absolvirea FRIȘPA, a fost Centrul de informare și documentare NATO de la Chișinău. Și eu sunt un mare adept a tot ce înseamnă securitate euroatlantică. Nu trebuie să ai studii de doctorat în securitate să-ți dai seama că adevărata garanție de securitate o poate oferi doar Alianța-Nord Atlantică”, a spus el.

Precizăm că un sondaj iData, realizat în luna mai, a arătat că 54,5% dintre cetățenii Republicii Moldova nu sprijină ideea unei eventuale aderări la NATO. În același timp, 33,6% pledează pentru integrarea în blocul militar, iar 11,9% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: