Dosarul „Interpol”: 28 de persoane, inclusiv Plahotniuc, ar fi beneficiat de blocarea Notificărilor Roșii

Cel puțin 28 de persoane au beneficiat, în perioada august 2022 – iunie 2024, de schema de blocare a Notificărilor Roșii Interpol, care-i vizează pe cei dați în căutare internațională. Printre acestea se numără și oligarhul fugar Vlad Plahotniuc. Precizările au fost făcute de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în cadrul unei conferințe de presă din 3 martie cu privire la dosarul denumit generic „Interpol”, în care este investigată schema infracțională.

Veronica Dragalin a comunicat că, potrivit materialelor anchetei, un grup criminal organizat a reușit să blocheze Notificările Roșii Interpol în privința fugarilor străini din diferite jurisdicții, inclusiv China, Franța, Australia și Rusia, prin comiterea infracțiunilor de corupție și falsificare a documentelor. Cel puțin 28 fugari au beneficiat de această schemă în perioada august 2022 – iunie 2024.

Șefa PA a menționat că, în cadrul investigației, au fost identificate peste 140 persoane din diferite țări care posibil au fost verificate ilegal în bazele de date Interpol.

În Moldova, această schemă a implicat două instituții de stat – Direcția Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Migrație. Mai exact, IGM elibera confirmări false că fugarii respectivi aveau statut de solicitant de azil, chiar dacă aceste persoane fizic nu au intrat niciodată pe teritoriul R. Moldova. Ulterior, DCPI expedia informație falsă către Interpol referitor la statutul legal a acestor fugari.

După ce Procuratura Anticorupție a efectuat percheziții pe teritoriul R. Moldova, cu suport din partea autorităților franceze și americane, Interpol a intervenit să deblocheze Notificările Roșii în privința acestor fugari. În februarie 2025, pe baza informației prezentate de Procuratura Anticorupție, Interpol a intervenit să deblocheze Notificarea Roșie și în privința lui Vladimir Plahotniuc”, a declarat aceasta.

Veronica Dragalin a menționat că, în cadrul dosarului penal, Procuratura Anticorupție a colaborat cu autorități din Franța, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, România, Ucraina, Spania, Elveția și Emiratele Arabe Unite

Rulaje bancare din bănci din Emiratele Arabe Unite, arată alimentări bancare în sume de peste 7 milioane Euro în total, în perioada acestei scheme, în interesul unei companii create anume pentru această schemă. În aceeași perioadă infracțională, octombrie 2022 – mai 2024, rulaje bancare din bănci din România, arată transferuri bancare între soțiile a doi membri ai grupului criminal organizat, ce reprezintă mita plătită pentru serviciile corupte din Moldova. La fel, probele acumulate demonstrează că în perioada 2022-2024, obiectul mitei a inclus și două mașini de lux – un Land Rover și o Toyota Camry, transmise prin terțe persoane și membri de familie”, a adăugat șefa PA.

În cadrul dosarului, au statut de învinuit un avocat, fostul președinte al Comsiei pentru Control a Fișierelor din cadrul Interpol, ex-șeful Inspectoratului General pentru Migrație, dar și ex-șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională, Viorel Tențiu. Potrivit lui Dragalin, urmărirea penală în privința acestor patru persoane va fi terminată „în următoarele săptămâni sau luni”.

***

Procuratura Anticorupție a pornit dosarul „Interpol” în aprilie 2024, colaborând pe marginea acestuia cu procurori din Franța, SUA și Marea Britanie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Prima dată aud”: Maia Sandu, după ce Moldova a fost obligată să achite €560.000 într-un dosar examinat și de Domnica Manole

Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.

„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău

Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .

Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: