NewsMaker

Dragalin: Beneficiarii schemei de ștergere a Notificărilor Roșii Interpol nu au pus niciodată piciorul pe pământul Moldovei

Beneficiarii schemei de corupție care implica obținerea azilului în Republica Moldova pentru a bloca și șterge Notificările Roșii Interpol, care vizează infractorii anunțați în căutare internațională, nu au pătruns niciodată pe teritoriul țării noastre. Precizarea a fost făcută de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în cadrul ediției din 16 iulie a emisiunii „În context” de la Moldova 1. Veronica Dragalin a menționat că procesul avea loc de la distanță, prin intermediul unor funcționari publici. 

Ca să fie foarte clar, în această schemă ce am depistat noi nu este că oamenii își pot găsi refugiu în Moldova. Acești beneficiari ai acestei scheme niciodată nici nu au pus piciorul pe pământul Republicii Moldova. S-a făcut de la distanță, persoane publice din cadrul mai multor instituții, persoane fizice au abuzat procedurile care există, procedura de azil, procedura de a verifica bazele de date Interpol într-un mod ca să permită blocarea notificărilor în sistemul Interpol. Eu cred că e un lucru foarte bun că noi destul de repede am avut succes să oprim această schemă. E o schemă recentă care avea loc începând cu finele anului 2022 până în prezent. Ca rezultat al acțiunilor întreprinse de Procuratura Anticorupție în comun cu autoritățile franceze s-a blocat, s-a oprit această schemă. În continuare, nu mai beneficiază niciun fugar de această schemă”, a declarat șefa PA.

Precizăm că Procuratura Anticorupție și Parchetul Național Financiar (PNF) din Franța investighează o schemă de corupție prin care funcționari publici din Moldova și alte state ar fi primit mită pentru ca persoanele vizate de Notificările Roșii Interpol, care se referă la infractorii dați în căutare internațională, să poată obține statut de azilant în țara noastră cu scopul de a bloca și șterge notificările. Sumele s-ar ridica la câteva milioane de dolari. Dosarul penal inițiat pe caz este denumit generic „Interpol”. Pe 4 iunie, procurori și ofițeri din cadrul Procuraturii Anticorupție și colegii lor din PNF, asistați de Biroul Federal de Investigații al SUA, au efectuat percheziții la doisprezece persoane, pe marginea cazului. Cinci persoane, printre care și șeful Biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, au fost reținute. Ulterior însă patru persoane au fost eliberate după ce s-a constat că nu ar exista temei pentru aplicarea măsurii preventive.

Viorel Țentiu este persoana care continuă să se afle în arest preventiv pe caz.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: