NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin, gata să treacă poligraful: „Îmi asum tot ce am declarat în scrisoare”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că își asumă în totalitate cele afirmate în scrisoarea adresată fostei judecătoare Mariana Ursachi. „Sunt gata să trec și un poligraf să demonstrez că spun adevărul”, a comunicat Dragalin pe 11 aprilie.

„Am semnat o scrisoare cu toată conștiința și responsabilitatea că îmi asum tot ce am declarat. Declarațiile unui martor au calitate de probă. Sunt gata să trec și un poligraf să demonstrez că spun adevărul. Ca procuror, înțeleg foarte bine cum se documentează fapte și cum se acumulează probe pentru a stabili adevărul. Data, ora și conținutul ședințelor mele cu conducerea țării le am notate și documentate și pot fi confirmate prin registre sau înregistrări video din clădirile respective, de paza de stat care m-a condus la acele ședințe, de alte persoane cu care am vorbit despre discuțiile avute imediat după și prin multe alte metode”, a scris Dragalin pe o rețea de socializare.

Dragalin s-a referit și la activitatea sa la Procuratura Anticorupție.

„Când am solicitat de repetate ori instrumente de la politicieni să-mi pot forma echipa de procurori, să-i pot înlătura pe cei în care nu am încredere și recruta alții în loc, am fost refuzată. Când am bătut alarmă despre modul în care a fost executată procedura pre-vetting, am fost ignorată. (…)Mi s-a spus să plec, când am insistat că sunt un procuror independent, 61 deputați PAS au ridicat mâna pentru o lege cu scopul de a mă scoate din funcție și de a distruge Procuratura Anticorupție și toate dosarele pendinte. (…) Am rămas în funcție cât am putut să asigur că Procuratura Anticorupție nu este folosită în mod abuziv ca o bâtă politică. (…) Poate altcineva în locul meu ar fi acționat altfel. Dacă considerați că puteți mai bine, aplicați la această funcție vacantă. Ceea ce ține de acțiuni, declarații, reputația și credibilitatea mea, am acționat corect și am respectat legea de fiecare dată, în circumstanțe simple dar mai ales în cele complicate. Sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, adevărul mereu ajunge la suprafață”.

Pe 8 aprilie, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, avocata Cristina Ciubotaru a prezentat o scrisoare adresată clientei sale, judecătoarei Mariana Ursachi. Scrisoarea, datată 5 aprilie, a fost semnată de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Astfel, ex-șefa Procuraturii Anticorupție menționa că informațiile prezentate de ea în scrisoare ar putea fi utile în apărarea carierei de judecător a Marianei Ursachi.

„La 01 august 2023, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis 21 de decizii în favoarea candidaților la funcții în CSM și CSP care nu au promovat procedura de pre-vetting. Aceste decizii au dus la critici dure din partea politicienilor de rang înalt. (…) Participarea Dvs. în completul de judecători la CSJ care au emis deciziile din 01 august 2023, vă pune în vizorul politic. În acest circumstanțe, consider că există un risc considerabil că Dvs. ați avut și veți continua să aveți consecințe negative profesionale, ca rezultat la presiuni politice”, comunica Dragalin în scrisoare. 

În scrisoare, Dragalin susținea că președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu „procurori integri” și care din punctul său de vedere ar trebui să treacă Vetting-ul. De asemenea, Dragalin menționa că a primit mesaje pe aplicația Signal de la unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, pe care le-a interpretat ca pe o încurajare de a porni un dosar penal cu privire la pretinse decizii ilegale luate de judecătorii CSJ. Ion Guzun a declarat că discuția sa cu Dragalin a fost „scoasă din context”.

Pe 11 aprilie, președinta Maia Sandu a respins declarațiile Veronicăi Dragalin cu privire la liste cu procurori „integri care ar trebui să promoveze Vetting-ul”. Șefa statului a menționat că, de fapt, discuția se referea la prioritizarea evaluării procurorilor anticorupție, astfel încât să nu fie blocate dosarele de importanță națională.

Iar prim-ministrul Dorin Recean a calificat afirmațiile ex-șefei Procuraturii Anticorupție, despre faptul că acesta i-ar fi cerut liste cu „procurori integri”, ca fiind o „minciună gravă”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: