Ecaterina Galer, Moldcell: Investiția în sustenabilitate – o investiție strategică și necesară pentru fiecare companie

Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) este dincolo de profit, iar investițiile în măsuri prietenoase pentru angajați, comunitate și mediu sunt o necesitate strategică pentru orice companie. De această părere este Ecaterina Galer, ofițer de Sustenabilitate, Moldcell Moldova, care are rolul de a cuantifica și de alinia acțiunile companiei către cele mai înalte standarde internaționale de raportare a sustenabilității. Despre soluțiile Moldcell la provocările de mediu, despre eforturile de a reduce decalajul digital între generații, dar și despre implicarea angajaților în diverse proiecte menite să facă o schimbare în societate, ne vorbește în continuare Ecaterina Galer:

– Cât de importante sunt obiectivele legate de sustenabilitate pentru Moldcell și în ce măsură compania contribuie la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova?

-Compania Moldcell a fost fondată în anul 2000, iar în cei 24 de ani de activitate am demonstrat constant angajamentul nostru civic prin numeroase proiecte sociale, în urma cărora au beneficiat sute de mii de cetățeni din Republica Moldova. Dar cea mai importantă contribuție, din punctul meu de vedere, este faptul că prin apariția companiei Moldcell, telefonia mobilă a devenit accesibilă nu doar elitelor țării, ci tuturor cetățenilor din Moldova, asigurând o incluziune digitală autentică, iar investiția noastră se ridică la 10 miliarde de lei, exprimată prin investiții și taxe la bugetul de stat.

Studiile arată că deja și consumatorii se orientează spre produse și servicii sustenabile, și sunt dispuși să investească mai mult în acestea. În următorul deceniu, 85% din consumatori vor lua în calcul acțiunile de sustenabilitate înainte de a face o achiziție. Respectiv, investiția pe care o facem astăzi nu este doar o obligație morală, ci este o investiție strategică și necesară pentru orice companie pe termen lung. Tocmai de aceea, noi suntem mai mult decât un operator, iar viziunea noastră depășește telecomunicațiile. Pe lângă parteneriatele și proiectele sociale pe care le avem în domeniul incluziunii digitale a persoanelor din diferite categorii vulnerabile, abilitarea economică a femeilor, siguranța online a copiilor și a vârstnicilor, susținerea școlilor de antreprenoriat social și susținerea industriilor creative, cred că avantajul nostru competitiv este ecosistemul divers de soluțiile digitale și financiare, pe care îl oferim clienților noștri.

– Care este fundamentul politicii companiei de a contribui la realizarea ODD-urilor?

La Moldcell, privim dincolo de telecomunicații. Dezvoltarea durabilă este pentru noi un angajament pe care îl transformăm zilnic în acțiuni concrete. ESG și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ne ghidează în tot ceea ce facem, de la grija față de angajați până la impactul asupra comunității. Prin implementarea unor practici de implicare și susținere a echipei noastre, am fost recunoscuți la nivel global, obținând Premiul People and Culture la World Communication Awards. Ne angajăm să creăm un mediu de lucru sigur, divers și incluziv. Siguranța oamenilor noștri este o prioritate, fiecare angajat fiind integrat în sistemul nostru de management al sănătății și securității. Angajamentul nostru față de echipă se reflectă în rezultatele Sondajului de Implicare al Angajaților din 2023, unde am obținut un scor de 84%. Diversitatea este un alt pilon central al succesului nostru. 44% din echipa extinsă de conducere și 52% din întreaga companie sunt femei – un exemplu de egalitate și incluziune. Investim continuu în dezvoltarea echipei noastre. Cu peste 46 de ore de instruire per angajat și peste 1,5 milioane de lei alocați dezvoltării profesionale, suntem dedicați succesului pe termen lung. Prin activitățile Fundației Moldcell, am schimbat viețile a peste 22 de mii de oameni. Aceștia au dobândit competențe digitale esențiale, deschizând astfel noi oportunități și perspective pentru un viitor mai bun. Moldcell este mai mult decât un operator de telecomunicații – suntem un partener de încredere în construirea unui viitor sustenabil, dincolo de Telco.


– Cum răspunde compania la provocările de mediu din industrie?

Adoptarea standardului GRI a adus cele mai mari provocări pe dimensiunea de mediu, unde am descoperit o multitudine de indicatori și cerințe de îndeplinit. Acestea sunt esențiale pentru a demonstra, cu adevărat, un progres concret și măsurabil. De exemplu, amprenta de carbon te obligă să privești dincolo de propriile operațiuni și să iei în considerare impactul furnizorilor și al consumatorilor care folosesc serviciile tale. Calcularea amprentei noastre de carbon ne-a extins semnificativ perspectivele, realizând că multe dintre proiectele noastre orientate spre reducerea costurilor operaționale sau îmbunătățirea calității serviciilor au avut un impact considerabil asupra eficienței energetice. Un exemplu elocvent îl reprezintă rețeaua noastră de fibră optică, care este extinsă anual. Pe lângă faptul că oferă viteze de internet ultrarapide, această infrastructură este cu 85% mai eficientă energetic comparativ cu rețelele tradiționale de cupru.


Un alt exemplu este parteneriatul cu compania suedeză Ericsson cu ajutorul căruia modernizăm rețeaua cu echipamente eficiente energetice și deconectăm echipamentele învechite. Compania Moldcell timp de 24 ani și-a construit infrastructura exclusiv din echipamente Ericsson. În 2023 Ericsson a fost desemnat liderul global al sustenabilității într-un studiu de către ABI Research, în care au participat peste 80 de furnizori de tehnologie telecom. Beneficiem din plin din acest parteneriat și privim cu încredere în viitor în vederea atingerii obiectivelor comune de a fi eficienți energetici. În cadrul altui parteneriat compania Moldcell a început să folosească aplicațiile bazate pe inteligența artificială pentru a-și optimiza consumul de energie prin ajustarea echipamentelor și înlăturarea anomaliilor care duc la consum inutil de energie electrică. Și nu în ultimul rând, aspirațiile Moldcell de a fi asociat cu cele mai noi tehnologii a condus la lansarea în premieră în aprilie 2024 a tehnologiei 5G. Pe lângă viteza de transfer a datelor mult mai mare decât cea a tehnologiei anterioare, 4G, conexiunile 5G au și un consum mai mic de energie, studiile din domeniu arată o eficiență de până la 90%, dacă nu luăm în considerare creșterea traficului generat de consumatori prin utilizarea tehnologiei 5G.

Compania Moldcell este angajată și în promovarea principiilor economiei circulare. În acest sens, reciclăm deja toate deșeurile electronice generate de activitatea noastră și am lansat programul de colectare a deșeurilor electronice de la consumatori, în rețeaua noastră de magazine. Pentru a inspira și angajații, în paralel am inițiat și programul de colectare selectivă a deșeurilor în sediul nostru administrativ. De asemenea, colaborăm cu 2 parteneri la recondiționarea telefoanelor vechi pentru a le oferi o a doua viață. Însă, considerăm că prevenirea generării de deșeuri este cea mai eficientă abordare. Conceptul care stă la baza strategiei Moldcell, și anume de a fi operatorul #DigitallyHuman nr 1, constă în aspirațiile de digitalizare a proceselor și promovarea soluțiilor tehnologice inovatoare care să faciliteze utilizarea eficientă a resurselor, reducerea deșeurilor și să contribuie la obiectivul principal de incluziune digitală.


– Ce face compania la capitolul digitalizare – un domeniu care a cuprins toate aspectele vieții omului modern?

– Compania Moldcell este primul si unicul operator care urmărește incluziunea digitală și financiară a tuturor cetățenilor Moldovei. Trimestrial, în cadrul Comitetului de Sustenabilitate monitorizăm îndeaproape impactul serviciilor digitale și financiare asupra indicatorilor noștri financiari și asupra societății în ansamblu. Avem un ecosistem bogat și divers, care să răspundă la diverse solicitări ale consumatorilor noștri.

Reducerea consumului de hârtie prin implementarea aplicațiilor M-Doc și E-contract este una din realizările noastre cu care ne mândrim. De asemenea, am crescut considerabil adopția tehnologiilor M2M de clienții noștri care au un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor, iar în 2023 am lansat în premieră serviciul online e-Sănătate – care oferă acces online la sute de specialiști din domeniul sănătății fizice și psiho-emoționale din Moldova și România.

Am pus accent și pe optimizarea rețelei de magazine favorizând adoptarea serviciilor digitale, aplicațiile de auto-gestiune My Moldcell și tranziția spre magazinul online, și ne focusăm continuu pe dezvoltarea de servicii care nu necesită echipamente fizice suplimentare, reducând astfel amprenta ecologică. O altă realizare este noul serviciu Moldcell Money, care, în primul său an de activitate a demonstrat o popularitate încurajatoare, peste 30.000 de descărcări ale aplicației și disponibilitatea a peste 100 de servicii.

Nu ne limităm doar la elaborarea serviciilor digitale, punem accent și pe reducerea decalajului digital între generații. Studiile arată că, în Republica Moldova, fiecare a 5-a persoană are peste 60 de ani, și conform studiului realizat de UNFPA în 2020, doar 1/3 din populația cu vârsta între 60-80 ani au folosit internetul. Compania Moldcell s-a angajat ferm în reducerea decalajului digital dintre generații deoarece credem că este dreptului fiecărei persoane, indiferent de vârstă sau statut social, să trăiască o viață demnă și sănătoasă.

Astfel, în 2020, Moldcell a devenit prima companie din Moldova care s-a angajat oficial să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU prin semnarea unui Memorandum de înțelegere cu ONU. În cadrul acestui Memorandum, am lansat primul proiect comun de sprijinire a populației vârstnice privind incluziunea digitală împreună cu UNFPA Moldova, parte a familiei ONU. Voluntarii Fundației Moldcell și tinerii voluntari din fiecare comunitate îi învață pe rezidenții mai în vârstă cum să folosească un telefon mobil, să navigheze pe web, să creeze un cont pe rețelele de socializare și să acceseze online servicii sociale și medicale.

Am prezentat acest proiect, în primul său an de activitate, la Conferința Internațională organizată de ONU la Geneva și am fost aplaudați de membrii a 56 de țări, pentru meritele acestui proiect de incluziune digitală. Această încurajare ne-a dat un imbold să continuăm în această direcție și așa am și făcut. Am susținut lansarea Universității Vârstei a Treia și avem deja 60 de absolvenți în Chișinău. De curând acest  proiect a fost extins și în regiuni: la Bălți și Cahul. Vă spun sincer, emoțiile sunt copleșitoare atunci când nepoții își întâmpină bunicii, care au căpătat noi abilități digitale.

Când reușești să atingi inima clientului, creezi relații de durată care aduc beneficii tuturor: companiei, comunității și mediului.

– În ce măsură și cât de activ sunt implicați angajații companie în proiectele Moldcell ODD?

Suntem conștienți de impactul pe care-l avem asupra comunității și mediului și suntem mereu receptivi la inițiativele pe care le lansează compania. Spre exemplu, în anul 2023 în cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, în colaborare cu Fundația Moldcell și Agenția Moldsilva, angajații au contribuit la o Moldovă mai verde. Circa 250 de angajați  au participat la sesiunea de plantare, în satul Tomai, raionul Leova, ulterior în cadrul unei alte sesiuni în Măcărești, raionul Ungheni. Mai mult, unii angajați au venit și cu copiii lor, pentru a le oferi un exemplu și pentru a le demonstra că schimbarea mediului în care trăim începe de la fiecare din noi. Credem cu tărie că, prin astfel de activități, nu doar îmbunătățim mediul, ci și îi inspirăm pe angajații noștri să devină mai responsabili față de natură. Astfel, plantăm nu doar copaci, ci și o cultură organizațională axată pe consum responsabil.

Susținem și participăm în toate activitățile relevante ale Fundației Moldcell unde, fie în calitate de experți sau voluntari, contribuim la obiectivele Fundației de a ajuta Moldova să devină un loc de trai mai bun.

Angajații noștri se implică activ și în cadrul programului de internship, Academia Moldcell, unde oferim tinerelor generații oportunitatea de a combina studiile cu practica, pentru a asigura continuitatea  sustenabilă a profesiilor din domeniul tehnologiilor comunicațiilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

romania-insider.com

Economia României, în recesiune tehnică. Bolojan: „Nu traversăm o criză”

Institutul Național de Statistică (INS) al României a anunțat astăzi, 13 februarie, că economia națională a intrat în recesiune tehnică, după ce produsul intern brut a scăzut timp de două trimestre consecutive. În reacție, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că această evoluție este un cost temporar și „inevitabil” al politicilor pe care le implementează, menite să consolideze o economie puternică, axată pe producție și investiții, nu doar pe consum.

Potrivit INS, Produsul intern brut în ultimul trimestru din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul al treilea al aceluiași an. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce, şi în trimestrul III din 2025, PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul II cu 0,2%.

Deși economia României a crescut în total cu 0,6% în 2025, a fost îndeplinită condiția intrării recesiune tehnică. Ultima oară când România a intrat în recesiune tehnică a fost în 2024 și în timpul pandemiei de Covid, în anul 2020.

Premierul Ilie Bolojan a venit cu o reacție pe Facebook, după publicarea datelor INS.

Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe. (…) Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză”, a menționat oficialul.

Potrivit M1, în ultimele șase luni, Guvernul de la București a luat mai multe măsuri economice care au însemnat, mai cu seamă, tăieri de costuri, începând cu bursele studenților și terminând cu posturile și lefurile din administrația publică, precum și creșteri de taxe și impozite – de la creșterea TVA-ului la 24%, la mărirea impozitelor pe case și mașini.

presedinte.md

Maia Sandu, întrevederi cu secretarul de stat al SUA, premierul Estoniei și șeful NATO la Munchen. Ce au discutat

Președinta Maia Sandu a avut astăzi, 13 februarie, întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, și cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. De asemenea, șefa statului s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău, temele centrale ale discuțiilor cu cei trei oficiali au fost consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova și aderare la Uniunea Europeană.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

Tot astăzi, Maia Sandu va mai avea discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu ministra federală pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a Germaniei, Reem Alabali Radovan.

Totodată, șefa statului va participa la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Mâine, 14 februarie, sunt prevăzute întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, premierul Croației, Andrej Plenković și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Președinta se va întâlni și cu mai mulți parlamentari din țările europene pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că Conferința de Securitate de la Munchen se va desfășura în perioada 13-15 februarie. Evenimentul, deschis de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a reunit 50 de șefi de stat și de guvern și oficiali de rang înalt din Europa și dincolo de continent.

consumator.gov.md/imagine simbol

Cu cât vor crește prețurile în Moldova, în 2026? Prognoza Băncii Naționale

Prețurile vor crește cu 5% în acest an. Prognoza este inclusă într-un raport al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) privind inflația, care a fost publicat astăzi, 13 februarie. Astfel, Banca Națională a majorat indicatorul privind creșterea prețurilor cu 0,7% față de estimarea prezentată în noiembrie 2025.

Conform raportului, la începutul acestui an se așteaptă o scădere a ratei inflației anuale, după care aceasta se va menține stabilă până la sfârșitul anului. La începutul lui 2027, inflația va scădea din nou ușor, iar apoi se va stabiliza în ultimele trei trimestre ale perioadei de prognoză.

La finalul anului trecut, inflația a constituit 6,84%, iar în ianuarie 2026 — 4,85%. Potrivit prognozelor BNM, în primul trimestru creșterea prețurilor va fi de 5%. Per total, pe parcursul anului, fluctuațiile trimestriale se vor încadra între 4,9% și 5,1%, iar anul viitor — între 4,4% și 4,7%.

Creșterea prețurilor la produsele alimentare va încetini în primele două trimestre ale anului curent, însă ulterior ritmul de creștere se va accelera, urmând să înceapă să scadă în 2027.

În cazul prețurilor reglementate (servicii comunale, transport — NM), se presupune că majorarea acestora va încetini semnificativ în primul trimestru al acestui an (de la începutul anului, au fost reduse tarifele la gaz și la încălzirea centralizată — NM), însă, la final de an, se așteaptă o creștere moderată. Prețul carburanților va scădea chiar în primul trimestru.

Amintim că, în cadrul ședinței din 5 februarie, Banca Națională a Moldovei a decis să mențină neschimbate ratele dobânzilor-cheie. Rata de bază a rămas la același nivel, însă BNM a redus norma rezervelor obligatorii în lei și în valută neconvertibilă de la 20% la 18%, iar în valută liber convertibilă — de la 29% la 26%.

Experții economici menționează că, în viitorul apropiat, ar trebui să ne așteptăm la o scădere atât a ratelor la depozite, cât și la credite, precum și la stimularea investițiilor.

Andrei Mardari/NewsMaker

Codul galben de ceață din Moldova – prelungit

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a prelungit Codul galben de ceață pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Avertizarea meteo va fi valabilă în perioada 13 februarie, ora 13:00 – 14 februarie, ora 12:00.

Potrivit SHS, în intervalul de timp vizat, pe arii extinse se va menține ceață cu vizibilitatea de 200 m și mai puțin.

În sudul țării, temperatura va urca la +12 °C până la sfârșitul săptămânii, la circa +10 °C în centru și aproximativ +7 °C în nord. Pe alocuri sunt așteptate ploi și lapoviță.

Realitatea.md

Primarul din Dereneu, reținut după violențele de la biserica din sat, a fost eliberat sub control judiciar

Primarul satului Dereneu, Vasile Revenco, care a fost reținut după violențele de la biserica din localitate, a fost plasat sub control judiciar. Hotărârea a fost pronunțată astăzi, 13 februarie, de Judecătoria Strășeni, relatează TVR Moldova.

Procurorii au solicitat plasarea lui Revenco în arest preventiv pentru 30 de zile. Instanța a respins, însă, demersul, dispunând, în schimb, plasarea sub control judiciar.

Procurorii solicită 30 de zile de arest preventiv și pentru Marin Sardari, avocatul preotului reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Instanța urmează să se expună în privința acestuia pe parcursul zilei de astăzi.

În fața sediului Judecătoriei Strășeni s-au adunat zeci de enoriași în frunte cu preoți, locuitori ai satului Dereneu și membri ai familiilor învinuiților, care au cerut eliberarea acestora din arest și au spus rugăciuni. La fața locului au fost văzuți și câțiva deputați socialiști, inclusiv Igor Dodon și Bogdan Țîrdea.

Când a ieșit din clădirea instanței, Revenco a fost aplaudat și îmbrățișat de oameni.

Amintim că, în seara de 10 februarie, un grup de enoriași și clerici ai Mitropoliei Moldovei au spart cordonul polițiștilor aflați în fața intrării bisericii din Dereneu și au pătruns în interior. În aceiași seară, șase persoane, printre care Vasile Revenco și Marin Sardari, au fost reținute pentru ultragierea forțelor de ordine. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii, iar pe caz a fost pornit un dosar.

Mitropolia Basarabiei, care este subordonată canonic Patriarhiei Române, a condamnat violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Tensiunile au marcat o nouă escaladare a scandalului din jurul bisericii, care s-a început în urmă cu mai mulți ani, după ce preotul Florinel Marin a decis să părăsească jurisdicția Mitropoliei Moldovei și să adere la Mitropolia Basarabiei. În noiembrie 2019, Ministerul Culturii, care deține biserica, a transmis dreptul de folosință a lăcașului, pentru 50 de ani, Mitropoliei Basarabiei.

Ulterior, Mitropolia Moldovei, care este subordonată Patriarhiei de la Moscova, a intentat mai multe cauze în instanță. În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice, prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: