ТАСС

Elevii din Rusia vor fi pregătiți pentru un eventual război nuclear: vor învăța inclusiv cum să utilizeze dronele

Autoritățile din Rusia au decis să pregătească elevii, din clasele superioare, de un eventual război nuclear, scrie The Moscow Times cu referire la Kommersant. De la 1 septembrie 2024, elevii vor studia „calitățile de luptă și efectele devastatoare ale armelor de distrugere în masă”, inclusiv bazele utilizării dronelor.

În cadrul materiei „Bazele securității și protecției Patriei”, elevii din clasele superioare vor începe să studieze despre „calitățile de luptă și efectele devastatoare ale armelor de distrugere în masă, precum și metodele de protecție împotriva acestora”.

Această prevedere este inclusă în programa aprobată de Ministerul Educației, care începând cu 1 septembrie 2024 va înlocui „Bazele vieții sigure”.

În plus, în cadrul cursului, elevii vor învăța elemente de pregătire militară de bază și regulile pentru acordarea primului ajutor în condiții de conflict. De asemenea, elevii vor învăța bazele utilizării dronelor și a vehiculelor aeriene fără pilot.

***

În noiembrie 2022, ministrul educației rus a anunțat că elevilor din Rusia le va fi predată pregătirea militară în școli. Anterior a mai existat un asemenea curs în programul școlar, dar s-a renunțat la el la începutul anilor 1990.

Amintim în context că în august 2023, autoritățile ruse au prezentat noi manuale de istorie generală și istorie a Rusiei, pentru elevii claselor a 10-a și a 11-a. În manualul pentru elevii din clasa a 11-a au fost rescrise complet secțiunile cu privire la perioada 1970-2000 și a fost adăugat un compartiment din 2014 până în prezent. Secțiunea este dedicată „operațiunii speciale” a trupelor ruse în Ucraina.

Tot în 2023, Rusia a transmis în școlile din Transnistria manuale noi de istorie. În acestea a fost adăugată o secțiune nouă „Rusia modernă ” – despre cele mai recente evenimente din istoria modernă, tratate în stilul propagandei rusești. Elevilor din Transnistria le vor povesti, printre altele, despre „sărbătoarea reunificării” Crimeei cu Rusia, despre „teroarea neonaziștilor ucraineni” şi despre pregătirea Kievului pentru atacarea Rusiei.

Iar în februarie 2024, ambasadorul Moscovei la Minsk Boris Grîzlov a anunțat că Rusia și Belarus au convenit să elaboreze aceleași manuale de istorie, pentru școlile și instituțiile de învățământ superior. Grîzlov a precizat că există „diferențe în înțelegerea unor evenimente foarte importante atât din istoria Uniunii Sovietice, cât și din istoria Imperiului Rus”. Totuși, potrivit ambasadorului, țările au reușit să se înțeleagă ca evenimentele istorice să fie „văzute dintr-un singur punct de vedere”.

***

Astăzi se împlinesc 713 zile de război în țara vecină. Pe 24 februarie 2022, la ordinul președintelui țării Vladimir Putin, armata rusă a invadat Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Maia Sandu, propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace: „S-a aflat în prima linie a apărării democrației în Europa”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace de către Arild Hermstad, deputat în Parlamentul Norvegiei și lider al Partidului Verzilor. Potrivit acestuia, șefa statului a fost propusă pentru rolul său în apărarea democrației, a statului de drept și a păcii în Republica Moldova.

„Încercările repetate ale Rusiei de a destabiliza fostele state sovietice se numără printre cele mai mari amenințări la adresa păcii și stabilității în Europa”, afirmă Hermstad. „Maia Sandu și Republica Moldova duc o luptă în numele nostru, al tuturor, iar Europa ar trebui să fie profund recunoscătoare pentru leadershipul ei”, mai scrie parlamentarul norvegian pe rețele.

Hermstad  susține că, „în pofida presiunilor exercitate de Rusia”, Republica Moldova, sub președinția Maiei Sandu, „a organizat alegeri libere și democratice, a consolidat statul de drept și a menținut un parcurs democratic pașnic”. Deputatul norvegian mai declară că apărarea instituțiilor democratice împotriva ingerințelor externe ascunse reprezintă o formă de construire a păcii care se încadrează pe deplin în mandatul Comitetului Nobel.

„Rezistența pașnică și de succes a Maiei Sandu în fața interferenței ruse, împreună cu eforturile sale de a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană și de alte democrații europene, reprezintă munca pentru pace a timpului nostru. Alfred Nobel a înțeles pacea ca fiind mai mult decât absența conflictului armat”, a mai spus el.

Precizăm că, în fiecare an, Comitetul Nobel norvegian primește câteva sute de nominalizări pentru Premiul Nobel pentru Pace. În 2025, de exemplu, Institutul Nobel a înregistrat 338 de candidați pentru Premiul Nobel pentru Pace. Cel mai mare număr de nominalizări a fost înregistrat în 2016, când au fost 376 de candidați.

După discutarea tuturor nominalizărilor eligibile, este întocmită o listă scurtă a celor mai interesante și demne candidaturi. Candidații incluși pe lista scurtă sunt ulterior supuși unor evaluări și analize realizate de consilierii permanenți ai Comitetului Nobel, împreună cu alți experți norvegieni sau internaționali.

De regulă, Comitetul ia o decizie abia în cadrul ultimei sale ședințe, înainte de anunțarea laureatului sau laureaților anului, la începutul lunii octombrie. Comitetul urmărește obținerea unui consens în selectarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace. În rarele situații în care acest lucru nu este posibil, decizia este luată prin vot cu majoritate simplă.

Reamintim, Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis premiul, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: