Eticheta vinurilor TOTEM – o poveste națională, autentică

Pentru a ține pasul cu ritmul accelerat și evoluția dezvoltării noilor tehnologii, vinăria Chateau Vartely a lansat anul trecut o nouă gamă de vinuri TOTEM cu o etichetă cu totul și cu totul revoluționară.

Dacă, până acum conținutul din interiorul sticlei era cel mai valoros mesager al vinurilor în întreaga lume, astăzi, pentru a se face remarcată pe rafturile pline de produse, fie locale, fie internaționale, o sticlă cu vin trebuie să ofere ceva mai mult. Așa că, pentru a pune în valoare proveniența specială a acestor 5 vinuri noi din gama Totem. Dar, în special, pentru că exista deja o poveste de spus în adîncul beciului Vartely și pentru că se dorea de a crea o legătură emoțională cu consumatorul lor, intr un mod cât mai sensibil cu putință — vinăria a apelat la creativitate — și, cu ajutorul unor tinerii talentați de aici, de acasă, din Moldova, au creat această mândrie de etichetă cu elemente AR pentru vinurile TOTEM.

In filosofia lor vinurile TOTEM sunt percepute ca o colecție de cinci vinuri încărcate de simbolism autohton și de legenda locurilor din care provin. Sunt vinuri din soiuri exclusiv autohtone, ce se desfășoară într-o armonie de arome și note cunoscute, familiare chiar, care, se lasă ușor descifrate prin simplul fapt că ne aparțin, că fac parte din ADN ul nostru.

Noua gama de vinuri își trage numele de la cele 3 elemente esentiale: PĂMÎMTUL, SOARELE și APA, care ocrotesc, asemeni unui stalp totemic, anul imprejur vița de vie din care se naste vinul și, care, ajung să fie inobilate de un al 4-lea element indispensabil în această creație — OMUL. Anume aceasta înrudire, conectare simbolică dintre spiritelor naturale ale Locului cu pasiunea și mâna muncitoare a Omului a și servit drept punct de pornire intregul concept al vinurilor TOTEM.

Această etichetă îndrăzneață și atrăgătoare — misterioasă chiar, pe langă toate informațiile specifice precum numele, brandul, soiul și procentul de alcool, vine să reflecte starea de spirit și personalitatea vinului care este adusă in realitate prin folosirea tehnologiilor moderne si anume telefonul mobil.

In concluzie, prin ce este unică totuși seria de vinuri TOTEM? Raspunsul este — Codul QR. Astfel, accesând acest QR code de pe etichetă, fiecare consumator va putea descoperi legenda și simbolurile (pământul, soarele, apa omul ) care au stat la baza acestei noi serii de vinuri povestite chiar de el cel mai adevărat TOTEM. E ca și cum ai sta de vorbă cu un strămoș de al tău, un TOTEM vorbitor care îți povestește prietenos istoria vieții lui. Intrigant e faptul că de toată această inovație se poate bucura fiecare și poate fi accesibilă oriunde te ai afla dacă ai o sticlă cu vin Totem și un telefon mobil.

Pentru si mai multe emoții și senzații care vor trezi doar exclamații te invităm să faci o vizită la Vinărie, acolo unde printre butoaile ce se odihnesc cuminti in beci, povestea vinului, cea pe care ti o spune sticla cu vin Totem este redată cu o mulțime infinită de stări.

Château Vartely este o vinărie cu renume, cunoscută atât în țară cît și mult peste hotarele ei, ce îmbină cu succes tehnologiile moderne în creșterea viței-de-vie și prelucrarea strugurilor cu pasiunea și tradițiile seculare, locale pentru producerea vinului de calitate. Compania Château Vartely a fost printre primele din țară care a pus accent deosebit pe plantarea soiurilor autohtone Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Rara Neagră și nu a dat gres, aceste soiuri fiind aprecitate departe de hotarele țării.
Calitatea vinurilor Château Vartely cu care astăzi compania se mîndrește este remarcată național dar și internațional prin numeroase medalii și distincții obținute la cele mai renumite concursuri internaționale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A plecat, dar… a rămas! De ce Cojuhari este încă la șefia Agenției Proprietăți Publice, deși și-a anunțat demisia

Deși și-a anunțat demisia de la conducerea Agenției Proprietății Publice (APP) încă la sfârșitul lunii iunie, Roman Cojuhari rămâne, deocamdată, în funcție. Acesta a confirmat pentru NewsMaker că cererea sa de demisie nu a fost încă aprobată.

Cojuhari a declarat că se află în concediu până pe 12 iulie și că, în cererea de demisie, a solicitat eliberarea din funcție începând cu 13 iulie, prima zi după revenirea la serviciu.

Potrivit acestuia, înainte de a-și anunța public demisia, l-a informat personal pe fostul premier Alexandru Munteanu despre decizia sa și despre faptul că urma să plece în concediu.

„Pe domnul Munteanu, înainte de a anunța public, l-am anunțat personal. Inclusiv am comunicat că eu sunt în concediu până pe 12, că este scrisă cererea și imediat când mă întorc în țară am să o aduc”, a explicat Cojuhari.

Întrebat dacă faptul că Alexandru Munteanu și-a anunțat între timp demisia din funcția de prim-ministru a împiedicat aprobarea cererii sale, Cojuhari a declarat pentru NM că nu poate comenta aspectele juridice ale procedurii, însă a reiterat că demisia trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern.

„Nu doar e nevoie să fie semnată de către prim-ministru cererea, trebuie să fie dispoziția prim-ministrului votată în ședință de Guvern”, a mai precizat el.

Cojuhari a respins, totodată, în discuția cu NM, informațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi revenit deja la serviciu.

Potrivit Legii cu privire la Guvern, după încetarea mandatului Executivului, acesta nu mai poate numi, propune pentru numire sau elibera din funcție persoane cu funcții de demnitate publică. Legea prevede o derogare doar pentru numirea temporară în alte funcții de demnitate publică decât cea de ministru sau de funcționar public de conducere de nivel superior și pentru eliberarea din funcție a acestor persoane exclusiv în cazul imposibilității obiective de a-și exercita atribuțiile. Aceleași restricții se aplică și prim-ministrului interimar.

Roman Cojuhari și-a anunțat demisia din funcția de director al APP pe 29 iunie, în contextul scandalului de la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, care a dus inclusiv la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

La câteva zile distanță, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Din 8 iulie, interimatul este asigurat de vicepremierul pentru economie și digitalizare, Eugeniu Osmochescu, până la învestirea unui nou Guvern.

Între timp, pe 10 iulie, PAS l-a desemnat pe omul de afaceri Vasile Tofan drept candidat la funcția de prim-ministru. Candidatura acestuia urmează să fie înaintată oficial președintei Maia Sandu pe 11 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

parlament.md

Deputatul PAS Alexandr Trubca renunță la mandatul de parlamentar: „Astăzi am depus cererea. Nu pot acționa altfel”

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca, a anunțat că a depus cererea de renunțare la mandatul de parlamentar. Anunțul a fost făcut pe 10 iulie. El a precizat că decizia a fost luată întrucât activitățile sale economice „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe”. Trubca a precizat că rămâne membru al echipei PAS.

„Astăzi am depus cererea de renunțare la mandatul de deputat. În condițiile în care subiectul activității mele economice afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe, nu pot acționa altfel. Tot ce am spus public rămâne valabil. Urmează ca ANI să încheie verificarea pe care am cerut-o chiar eu și să se pronunțe. Este un semn bun că după 5 ani de mandat cu Partidul Acțiune și Solidaritate am ajuns să discutăm despre etica și moralitatea activității economice a demnitarilor. Încă câțiva ani în urmă discutam despre „kulioace”, grupări criminale organizate care au capturat statul și camere ascunse în casele jurnaliștilor independenți”, a scris Trubca pe o rețea de socializare.

„Sper ca demisia mea să ridice standardele clasei politice, pentru toți demnitarii din țara asta, actuali și viitori. Atunci când există chiar și o întrebare de moralitate sau etică, pleci din funcție. Eu așa înțeleg lucrurile și așa procedez. Rămân membru al echipei PAS și voi lucra în continuare pentru a contribui la realizarea dezideratului generației noastre: aderarea Moldovei la UE!”, a adăugat acesta.

***

Pe 7 iulie, deputatul PAS Alexandr Trubca a anunțat că se pregătește un material jurnalistic despre activele și interesele sale. El a spus că a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și a publicat pe rețelele de socializare informații despre subiectele abordate. Trubca a menționat că, în octombrie 2024, a fondat o companie pentru un proiect imobiliar în comuna Trușeni, atrăgând parteneri pentru finanțare. Trubca a respins orice acuzații de conflict de interese și a precizat că a solicitat Autorității Naționale de Integritate să verifice situația. În aceeași zi, jurnalista TV8 Mariana Rață a confirmat că postarea vizează o investigație a televiziunii, încă nepublicată, și a criticat faptul că deputatul o comentează înainte de difuzare. Detalii AICI

Pe 8 iulie, Trubca a spus că, deși este fondator, nu el administrează compania. Întrebat dacă este moral ca un deputat să lanseze o afacere în timpul mandatului, Trubca a răspuns că nu vede o problemă atât timp cât nu există relații cu statul sau conflicte de interese. Întrebat cât de obiectivă poate fi ancheta ANI, în contextul în care șeful instituției, Lilian Chișca, a fost susținut politic de PAS, acesta a declarat că „indiferent cine este promovat la ANI sau în altă instituție, ei trebuie să își facă lucrul corect”. Detalii AICI.

Pe 9 iulie, liderul PAS, Igor Grosu, a spus că a avut o discuție cu Trubca și că, dincolo de aspectele legale care urmează să fie clarificate, „este o problemă mare de moralitate”. „Este o situație când vii în politică din mediul de afaceri, spre exemplu, (…) și este cu totul altceva când vii în politică și devii om de afaceri de succes”, declara Grosu. Detalii AICI.

TIFF revine la Chișinău cu o nouă selecție de filme apreciate și invitați speciali din lumea cinematografiei

Festivalul Internațional de Film Transilvania organizează, între 24 și 26 iulie, o nouă ediție la Chișinău, dedicată filmului românesc și internațional de autor. Timp de trei zile, publicul din capitală este invitat la întâlniri cu actori, regizori și profesioniști din industrie, găzduite de Cinema Odeon, Cineplex Loteanu și ArtCor. Evenimentul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.

Intrarea la toate evenimentele din cadrul festivalului este liberă, cu înregistrare prealabilă aici

Ediția din acest an propune o selecție de filme recente, apreciate de public și critici, care explorează teme precum identitatea, memoria, familia, alegerile personale și realitățile sociale. Printre titlurile incluse în program se numără Cravata galbenă (r. Serge Ioan Celebidachi), cel mai vizionat film românesc al anului 2025 și câștigător al mai multor trofee la Premiile Gopo 2026, inclusiv Premiul publicului, Jurnalul unei cameriste – noul film al lui Radu Jude, care a avut premiera internațională la Cannes în Quinzaine des Cinéastes, Ultimul Viking (The Last Viking, r. Anders Thomas Jensen), cu Mads Mikkelsen în distribuție, dar și alte titluri cunoscute precum Trei zile în septembrie (r. Tudor Giurgiu), Străinul (L’Étranger, r. François Ozon), Kizim (r. Radu Potcoavă), Orfanul (Orphan, r. László Nemes) sau documentarul hibrid Pionul lui Lenin (r. Dragoș Turea), o comedie neagră plasată în Republica Moldova. Programul complet al proiecțiilor și lista filmelor pot fi consultate pe www.film.md.

Pe lângă proiecții, TIFF Chișinău își păstrează unul dintre elementele definitorii: întâlnirile dintre public și invitații festivalului. Printre numele prezente la ediția din acest an se numără Mihai Chirilov, Oana Bujgoi Giurgiu, Elias Ferchin Musuret, Marin Cumatrenco, Radu Potcoavă, Dragoș Turea, Nadejda Voloc, Ion Sapdaru, Virgil Aioanei, Marina Palii, Anna Kirst sau Elena Martin.

„TIFF Chișinău rămâne un proiect prin care ne dorim să aducem publicului din Republica Moldova filme relevante, autori puternici și întâlniri autentice cu oamenii care dau viață cinematografiei. Selecția din acest an continuă direcția TIFF de a promova diversitatea, curajul artistic și poveștile care provoacă dialog”, a declarat Alexandra Boghiu, Project Manager TIFF Chișinău.

Ajuns la a șasea ediție, TIFF Chișinău continuă extinderea Festivalului Internațional de Film Transilvania în Republica Moldova și aduce mai aproape de public cinematografia românească și internațională, susține dialogul cultural dintre România și Republica Moldova și oferă un spațiu de întâlnire pentru tinerii interesați de film, profesioniștii din industrie și toți cei care caută experiențe culturale relevante.

„Prin TIFF Chișinău, ne dorim să consolidăm legătura dintre public, cineaști și industria cinematografică. Festivalul oferă nu doar acces la filme valoroase, ci și ocazia de a discuta despre ele, de a înțelege procesele din spatele producției cinematografice și de a încuraja interesul pentru cinematografia de calitate”, a menționat Sergiu Cumatrenco, co-organizator. 

Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), cu sprijinul CNC Moldova, în parteneriat cu 609 FILM, YOUBESC, FILM.MD, Agenția PRofile, Schweppes și Mileștii Mici.

Tofan, primele declarații după ce a fost propus la funcția de premier: „O mare responsabilitate, pentru că așteptările sunt foarte mari”

Omul de afaceri Vasile Tofan a mulțumit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru încrederea acordată, după ce formațiunea l-a propus la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. În prima sa reacție, acesta a declarat că este conștient de responsabilitatea pe care o presupune această funcție și a anunțat că principalul obiectiv al mandatului său va fi semnarea tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2028.

„Vă mulțumesc pentru încredere. E o mare onoare dar și, simt, recunosc, gravitatea momentului. E o mare, mare responsabilitate pentru că așteptările oamenilor sunt foarte mari și avem tare, tare mult de muncă. Nu pot spune că am răspunsurile la toate întrebările, dar pot să promit că toată energia, tot talentul, tot ce știu, o să o canalizez ca să realizăm ceea ce ne-am propus cu obiectivul numărul unu – în 2028 să semnăm acordul de aderare”, a declarat Vasile Tofan.

Vasile Tofan a fost propus de PAS pentru funcția de prim-ministru pe 10 iulie, la o săptămână după demisia lui Alexandru Munteanu. Formațiunea urmează să participe pe 11 iulie la consultările cu președinta Maia Sandu privind desemnarea unui candidat la șefia Guvernului. Potrivit președintelui PAS și speakerului Igor Grosu, în cadrul acestor consultări va fi înaintată oficial candidatura lui Tofan.

Nu este pentru prima dată când PAS ia în calcul candidatura omului de afaceri pentru funcția de premier. În 2025, Tofan a refuzat oferta formațiunii. Ulterior, el a explicat că avea nevoie de „puțin timp” pentru a-și reorganiza afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, declara Tofan în cadrul „Podcastului Lorenei”, din 8 mai 2026.

Pe 4 iulie, la o zi după ce Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a prezentat 12 măsuri pe care le consideră prioritare pentru Republica Moldova. Printre acestea se numără reforma fiscală, asigurarea echității salariale în sectorul public, rescrierea Codului muncii, instituirea unui moratoriu asupra controalelor și majorarea tarifului la apă.

***

Vasile Tofan este antreprenor și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”. Conform informațiilor publicate pe platforma Mișcării, Vasile Tofan este investitor prin Horizon Capital, fond cu circa 1,6 miliarde de dolari în administrare, axat pe Ucraina și Republica Moldova. A condus investițiile în Purcari, Glass Container Company și Maib și face parte din consiliile de administrație ale AmCham Moldova, Startup Moldova și Media Alternativa (TV8/1TV).

Anterior, Tofan a lucrat în consultanță la Monitor Group și în dezvoltare corporativă la Philips, în Amsterdam. În timpul programului MBA, a fondat Ovia Health (achiziționată ulterior de Labcorp).

Are studii la Erasmus University Rotterdam și Harvard Business School, cu distincție, și vorbește fluent engleza, franceza, olandeza, ucraineana și rusa.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: