Andrei Mardari/NewsMaker

Evaluarea activității lui Stoianoglo va continua, în pofida criticilor Comisiei de la Veneția. Grosu: „Nu văd motive de a ne opri”

Procesul de evaluare a activității procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo va continua în pofida criticilor aduse de Comisia de la Veneția la modificările la Legea Procuraturii. Declarația a fost făcută de către președintele Parlamentului Igor Grosu, în cadrul ediției din 13 decembrie a emisiunii „În Profunzime”.

„Probabil, trebuia să dăm mai mult timp pentru dezbateri, dar însăși abordarea de a evalua performanța unui procuror este ok. Haideți  să îmbunătățim. Noi, bineînțeles, vom ține cont de criteriile, comentariile pe care le înaintează Comisia de la Veneția, dar ca mecanism de a evalua performanța unui procuror, din ce mi s-a spus mie și am văzut, este ok. Acum că trebuie să fie mai detaliat, mai elaborat și să avem grijă ca finalmente, CSP-ul să fie cel care să ia decizia privind performanța sau lipsa de performanță a celui evaluat. Acum, procese perfecte nu sunt. Noi o să ne uităm foarte atent, o să îmbunătățim mecanismul și o să mergem mai departe”, a declarat Grosu.

La întrebarea moderatoarei dacă va fi suspendat procesul de evaluare a activității lui Alexandr Stoianoglo, până la crearea cadrului legal, Igor Grosu a răspuns negativ.

„Nu, noi mergem mai departe cu acest cadru legislativ. Nu văd motive de a ne opri. Că mecanismul poate fi îmbunătățit, dar noi avem situația pe care o avem, un sistem care trebuie curățat, care nu o să se curățe singur, cât de mult nu ar spune Comisia de la Veneția…”, a mai spus Grosu.

Amintim că, pe 13 decembrie, Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

În afară de asta, experții au remarcat că indicii de evaluare sunt aplicați retroactiv și a criticat frecvența evaluării la care poate fi supus procurorul general: „O evaluare poate fi inițiată în fiecare an. Asta înseamnă că procurorul general poate fi supus unui număr de 7 evaluări pe durata mandatului său, pe când procurorii simpli sunt evaluați o dată la 4 ani”.

La fel, Comisia de la Veneția a menționat că procurorul general ar trebui reinclus drept membru din oficiu al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Closeup of senior man online shopping via laptop inputing credit card details for payment

Fraudele cu carduri și plăți electronice ar putea fi pedepsite mai dur. Ministerul Justiției propune amenzi de până la 300 mii lei și închisoare de până la 5 ani

Pedepsele pentru fraudele cu carduri și plățile electronice ar putea fi înăsprite în Republica Moldova, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Justiției, examinat în ședința secretarilor generali din 2 iunie. Documentul prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare și amenzi de până la 300.000 de lei pentru persoanele juridice, precum și sancțiuni separate pentru persoanele juridice implicate în fraude cu mijloace de plată fără numerar. Documentul aliniază legislația moldovenească la standardele europene și acoperă o serie de lacune în cadrul normativ actual, care nu mai corespunde realităților economiei digitale.

Proiectul introduce noțiunea de „generare ilegală”, adică crearea unor instrumente de plată digitale fictive, precum carduri virtuale sau portofele electronice false, care nu există în realitate, dar pot produce efecte în sistemele de plată. Potrivit proiectului, această faptă se pedepsește cu amendă de la 550 la 1.050 de unități convenționale (27.500 — 52.500 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, ori cu închisoare de până la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi de la 2.000 la 4.000 de unități convenționale (100.000 — 200.000 de lei) și interdicția de a mai activa în domeniu.

Persoanele care cumpără, vând, transportă sau distribuie un instrument de plată fals ori obținut ilegal, în vederea utilizării frauduloase, riscă amendă până la 2.400 de unități convenționale (120.000 de lei) sau închisoare de la 2 la 4 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000 de lei.

Sustragerea propriu-zisă a unui card bancar sau alt instrument de plată fizic va fi pedepsită cu amendă de la 1.150 la 1.350 de unități convenționale (57.500 — 67.500 de lei) sau cu muncă neremunerată de la 120 la 180 de ore, ori cu închisoare de la 1 la 3 ani. Persoanele juridice în cazul circumstanțelor agravante, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge de la 2 la 5 ani, iar amenzile pentru persoanele juridice cresc la 4.000 — 6.000 de unități convenționale (200.000 — 300.000 de lei).

Totodată, Codul penal va fi completat cu un articol nou, care va sancționa producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor, programelor informatice sau altor mijloace destinate comiterii fraudelor cu mijloace de plată. Practic, va fi pedepsit nu doar cel care comite frauda, ci și cel care furnizează instrumentele necesare. Pedeapsa prevăzută este amenda pânî la 67.500 de leisau închisoarea de la 2 la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000.

Investigații mai eficiente

Proiectul modifică și Codul de procedură penală, pentru a permite autorităților să utilizeze măsuri speciale de investigație, monitorizarea tranzacțiilor financiare și achizițiile de control, și în cazul infracțiunilor legate de fraude cu mijloace de plată fără numerar. În prezent, aceste măsuri pot fi dispuse doar pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, ceea ce limitează investigarea fraudelor cu carduri, catalogate ca infracțiuni „mai puțin grave”.

Autorii proiectului explică că expansiunea accelerată a economiei digitale a generat noi tipologii de fraudă, iar cadrul normativ actual nu mai acoperă integral realitățile pieței.

„Expansiunea accelerată a economiei digitale din ultimii ani, însoțită de apariția unor inovații tehnologice de amploare în sfera serviciilor financiare, a generat un dublu impact: pe de o parte, a optimizat experiența consumatorilor prin diversificarea opțiunilor de plată, iar pe de altă parte, a facilitat apariția unor vulnerabilități specifice și a unor noi tipologii de fraudă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul Justiției subliniază că, spre deosebire de abordarea actuală, noile norme vor asigura sancționarea directă a actului de deposedare sau utilizare frauduloasă, fără a mai fi necesară dovedirea unei „infracțiuni-premisă”, ceea ce va eficientiza semnificativ urmărirea penală în astfel de cauze.

Proiectul se află în consultări publice, iar după ce va fi aprobat, va intra în vigoare la 3 luni de la adoptare, pentru a permite adaptarea cadrului normativ subsecvent și informarea societății civile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: