Expert Moldindconbank: Când suntem anunțați de fraudă, acționăm rapid ca să blocăm tranzacțiile

Escrocii utilizează diverse scheme de manipulare a clienților, cele mai frecvente fiind «apelul unui lucrător bancar», transmiterea SMS-urilor cu linkuri dubioase din numele unor companii cunoscute, precum și spargerea paginilor de pe rețelele de socializare. Informația a fost prezentată de către Elena Gligor, șefa Direcției Securitate a Cardurilor de la Moldindconbank, într-un interviu pentru agora.md, realizat în cadrul campaniei «Securitate bancară și antifraudă».

«Clienții sunt telefonați de către persoane care se prezintă drept lucrători bancari și afirmă că au loc tranzacții neautorizate, iar clienții speriați le furnizează toate datele. De fapt, lucrătorul bancar niciodată n-o să solicite datele cardului, în special parolele de unică folosință transmise prin SMS, care sunt ca un PIN pentru tranzacții online. Dacă clienții au îndoieli, atunci mai bine închid apelul și revin la numărul oficial al băncii, indicat pe card. Un alt trend de furt de date — utilizarea imaginii unor companii cunoscute. De exemplu, sub pretextul organizării unor campanii, cum ar fi livrarea de colete, clienții primesc mesaje cu un link, în care li se spune că pentru a recepționa coletul e necesar să achite anumite sume de bani suplimentare. Accesând linkul, ei furnizează toate datele cardului escrocilor. O altă schemă vizează spargerea conturilor pe rețelele de socializare, după care escrocii cer datele de card ale persoanelor din lista de prieteni pentru a face transferuri», a spus Elena Gligor.

Ea a precizat că deținătorii de carduri niciodată nu trebuie să divulge termenul de valabilitate, codul CVV, format din trei cifre de pe verso-ul cardului și parolele primite prin SMS de la bancă.

«Clienții trebuie să fie foarte vigilenți și să citească mesajul SMS, pe care îl primesc, deoarece el conține informația despre scopul de utilizare: tranzacție pe internet sau acces în aplicația mobilă. Aplicația mobilă este o mini bancă în buzunarul clientului și este foarte grav, când clientul transmite escrocilor accesul la ea și la toate conturile sale. Da, banca aplică anumite limitări la tranzacții, pentru a micșora pierderile financiare, însă oamenii nu trebuie să uite de vigilență», a explicat reprezentanta Moldindconbank.

Elena Gligor a spus că instituția bancară utilizează mai multe instrumente, pentru a proteja și recupera banii clienților. Totuși, cei care dețin carduri bancare trebuie să fie mereu prudenți și vigilenți.

«Totul depinde de situație. Fiind apelat și anunțat de către client despre fraudă, operatorul bancar blochează imediat cardurile, conturile, accesul în aplicație mobilă și transmite informația către Direcția Securitate a Cardurilor. Noi acționăm rapid, verificăm tranzacțiile, stopăm transferurile neautorizate și returnăm banii, atunci când este posibil. În acest sens, contactăm banca beneficiară a transferului. Noi nu putem face nimic, dacă banii deja au fost scoși din cont», a concluzionat șefa Direcției Securitate a Cardurilor.

Informația despre campania «Securitate bancară și antifraudă», inclusiv schemele de fraudă, metodele de protecție și recomandările băncii este disponibilă aici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol/zdg.md

Procurorul vizat în dosarul mitei de $400.000, suspendat până la o decizie definitivă a instanței

Procurorul Cristin Ghemu, care figurează în dosarul mitei de 400.000 de dolari, a fost suspendat din funcție. Decizia a fost luată pe 23 iulie de Consiliul Superior al Procurorilor, la solicitarea procurorului general.

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat că procurorul general a cerut, pe 17 iulie, ca Cristin Ghemu să fie suspendat din funcție.

Supus la vot, demersul procurorului general a fost susținut cu 9 voturi pentru și unul împotrivă. Potrivit lui Dumitru Obadă, decizia este valabilă până la data adoptării definitive a hotărârii în cauza penală ce îl vizează pe Cristin Ghemu. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă în termen de 10 zile lucrătoare.

Detalii despre caz

Pe 29 martie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat reținerea a unei persoane care ar fi pretins 400 000 de dolari pentru a obține o decizie favorabilă într-un dosar penal. Persoana reținută ar fi susținut că are influență asupra unor angajați din instituțiile de drept.

Pe 31 martie, Procuratura Generală a anunțat reținerea, în acest caz, a unui procuror și a trei angajați ai poliției, pentru complicitate la corupere pasivă. Procurorul, împreună cu prima persoană reținută și cu cei trei polițiști, ar fi cerut 400 000 de dolari. Banii ar fi fost pentru toți cei implicați și pentru alți angajați din instituțiile de drept, pentru a adopta decizii favorabile într-o cauză penală de spălare de bani. În timpul documentării cazului, o parte din suma cerută a fost transmisă sub controlul anchetatorilor.

Pe 1 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat că prima persoană reținută a fost arestată pentru 30 de zile, iar doi dintre polițiștii reținuți au fost eliberați. Conform instituției, pe 1 aprilie, în izolatorul CNA se aflau patru persoane, printre care procurorul și persoana reținută pe 29 martie. De asemenea, în izolator se mai aflau doi polițiști, reținuți pentru 72 de ore.

Pe 2 aprilie, procurorul Cristin Ghemu și ofițerul Inspectoratului Național de Investigații (INI) Andrei Ciobanu au fost plasați în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Ofițerul INI, Valeriu Ceban, a fost eliberat sub control judiciar.

Pe 18 mai, procurorul de la Procuratura Hîncești, sediul Ialoveni, Cristin Ghemu, a fost eliberat din arest preventiv și transferat în arest la domiciliu, potrivit Agora.

IPN

Averea lui Vangheli cu care a părăsit MoldATSA: Salariu de peste 107.000 de lei, criptomonede de 1,1 mln dolari și Rolls-Royce

Salariu de peste 107.000 de lei pe lună, investiții în criptomonede de peste 1,1 milioane de dolari, automobile de lux, proprietăți și credite de sute de mii de euro. Acestea sunt doar câteva dintre bunurile și activele declarate de fostul director al Întreprinderii de Stat „MoldATSA”, Dumitru Vangheli, care a demisionat la mijlocul lunii iunie, după o investigație a ZdG potrivit căreia acesta ar fi inclus informații false în CV-ul depus la angajare.

Salariu de sute de mii de lei, casă – de sute de mii de euro

Vangheli a încasat un salariu de 643.000 de lei în perioada în care a fost șef la „MoldATSA”, în 2026, ceea ce înseamnă peste 107.000 de lei lunar. Totodată, acesta declară venituri din dobânzi în valoare de 7.710 dolari canadieni, obținute de la Tangerine Bank.

La capitolul bunuri imobile, Vangheli declară un teren destinat construcțiilor și o casă individuală cu suprafața de 399,2 metri pătrați, ambele dobândite în 2022 în baza unui contract de vânzare-cumpărare în valoare de 425.000 de euro. Totodată, acesta declară și un teren cu destinație agricolă, primit prin donație în 2023. În declarația de avere nu este indicat numele beneficiarului efectiv al acestor bunuri.

Șase mașini în garaj , sute de mii de dolari – economii

În garajul fostului șef al MoldATSA se regăsesc șase automobile, cumpărate între anii 2021 și 2023. Cel mai valoros este un Rolls-Royce Ghost, achiziționat în 2021 cu 88.000 de dolari canadieni. În 2022, acesta a mai cumpărat un Lexus RX 450H, o Tesla Model S, un Ford Escape PHEV și o Toyota Camry, pentru care declară că a achitat, în total, 170.000 de dolari canadieni și 21.000 de dolari americani. În 2023, Vangheli și-a cumpărat și o Mazda CX-5, în valoare de 37.000 de dolari canadieni.

Declarația mai arată că Dumitru Vangheli deține două conturi bancare în două instituții financiare din Montreal, unde păstrează peste 494.000 de dolari canadieni.

Peste 1,1 milioane de dolari – investiți în criptomonede. Datorii în valută

Totodată, potrivit declarației de avere și interese personale, Vangheli deține mai multe criptomonede, inclusiv Bitcoin, Ethereum, Chainlink, TRON, Chia și Shiba Inu. Între anii 2020 și 2022, acesta a cumpărat active virtuale în valoare de peste 1,1 milioane de dolari.

Vangheli mai declară cote de participare în mai multe companii din Republica Moldova și Canada, active în domenii precum comerțul cu amănuntul, imobiliarele și energia verde. În cazul firmelor din Republica Moldova, fiecare participație este evaluată la 100 de lei, iar cele din Canada – la 10.800 și, respectiv, 38.000 de dolari canadieni.

La capitolul datorii, fostul director MoldATSA indică șapte credite contractate în anul 2022. Împrumuturile se ridică la peste 630.000 de euro și 10.000 de dolari americani. Cel mai mare credit, în valoare de 334.400 de euro, are scadența în anul 2042.


Amintim că Dumitru Vangheli a fost numit în funcția de director al Î.S. „MoldATSA” în septembrie 2025, după ce a câștigat concursul organizat de Agenția Proprietății Publice. Acesta a fost demis din funcție pe 22 iunie, după ce o investigație jurnalistică a arătat că ar fi inclus în CV-ul depus la concurs informații false. Mai exact, Vangheli susținea că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a activat timp de doi ani ca pilot de linie la Air Canada, afirmații care, potrivit investigației, nu corespund realității.

Ulterior, Agenția Proprietății Publice a anunțat că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica legalitatea și autenticitatea actelor depuse de acesta la concurs. Potrivit instituției, comisia de anchetă, constituită pe 18 iunie, urma să examineze „obiectiv și multilateral circumstanțele expuse public”. În contextul scandalului, de la șefia APP și-a dat demisia Roman Cojuhari, iar deputatul PAS, Radu Marian – de la șefia Comisiei parlamentare buget și finanțe.

La rândul său, Vangheli a venit cu explicații într-o postare pe Facebook, în care a recunoscut că unele formulări din CV au avut un „caracter sumar”.

Între timp, ofițerii CNA și procurorii anticorupție au efectuat mai multe percheziții la Î.S. „MoldATSA”, într-o cauză penală ce vizează presupuse fapte de corupție și abuz în serviciu. Pe 23 iulie, trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Potrivit Procuraturii Anticorupție, ancheta vizează acțiuni care s-ar fi produs în perioada 2024 – prezent. Persoanele cercetate sunt bănuite că ar fi acționat contrar obligațiilor de serviciu, în interes personal și în interesul unor terțe persoane, provocând întreprinderii prejudicii în proporții deosebit de mari.

Anterior, deputatul PAS Dinu Plîngău a declarat că Dumitru Vangheli ar fi părăsit Republica Moldova în plin scandal. Solicitat anterior pentru o reacție, Ministerul Afacerilor Interne nu a răspuns solicitării, iar Procuratura Anticorupție nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informația.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Ministrul Agriculturii, o nouă explicație despre imaginea cu ex-deputatul Pleșca: „Când a trecut la PD, a insistat să mai merg la 2-3 discuții cu cetățenii”

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Radu Musteața, a venit cu o nouă declarație privind imaginea în care apare alături de ex-deputatul Nae Simion Pleșca, în contextul controversei privind presupusele sale legături cu Partidul Democrat din Moldova (PDM). Oficialul a spus că, după ce Pleșca a trecut de la Partidul Liberal Democrat din Moldova la PDM, a participat la câteva întâlniri cu simpatizanții formațiunii, la solicitarea fostului parlamentar, însă nu ar fi fost niciodată membru al formațiunii.

Adevărul este că nu am fost niciodată membru PD. Cât Nae Simion Pleșca era deputat PLDM am mers la ședințele organizate cu susținătorii. Când Nae Simion Pleșca a trecut la PD a insistat să mai merg la 2-3 discuții cu cetățenii, unde erau și activiști PD. Am mers la câteva în virtutea interacțiunilor trecute. Nu am aderat la PD și nu am susținut PD. După 2018 nu am avut nicio interacțiune și nu m-am mai văzut niciodată cu Nae Simion Pleșca”, a declarat Radu Musteața.

El a comentat și imaginea în care apare alături de ex-deputatul democrat Veaceslav Nedelea.

Nu am participat la vreo ședință de partid atunci. Eram directorul I.P. „Centrul Republican de Diagnostică Veterinară”, iar deputatul Nedelea a solicitat o întâlnire cu colectivul în contextul vizitelor efectuate de deputați în întreprinderi. Discuția cu angajații s-a desfășurat în timpul pauzei de masă, cu respectarea prevederilor legale privind desfășurarea unor astfel de activități în instituțiile publice. După încheierea acelei întâlniri nu am avut nici discuție sau întâlnire ulterioară cu Veaceslav Nedelea. Încă o dată, nu am colaborat cu PD acum 8 ani și nici după, nu am fost parte din PD – ca director a trebuit sa permit organizarea acestei întâlniri cu colectivul la solicitarea unui deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, a spus ministrul.

NM a solicitat un comentariu privind controversa presupuselor legături ale Radu Musteața cu PDM de la Guvern, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim că, după ce Radu Musteața a fost propus pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, în spațiul public au apărut imagini în care acesta este surprins alături de membri PDM. Fotografiile au fost însoțite de speculații informații potrivit cărora Musteață a fost membru PDM.

Pe 22 iulie, când a fost învestit în funcție, Radu Musteața a catalogat aceste informații drept „falsuri și aberații”. În aceiași zi, la emisiunea „Secretele puterii” de la Jurnal TV, oficialul a spus că va demisiona, dacă se va demonstra că a fost membru PDM. Ulterior, moderatorul emisiunii, Alexandru Cozer, a publicat o imagine expediată de un telespectator, care ar fi fost făcută la o ședință a organizației PDM Ciocana. În fotografie apar Nae Simion Pleșca și Radu Musteață, iar autorul imaginii susține că ex-deputatul i-ar fi înmânat acestuia carnetul de partid.

Pe 23 iulie, Radu Musteața a venit cu o reacție, în care menționează că, în perioada studenției, a susținut Partidul Liberal Democrat din Moldova și l-a cunoscut pe Nae Simion Pleșca în perioada în care era deputat PLDM și responsabil de sectorul Ciocana. „În perioada mandatului de deputat, acesta organiza ședințe cu cetățenii și susținătorii la care am participat. Însă acest lucru nu înseamnă că am fost membru al PDM, că am deținut un carnet de partid sau că am ocupat vreo funcție de conducere în cadrul acestei formațiuni”, a spus el.

În același timp, Iurie Cazacu, secretarul general al Partidului Social Democrat European, formațiunea succesoare a PDM, a confirmat pentru TVR Moldova că Musteața a deținut calitatea de membru al PDM în organizația teritorială Ciocana, în perioada 2017–2018, și ar fi condus o organizație primară de partid.

(VIDEO) Transnistria: Tiraspolul refuză întâlnirile la Chișinău / Situația din regiune „nu este dramatică”

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?

NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Tiraspolul a refuzat să participe la o întrevedere în formatul „1+1” la Chișinău, invocând „motive de securitate”. Chiveri a calificat aceste motive drept false: „Mulți reprezentanți ai malului stâng vizitează cu regularitate malul drept și nu întâmpină probleme”. Ca alternativă, Chișinăul a propus organizarea întrevederii pe malul stâng — la Rîbnița, Dubăsari sau Grigoriopol. Deocamdată, nu a primit niciun răspuns.

Chiveri a comentat și criticile Tiraspolului la adresa planului de reintegrare al noului premier, Vasile Tofan. La Tiraspol, acesta a fost calificat drept „presiune unilaterală”. Chiveri a răspuns că programul nu s-a schimbat față de cel precedent, iar singurul element nou este fondul de convergență. „Nu ne-am așteptat la o altă reacție”, a declarat el.

Referindu-se la prelungirea de către Tiraspol a stării de urgență în economie, Chiveri a calificat situația drept „dificilă, dar nu dramatică”. Potrivit lui, această măsură creează premise pentru acuzarea Chișinăului de blocadă economică și este folosită pentru a atrage atenția partenerilor externi. Starea de urgență în regiunea transnistreană este în vigoare din decembrie 2025, din cauza reducerii livrărilor de gaze, și a fost prelungită în repetate rânduri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Parlamentul Republicii Moldova

Grosu, prima reacție în scandalul legat de noul ministru al Agriculturii, acuzat de legături cu PDM: „Nu am motive să nu îl cred” VIDEO

Liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu are niciun motiv să nu-l creadă pe noul ministru al Agriculturii, Radu Musteața, care susține că nu a fost membru al PDM. Grosu a spus că a avut o discuție în acest sens cu Musteața, iar acesta i-a spus că nu a fost membru nici al PLDM.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, NewsMaker l-a întrebat pe Igor Grosu cum comentează informațiile din spațiul public care îl vizează pe noul ministru al Agriculturii și potrivit cărora acesta ar fi fost membru al PDM. Totodată, NewsMaker i-a amintit de declarația sa recentă potrivit căreia persoane care l-ar fi „servit” pe fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc continuă să activeze în instituțiile statului.

„Nu e cazul. Am văzut știrea. La prima oră l-am contactat. L-am întrebat direct. Am primit răspunsuri și pentru un partid, și pentru altul. L-am întrebat direct dacă a fost membru la cele două partide menționate (nota red. PDM și PLDM). Răspunsul a fost „nu” și l-am rugat să iasă public și să comunice lucrul acesta”, a declarat Grosu.

Întrebat despre fotografiile apărute în spațiul public, Grosu a spus: „Dânsul mi-a explicat, da. A fost simpatizant a unui partid, când era student, în 2009 și așa mai departe. Probabil și mulți dintre dumneavoastră ați fost, și eu, și alții, simpatizanții unor partide în acea perioadă. Încă o dată l-am întrebat și i-am zis: „Vă asumați toată responsabilitatea și declarați cum stau lucrurile”. Mi-a reiterat încă o dată că nu a fost membru la acele două partide. (…) Nu am niciun motiv acum să nu cred în ceea ce a comunicat”.

Discuțiile pe acest subiect au început după ce, pe 21 iulie, Veaceslav Burlac, președinte interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova” – formațiune creată de foști membri ai PDM – a publicat un mesaj însoțit de mai multe fotografii despre care susține că îl surprind pe Radu Musteața. „A avut echipă bună Partidul Democrat. Unii din cei ce făceau microsectorizarea prin sectorul Ciocana în interesul PD-lui ajung miniștri în guvernul Tofan. Apare întrebarea firească: Cum a trecut filtrul PAS ministrul Agriculturii Radu Musteață?”, a scris Burlac pe rețele. Într-o primă reacție, pe 22 iulie, Radu Musteață a calificat informațiile drept „denigrări și falsuri”. Detalii AICI.

În seara zilei de 22 iulie, Radu Musteața a declarat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că va demisiona dacă se va dovedi că a fost membru al PDM. Între timp, moderatorul emisiunii a publicat o imagine despre care a spus că i-a fost expediată de un telespectator și că ar fi fost realizată la o ședință a organizației PDM Ciocana. În fotografie apar Nae Simion Pleșca și Radu Musteață, în momentul în care primul i-ar înmâna celui de-al doilea carnetul de partid. Ulterior, pe o rețea de socializare, Musteața a declarat că nu a condus niciodată vreo organizație teritorială a unui partid și că nu a fost membru al PDM. El a precizat că, în studenție, a susținut PLDM și l-a cunoscut pe Pleșca în perioada în care acesta era deputat și responsabil de sectorul Ciocana, participând la ședințele organizate de acesta cu cetățenii și susținătorii. Detalii AICI.

***

Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). El a activat timp de mai mulți ani în domeniul siguranței alimentelor și a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul instituției. Guvernul din care face parte, condus de Vasile Tofan, a fost învestit în funcție pe 22 iulie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: