Procuratura Generala

Explicațiile Procuraturii Generale privind grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri

Procuratura Generală (PG) a publicat astăzi, 23 februarie, o declarație cu privire la grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. PG a menționat că rudele mai multor cetățeni moldoveni condamnați în Rusia, după ce ar fi fost traficați și implicați forțat în traficul de droguri, i-au solicitat să intervină și să le acorde grațiere individuală. PG a precizat că a transmis cererile instituției responsabile și a recomandat examinarea acestora, întrucât solicitanții au statut de victime în dosare penale privind traficul de ființe umane în Rusia, pornite în Republica Moldova. Procuratura Generală a declarat că acțiunile sale au la bază raționamente legate de respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane.

Procuratura Generală a menționat că, în perioada anilor 2016 – 2020, au fost expediate în instanța de judecată trei cauze penale în privința a trei inculpați, dintre care un cetățean rus și doi moldoveni, pe faptul comiterii traficului de ființe umane, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scopul folosirii persoanelor în activităţi criminale, și anume de implicare a persoanelor la operațiuni ilegale cu substanțe narcotice pe teritoriul Federației Ruse.

Potrivit PG, pe dosarele menționate au fost identificate și audiate 23 de victime, care au indicat despre „consimțământul viciat” și utilizarea aceleiași metode de recrutare, prin înșelăciune, de către traficanți, în speță sub pretextul de a activa în Federația Rusă în calitate de curieri ai suplimentelor alimentare pentru sportivi.

Urmare a recepționării mai multor adresări, parvenite la Procuratura Generală de la rudele victimelor, în care se solicita intervenția organelor procuraturii și acordarea grațierii individuale, pe motiv că sunt victime ale traficului de ființe umane, în privința cărora au fost pronunțate sentințe de condamnare de către instanțele de judecată din Federația Rusă și care erau transferați în Republica Moldova, pentru executarea pedepsei, Procuratura Generală a readresat solicitările către instituția competentă, totodată, prezentând o informație amplă pe cazul în speță și considerând oportun de a fi examinate, deoarece solicitanții de grațiere au statut de victime/părți vătămate în procesele penale pendinte în țara noastră”, a menționat PG.

Procuratura Generală a precizat că informațiile prezentate s-au referit la persoanele care au fost reținute de organele competente ale Federației Ruse până la implicarea acestora în distribuirea substanțelor narcotice – în momentul ridicării sau în timpul transportării pachetelor, conținutul cărora, potrivit probelor acumulate, nu era cunoscut victimelor.

În aceste împrejurări, exprimăm îngrijorare aferent expunerilor publice vociferate recent, care aduc riscuri de încălcare a drepturilor părților vătămate în cazurile pendinte în instanța de judecată. În ordine complementară, remarcăm că informaţia expediată reprezintă poziția instituțională, or respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane reprezintă vectorul de asigurare a standardelor la implementarea prevederilor Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane”, a declarat instituția.

Precizările PG vin pe fondul intensificării discuțiilor publice privind grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, după cazul lui Nicolai Șepeli, cetățean moldovean care a fost anterior amnistiat, iar acum este principalul suspect în dosarul privind pregătirea de asasinate în Ucraina.

Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.

Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Menționăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.

Pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Într-o conferință de presă din 23 februarie, deputați ai fracțiunii au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. Aceștia nu au menționat, însă, nimic despre alte structuri implicate în proces.

Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

RTE

Bulgaria: Partidul ex-președintelui Rumen Radev câștigă alegerile parlamentare

Partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de ex-președintele Rumen Radev, a câștigat detașat alegerile parlamentare, care s-a desfășurat duminică, 19 aprilie. Formațiunea a obținut 44,7% din voturile exprimate, conform rezultatelor preliminare.

După numărarea a 91,68 % din voturi, rezultatele preliminare arată că „Bulgaria Progresistă” a obținut 44,7% din sufragii, ceea ce a depășit estimările sondajelor și este unul dintre cele mai solide rezultate obținute de un singur partid în ultimele două decenii.

Formațiunea lui Rumen Radev este urmată la mare distanță de „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”, cu 14,2%, și partidul GERB, care a dominat mult timp scena politică națională și este condus de ex-premierul Boiko Borisov, cu 13%.

Rumen Radev, fost pilot de avion de vânătoare, a fost președintele Bulgariei în perioada 2017-2026. El a demisionat în ianuarie pentru a participa la alegerile parlamentare, declanșate de demisia guvernului pe fondul protestelor de masă în decembrie 2025.

Acesta și-a construit reputația politică poziționându-se drept un opozant al legăturilor dintre mafie și politică.

Radev este considerat un politician pro-rus, din cauza pozițiilor sale față de Rusia și invazia împotriva Ucrainei. Acesta nu susține livrările de armament către Ucraina și susține că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal în 2014 de Moscova, este „rusă”.

În declarațiile făcute după alegerile parlamentare, Radev a prezentat dorința sa de dialog cu Federația Rusă ca făcând tot mai mult parte din curentul principal european. El a susținut că diplomația cu Moscova va fi necesară nu doar pentru a construi o nouă arhitectură de securitate pe continent, ci este esențială și în ceea ce privește costurile energiei și competitivitatea industrială. De asemenea, în timpul campaniei electorale, Radev lăsat să se înțeleagă că ar prefera importurile de petrol ieftin din Rusia.

Potrivit Politico, deși aceste poziții l-au ajutat să-și consolideze o bază de susținere pe plan intern, Rumen Radev a evitat confruntarea directă cu Occidentul și, în general, s-a aliniat principalului curent european atunci când a participat la reuniunile Consiliul European de la Bruxelles în calitate de președinte.

Fondurile europene sunt vitale pentru cea mai săracă țară membră a Uniunea Europeană, iar liderii bulgari au evitat în mod tradițional orice gesturi provocatoare la Bruxelles, în stilul premierului ungar în exercițiu Viktor Orban.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: