Андрей Мардарь / NewsMaker

Furculiță: Dacă nu va fi desemnată Durleșteanu, vom oferi dreptul la obligațiuni extinse actualului guvern interimar

În cazul în care președinta țării Maia Sandu va continua să refuze desemnarea candidatului la funcția de premier propus de majoritatea parlamentară, actualul guvern interimar va primi drepturi de la această majoritate să aibă obligațiuni extinse. Declarația a fost făcută de către președintele fracțiunii PSRM din Parlament, Corneliu Furculiță, în cadrul unei ediții speciale din 25 februarie a postului de televiziune ”Primul în Moldova”.

Socialistul a declarat că peste 70 de deputați s-au arătat dispuși să susțină această propunere.

„Acest Guvern, cu sprijinul unei majorități largi și deja avem astfel de propuneri că în cazul în care nu se înaintează candidatura doamnei Durleșteanu sau altă candidatură din partea unei majorități, va activa acest Guvern acum cu restricții în activitatea sa într-un format al unei majorități lărgite, peste 70 de deputați, care vor avea plenitudinea necesară de luare a deciziilor care va permite Guvernului să activeze normal în această situație, inclusiv să opereze cu modificări în buget, să modifice structura bugetului, poate eventual să semneze tratate internaționale dacă va fi necesar”, a spus Furculiță.

Furculiță a ținut să sublinieze că Republica Moldova este o țară parlamentară și Parlamentul este funcțional.

”Este o situație anormală, deoarece un actor politic nu vrea să-și exercite obligațiile sale, dar reieșind din această situație și sunt exemple inclusiv din statele UE, unde Parlamentul și Guvernul au activat o perioadă destul de îndelungată cu împuterniciri restricționate”, a mai spus deputatul socialist.

***

Amintim că, pe 23 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată, repetat, la funcția de premier, în pofida faptului că majoritatea parlamentară a propus candidatura Marianei Durleșteanu. Magistrații Curții Constituționale au ajuns la concluzia că șefa statului trebuie să desfășoare noi consultări cu fracțiunile parlamentare.

Seara, președinta Maia Sandu a susținut un briefing de presă. Aceasta nu a precizat cum anume va acționa în continuare, însă a argumentat că „poporul va decide soarta țării la alegerile anticipate sau la un referendum”.

În cadrul unei emisiuni televizate din 25 februarie, șefa statului a declarat că nu va demara consultările cu fracțiunile parlamentare, pe motiv că acestea își schimbă foarte frecvent deciziile, inclusiv în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. Maia Sandu a precizat că va discuta cu reprezentanții societății civile, pe care îi respectă. Președintele mai spune că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă” și că este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale,

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: