Găgăuzia anunță pauză. Deputații găgăuzi au stopat dialogul cu parlamentul Moldovei

Deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) au decis să stopeze activitatea grupului de lucru cu deputații parlamentului Moldovei până când executivul va adopta „pachetul de legi găgăuze”. Președintele Igor Dodon a promis anterior că legile vor fi a adoptate până la 23 decembrie, când va fi sărbătorită aniversarea a 25-a a autonomiei. Însă aceasta a fost încă în perioada coaliției cu blocul ACUM, care ulterior s-a destrămat. NM a analizat, de ce Comratul a înaintat ultimatum Chișinăului, dacă va contribui aceasta la soluționarea problemei și dacă se vor găsi voturi pentru adoptarea „legilor găgăuze” în perioada de guvernare a socialiștilor și democraților.

„Când trebuie să demită guvernul Sandu, ei găsesc voturi, dar pentru noi nu pot”

Deputații Adunării Populare a Găgăuziei au luat decizia de a stopa activitatea grupului de lucru pentru delimitarea competențelor Autonomiei Găgăuze la ultima lor ședință, din 10 decembrie.

Inițial, în agenda ședinței APG a fost o chestiune cu privire la aprobarea unei adresări către parlamentul Moldovei în ce privește reluarea activității grupului de lucru format din deputați ai APG și ai executivului Moldovei.

În timpul discuțiilor, deputatul Fiodor Ianioglo a propus să se renunțe la adresare și să se ia o poziție mult mai dură”. „Noi trebuie să luăm o decizie cu privire la stoparea activității deputaților noștri în comisia comună până atunci când va fi soluționată chestiunea cu privire la cele trei legi găgăuze”, a spus Ianioglo.

Pentru unii deputați, o asemenea propunere a fost neașteptată.

„Eu propun să nu înaintăm ultimatum, ci să luăm o decizie care să stipuleze că din lipsă de voință politică din partea autorităților centrale, [din cauza] că răbdăm atâta timp, noi ne stopăm activitatea [în grupul de lucru]. Va fi un cadou cu ocazia aniversării a 25-a a Autonomiei Găgăuze”, a spus deputatul Serghei Cimpoieș.

Deputatul Grigori Efteni a încercat să ia apărarea autorităților moldovenești, menționând că la întrevederea recentă cu președintele parlamentului  Zinaida Greceanîi el a simțit sprijinul deplin și disponibilitatea de a adopta legile găgăuze.

Ilia Uzun, un alt ales al poporului, a fost sceptic față de argumentele lui Efteni.

„Președintele nostru  [Vladimir Kîssa] a spus că peste  o lună, democrații vor adopta aceste legi. El a fost mințit de Andrian Candu și Kîssa, cred eu,  înțelege acest lucru. Poate că, în suflet, el și-a dorit acest lucru, dar nu a reușit nimic. Un alt deputat al APG, socialist, la fel, a promis că vor fi adoptate. Fiți siguri, ei vor găsi un motiv pentru a nu adopta – și această componență a parlamentului, și următoarea. […] Când au avut nevoie să demită guvernul Sandu, ei găsesc voturi, se înțeleg, dar pentru noi nu pot”, a declarat Uzun.

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah i-a îndemnat pe cei prezenți să nu încingă spiritele. Ea a spus că trebuie să se poarte un dialog și nu să „se inhibe”. „Mulți dintre dvs. ați fost în Tirolul de Sud (autonomie în Italia). Această autonomie se construiește de vreo 70 de ani. Ea a devenit prosperă doar în ultimii 10-15 ani. Roma nu le oferea nimic și se contrau. S-ar părea că e democrație, Europa… Însă ei au obținut succese doar în ultimii 10 ani”, a menționat Vlah.

Exemplul Tirolului de Sud nu i-a impresionat pe deputați și, după o oră de dezbateri, ei au votat pentru formularea „stoparea activității grupului de lucru până la adoptarea legilor găgăuze”.

„Nu sunt sigur că în 10 zile noi vom găsi o soluție”

Președintele Igor Dodon a promis că legile găgăuze vor fi adoptate până la aniversarea a 25-a a Autonomiei Găgăuze. În timpul întrevederii sale cu bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, în luna octombrie 2019, el a dat asigurări că va face tot posibilul în acest sens.

Ce-i drept, aceasta a fost încă atunci când socialiștii erau în coaliție cu blocul ACUM. Apoi coaliția s-a destrămat și socialiștii au format un guvern minoritar cu susținerea Partidului Democrat.

Socialiștilor nu le ajung voturi pentru a adopta legile de sine stătător. Pentru aprobarea acestora, au nevoie de susținerea Partidului Democrat sau a blocului ACUM.

Deputatul PDM Sergiu Sârbu a menționat pentru NM că în ultimele câteva luni, democrații nu au discutat cu vreo fracțiune despre „legile găgăuze”. „Nici acum nu sunt sigur că vom reuși, în 10 zile, să găsim o soluție”, a spus Sârbu.

Socialistul Grigore Novac, care face parte din componența grupului de lucru interparlamentar, a menționat că în acordul despre coaliția cu blocul ACUM, semnat în luna iunie, era un punct cu privire la adoptarea legilor găgăuze.

„Fracțiunea noastră a propus acest lucru fostei majorități [blocului ACUM]. Din câte îmi amintesc, nimeni nu a fost împotrivă. […] Unicul lucru pe care l-au spus – trebuie să fie creat un grup de lucru. Atunci, nu am reușit să-l formăm, l-am format acum”, a spus Novac.

El a adăugat că adoptarea „pachetului de legi găgăuze” până la sfârșitul lunii decembrie este reală, dacă alte fracțiuni vor accepta. Socialistul însă a evitat să răspundă la întrebarea dacă se lucrează în acest sens.

Deputatul blocului ACUM Oazu Nantoi a respins afirmațiile lui Novac precum că socialiștii au propus deja să fie adoptate legile găgăuze.

„După formarea guvernului, la rugămintea Maiei Sandu, eu am consultat-o neoficial în problemele ce țin de relațiile dintre Chișinău și Comrat. Și până în momentul în care oamenii lui Plahotniuc și ai lui Dodon au demis guvernul Sandu, nu am văzut și nu am auzit nicio propunere oficială din partea conducerii parlamentului în acest sens”, a spus Nantoi.

„Ultimatumul nu prea va soluționa ceva”

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), consideră că renunțarea deputaților găgăuzi la activitatea în grupul interparlamentar nu este cea mai bună decizie. „Aici trebuie să realizăm scopurile propuse, cu răbdare, iar ultimatumul nu prea va soluționa ceva”, a menționat Boțan.

Potrivit afirmațiilor expertului, actuala configurație politică nu va contribui la adoptarea legilor găgăuze în timpul apropiat.

„Igor Dodon a declara că legile găgăuze vor fi adoptate atunci când era altă coaliție. Acum este  o coaliție informală cu democrații. […] Acum președintele poate  spune că este pentru adoptarea legilor, însă este imposibil să găsească limbaj comun cu alții”, a spus Boțan.

În opinia lui Serghei Manastîrlî, directorul Centrului de analiză, cercetare și prognoză „Balkan-Centre” din Chișinău, reacția deputaților găgăuzi poate fi înțeleasă. În ultimii ani, această chestiune nu a fost discutată nicicum, iar votarea variantei din anul 2017,  redactată de către democrați, a fost „o insultă pentru întreaga activitate pe care a desfășurat-o grupul de lucru de atunci”, consideră Manastîrlî.

Totodată, demersul APG cu privire la stoparea activității grupului interparlamentar este un pas neproductiv, consideră expertul. Manastîrlî susține că ar fi fost mai chibzuit să se insiste asupra reexaminării variantei de legi care „a fost lăsată de către democrați acum doi ani”. „Să fie reexaminate, readuse în starea lor inițială, așa cum au fost elaborate, inclusiv de către experți în armonizarea legislației și reglementarea conflictelor”, a precizat Manastîrlî.

 

Ce înseamnă „legile găgăuze”?

În anul 2015, în Moldova, a fost creat un grup de lucru interparlamentar, în care au fost incluși câte cinci deputați ai parlamentului Moldovei și ai Adunării Populare a Găgăuziei. Sarcina principală a grupului a fost delimitarea competențelor autonomiei și ale autorităților centrale.

În anul 2016, deputații au elaborat trei proiecte de legi. Unul dintre acestea reglementează intrarea și ieșirea localităților din componența Găgăuziei. Altul presupune instituirea în sistemul administrației publice a unui nivel special de administrare a autonomiei (în prezent, Găgăuzia echivalează cu cel de-al doilea nivel de administrare, adică cu raioanele). Și în sfârșit, cel de-al treilea presupune că parlamentul nu poate modifica  Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz –Yeri) fără acordul Comratului.

După ce legile au fost transmise în parlament, timp de aproape un an, nimeni nu și-a amintit de ele. În luna iunie 2017, Comisia juridică, numiri și imunități a parlamentului a revizuit documentele.

În consecință, majoritatea parlamentară constituită din democrați și „europenii populari” a adoptat două din cele trei proiecte în formă redactată direct în două lecturi. Și cel de-al treilea  proiect a fost modificat, însă a fost aprobat doar în prima lectură.

După ce s-a consultat cu conducerea și deputații din Găgăuzia, președintele Igor Dodon a refuzat să promulge legile în varianta redactată și le-a întors înapoi. După aceasta, mai mult de doi ani, nu s-a revenit la ele.

Piotr Garciu, Comrat

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: