eadaily.com

Gavrilița, interviu pentru Financial Times: În lipsa unui acord cu Gazprom, Moldova va cheltui circa €800 mln în următoarele 5 luni

În lipsa unui acord avantajos cu Gazpromul, Moldova va fi nevoită să cheltuiască circa €800 mln în următoarele cinci luni pentru sursele alternative de import a gazului. Estimările au fost enunțate de către prim-ministrul Natalia Gavrilița, într-un interviu pentru portalul britanic Financial Times.

Natalia Gavrilița le-a spus jurnaliștilor că următoarele 2-3 săptămâni „vor fi cruciale”. „Aceste câteva săptămâni sunt esențiale pentru ca prietenii Moldovei să ne ajute… . [În caz contrar], va fi foarte dificil pentru țară din punct de vedere politic, social și economic”, a menționat oficialul

Șefa Executivului de la Chișinău a refuzat să comenteze oferta Gazpromului, invocând faptul că negocierile cu compania rusă continuă. Însă a menționat că „ar prefera să nu fie în situația să aleagă între gaz ieftin și relații apropiate cu Bruxelles-ul”. Natalia Gavrilița a mai menționat că grantul în mărime de €60 mln, acordat de UE, oferă țării posibilitatea să continue negocierile, slăbind din presiune. Banii sunt suficienți pentru a asigura necesitățile țării pe o durată de circa 20 de zile din importul de gaz, la prețul de piață.

Prim-ministrul a estimat că, în lipsa unui acord în condiții favorabile cu Gazpromul, Moldova va fi nevoită să cheltuiască circa €800 mln în următoarele 5 luni, pentru a asigura necesitățile țării pe timp de iarnă, la prețul de piață al gazului natural. „Va fi nevoie de un suport mai mare din partea Bruxelles-ului”, a menționat Gavrilița.

„Sunt 4-5 luni în care UE va trebui să arate fără echivoc că susține Moldova. Volumul de care are nevoie Moldova este foarte mic… în contextul european. Sperăm că putem conta în continuare pe susținere”, a adăugat premierul.

Natalia Gavrilița a refuzat să spună dacă companiile din Europa oferă prețuri mai avantajoase decât oferta propusă de Gazprom.

„Nu există soluții simple în acest caz. Noi ne dorim un contract de lungă durată și un preț care ne va ajuta să facem față la situația anormală de pe piața actuală”, a răspuns oficialul și a adăugat: „Discutăm mai multe opțiuni cu partenerii din Europa”.

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat, joi, că grantul de €60 a fost „primul pas” în susținerea țării. Oficialul UE a adăugat că „asta fac partenerii” și a menționat că Bruxelles-ul nu se opune semnării unui nou acord dintre Moldova și Gazprom, însă pledează categoric împotriva transformării gazului „într-o armă”.

„Fiți siguri că acești bani nu vor ajunge în buzunarele Gazpromului, ci la cei mai vulnerabili oameni din Moldova”, a menționat acesta.

***

Precizăm că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat, pe 29 octombrie, că negocierile de la Sankt Petersburg nu au avut succes. „De facto, nu s-a reușit să se ajungă la un acord, există o datorie care continuă să crească, subiectul privind încheierea unui nou acord rămâne în vigoare”, a menționat oficialul rus.

În dimineața de 29 octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că negocierile dintre delegația Republicii Moldova și reprezentanții „Gazprom” se vor desfășura și pe durata zilei de vineri. Oficialul se află la Sankt Petersburg de trei zile. El este însoțit de către Vadim Ceban, președintele Consiliului de administrație al companiei „Moldovagaz”.

Pe 31 octombrie expiră termenul pentru care a fost prelungit contractul de livrare a gazelor din Rusia în Republica Moldova. Anterior, reprezentanții Gazprom au declarat că dacă Moldova nu va achita pretinsa datorie în mărime de $709 mln față de Gazprom, din 1 decembrie, concernul ar putea sista livrarea de gaz. Între timp, Energocom a lansat a 5-a licitație pentru procurarea de gaz. De această dată, ar urma sa fie procurate resurse aproximativ pentru 4 zile – circa 12 mln de m3 de gaz.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: