Facebook/Boris Gîlcă

Gîlcă, după ce procurorii români i-au percheziționat casa din Predeal, în dosarul privind delapidarea bunurilor pentru refugiați: „Am fost și sunt corect”

Fostul șef al Direcției Generale Sănătate a Primăriei Chișinău Boris Gîlcă a venit cu o reacție, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România au descins cu percheziții pe 26 septembrie la casa sa din Predeal, județul Brașov, la solicitarea în cadrul unei anchete deschise la solicitarea Centrului Național de Anticorupție (CNA). Gîlcă spune că „a fost și este corect”. Fostul șef de direcție neagă acuzațiile care i se aduc și se declară public nevinovat.

Boris Gîlcă susține că imobilul la care au descins procurorii români s-ar afla în construcții. Lucrările, declară Gîlcă, au început în 2017, în baza unui credit contractat în același an, care a fost trecut în declarația de avere. Fostul șef de la Sănătate susține că la moment casa a fost construită în proporție de 50 la sută, lucrările fiind stopate acum patru ani.

În ceea ce privește percheziția, Gîlcă spune că a fost informat despre acțiune, „cu deplină corectitudine”, prin telefon. „Ofițerii DNA Brașov au fost foarte corecți și respectuoși în acțiunea realizată. În procesul verbal de la DNA Brașov este specificat (foarte clar!) că este un imobil aflat în construcție, nelocuit și ca s-au găsit doar documente: acestea fiind 7 file cu schița construcției și schema instalațiilor electrice”, a mai declarat Gîlcă.

Fostul șef de la Sănătate spune că așteptă ca instituțiile competente să încheie deplin ancheta. El se declară nevinovat. „Cu toată certitudinea, am fost și sunt corect, iar pe pretinsa învinuire mă declar (și sunt) nevinovat”, a conchis el.

De menționat că organele de drept din România au descins pe 26 septembrie în Predeal, județul Brașov, la o casă aflată în proprietatea fostului șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău Gîlcă Boris și a soției acestuia, Rotaru Felicia. Potrivit G4media, perchezițiile au avut loc în cadrul unei anchete deschise la solicitarea Centrului Național de Anticorupție (CNA) din Republica Moldova.

Dosarul vizează săvârșirea de către funcționari publici din Chișinău a unor infracțiuni de „abuz de putere și delapidarea mijloacelor din fonduri externe” comise în legătură cu gestionarea fondurilor obținute din surse externe, destinate refugiaților din Ucraina.

Amintim că Gâlcă, considerat un apropiat al primarului capitalei, Ion Ceban, a demisionat din funcția de șef al Direcției sănătate a Primăriei Chișinău în august curent, după ce a fost reținut de procurori pe acest caz.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației, reacție la acuzațiile Comratului privind limba de instruire de la Colegiul moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit, pe 1 august, cu o reacție după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei l-a acuzat că a declarat unilateral româna drept limba de instruire în cadrul Colegiului moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat, fapt care, potrivit acestuia, ar urma „să limiteze” accesul la învățământ în limba maternă sau într-una accesibilă. MEC a spus că română este limba de instruire din cadrul colegiului, în conformitate cu documentele semnate de autoritățile Republicii Moldova și ale Turciei. Totodată, ministerul a subliniat că găgăuza sau turca va figura ca disciplină obligatorie, iar anumite discipline vor fi predate și în engleză.

Limba de instruire în această instituție este limba română. Prevederea se conține în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia. Documentul mai stabilește că limba găgăuză sau turcă va figura ca disciplină obligatorie în planul de învățământ al colegiului. Totodată, anumite discipline pot fi predate și în limba engleză”, a transmis MEC într-un comunicat.

Ministerul a mai menționat că încurajează toți cetățenii Republicii Moldova să învețe limba română. Instituția a precizat că cei interesați pot participa la cursurile gratuite de limba română organizate în cadrul Programului național privind învățarea limbii române (2023–2025), inclusiv persoanele adulte.

MEC apreciază rezultatele obținute de absolvenții clasei a IX-a din UTA Găgăuzia la examenul de limba română și are încredere că aceștia se vor adapta cu succes parcursului educațional în cadrul colegiului. Pentru cei care vor avea nevoie de sprijin suplimentar, ministerul va asigura cursuri de limba română adaptate nevoilor lor”, a spus instituția.

Precizăm că, pe 31 iulie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a publicat un mesaj în care afirmă că autonomia a fost „practic exclusă” din procesul de elaborare a modelului educațional a Colegiului „Recep Tayyip Erdoğan” de către autoritățile centrale, deși a fost implicată în construcția acestuia. Comitetul Executiv a spus că, prin decizia Ministerului Educației și Cercetării, româna a fost declarată drept singura limbă de predare în instituția de învățământ vizată, catalogând hotărârea ca fiind „în totală contradicție cu realitățile regiunii și fără a ține cont de mediul lingvistic al Găgăuziei”. Comitetul Executiv a spus că hotărârea nu ar fi fost coordonată cu autoritățile autonomiei și că aceasta „va limita” accesul tinerilor din Găgăuzia la învățământ tehnic de calitate în limba lor maternă sau într-una accesibilă. „Poziția ministerului este cu atât mai cinică în contextul în care, în multe colegii din Chișinău și din alte regiuni ale țării, se păstrează grupe cu predare în limba rusă”, a declarat instituția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: