Haine de lucru iarna- confortului angajaților, siguranța muncii și succes al afacerii

Dragi antreprenori, țineți minte: pentru angajații dumneavoastră, iarna nu este doar un alt sezon. Îmbrăcămintea și încălțămintea care nu oferă suficientă căldură pot duce la hipotermie, afectând negativ sănătatea și productivitatea acestora. Aceasta influențează nu doar starea de bine a personalului, ci și compania: concedii medicale, scăderea eficienței și ritmului de lucru.

Vreți să evitați astfel de riscuri? Gândiți-vă la echiparea corectă – haine și încălțămintea de iarnă de calitate ajută la menținerea confortului și sănătății angajaților, asigurând eficiența lor chiar și în cele mai friguroase zile. Echipa dumneavoastră merită cea mai bună protecție împotriva gerului, iar dumneavoastră –activitatea afacerii fără întreruperi.

Soluția există – apelați la Soling! În gama noastră veți găsi modele testate, care vor rezista întreaga iarnă și chiar mai mult.
Oferte speciale:

WIN OXmodelul călduros, cu materiale respirabile și croială confortabilă, perfect pentru munca zilnică.


WIN LONGgeacă lungă, ideală pentru activități în vânt puternic și geruri.

RAVEN – încălțăminte confortabilă și călduroasă, concepută pentru turele lungi de iarnă.

BK – bocanci de protecție cu izolație, fiabili în orice condiții.

Veste Max Neo Light – ușoare și practice, oferă un strat suplimentar de căldură și protecție împotriva frigului.

Nu așteptați să înghețe angajații sau să se epuizeze stocurile – acționați acum!
Vizitați Soling.md și echipați-vă colectivul cu produse de încredere.
La alții la comandă, la noi totul e pe stoc.
Oferiți-le căldură și confort în această iarnă!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a comentat refuzul unor partide din opoziție de a nu participa la consultările pentru funcția de prim-ministru VIDEO

Consultările pentru desemnarea unui nou prim-ministru vor avea loc, chiar dacă mai multe partide au anunțat deja că nu vor participa la discuții. Președinta Maia Sandu a declarat, pe 6 iulie, că participarea la consultări este un drept constituțional al fiecărui partid, iar Președinția va purta discuții și va lua o decizie împreună cu formațiunile care vor accepta invitația.

„Este decizia partidelor, este dreptul lor constituțional. Cred că e bine să facă uz de acest drept, dar decizia le aparține și cei care vor veni să discute, cu aceia vom discuta și cu aceia vom lua decizia”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată de NewsMaker dacă omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, ar putea să fie un eventual candidat la funcția de prim-ministru, șefa statului a precizat că „nu discută despre niciun candidat”: „Întâi trebuie să se întâmple consultările cu fracțiunile parlamentare și după asta o să putem să discutăm și despre candidați”.

Reamintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Tot atunci, Sandu a anunțat că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condusă primarul Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, au anunțat deja, între timp, că nu intenționează să participe la consultările organizate de președinta Maia Sandu pentru nominalizarea unui candidat la funcția de premier.

***

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Grosu, întrebat dacă ia în calcul preluarea funcției de prim-ministru: „Este o practică democratică, dar trebuie adaptată la realitățile din teren”

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), consideră că numirea în funcția de prim-ministru a liderului celei mai mari fracțiuni parlamentare este „o practică democratică”, însă aceasta trebuie adaptată „la realitățile din teren”. El a declarat că PAS a discutat deja mai multe candidaturi și că va înainta o propunere în această săptămână. Afirmațiile au fost făcute luni, 6 iulie.

Este o practică democratică, dar practica trebuie adaptată la realitățile din teren. Chiar sâmbătă am avut ședința fracțiunii, am discutat despre potențialele candidaturi. Am discutat ceea ce se discută și în societate, un premier din interiorul partidului versus din afară. Am discutat profiluri, (…) nume nu o să vă dau, chiar dacă înțeleg că interesul este legitim și foarte mare. Săptămâna aceasta cred că vom avea mai multă claritate și vom veni cu candidatura noastră”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat cum ar trebui să fie viitorul prim-ministru, Grosu a spus: „Trebuie să fie o persoană curajoasă, care să-și asume acele reforme nepopulare. Repet: 2026 este un an crucial în sensul implementării reformelor mai puțin populare”.

Amintim că, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcția de prim-ministru. Ulterior, președinta Maia Sandu a comunicat că va începe în această săptămână consultări cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de premier.

Fracțiunile Mișcării Alternative Naționale și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au transmis deja că nu vor participa la consultările cu șefa statului.

Munteanu, primul comentariu după ce și-a anunțat demisia: „90% din scenariile care s-au vehiculat nu sunt adevărate” VIDEO

Prim-ministrul interimar Alexandru Munteanu refuză să ofere explicații suplimentare privind motivele demisiei sale, însă susține că „90% din scenariile” vehiculate în spațiul public sunt false. Declarațiile au fost făcute pe 6 iulie, după Mitingul dedicat comemorării victimelor deportărilor regimului comunist.

Întrebat de NewsMaker la ce s-a referit atunci când a scris în mesajul de demisie că valorile sale nu îi mai permit să rămână în fruntea Guvernului, Munteanu a evitat un răspuns direct.

„Am vrut ce am vrut să spun și cred că mă opresc aici. Acum este important să mergem înainte. Eu nu sunt cel care vine cu declarații flatante. Eu înțeleg că se așteaptă la o controversă, la ceva. Pot să vă spun că am încercat să nu mă uit prin rețelele de socializare, dar cu un ochi și din cei ce mi-au spus, cei care s-au uitat, 90 de procente din acele scenarii care s-au vehiculat, nu sunt adevărate. (…) E o istorie mai complicată. Cred că timpul va așeza lucrurile așa cum trebuie să le așeze”, a declarat premierul demisionar.

Întrebat dedacă motivele demisiei țin de conștiința sa, Munteanu a răspuns că nu acceptă „lecții de morală”.

„Conștiința mea este foarte, foarte liniștită. Am făcut ceea ce am trebuit să fac și acum îmi continui datoria, precum și-am spus în mesajul meu. Asigur o tranziție ușoară, profesională. Suntem în proces de integrare europeană. Nu putem să ne permitem să diviem sau să creăm niște situații de controversă. Continuăm să lucrăm. Asta e tot”, a mai declarat acesta.

Solicitat de NM să explice dacă speculațiile potrivit cărora ar fi încercat să facă ordine în instituțiile statului, dar nu i s-ar fi permis, sunt adevărate, Munteanu a refuzat să comenteze: „Eu n-am să comentez acum. Mulțumesc”.

Alexandru Munteanu a precizat pentru jurnaliști că intenționează, în continuare, să se dedice unor proiecte culturale și academice.

Amintim că prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Maia Sandu a anunțat, tot atunci, că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Între timp, mai multe formațiuni politice au anunțat deja că nu vor participa la consultările demarate de șefa statului, inclusiv MAN și PSRM.

***

Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat și demisia întregului Guvern. Până la învestirea unui nou Cabinet, Executivul va exercita doar atribuțiile necesare administrării treburilor publice, fără a mai avea un mandat politic deplin.

Guvernul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025, după ce a obținut, cu o zi înainte, votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Igor Dodon

Socialiștii nu vor participa la consultările pentru desemnarea înlocuitorului lui Munteanu: „Să-și aleagă singuri un prim-ministru”

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) nu va participa la consultările cu președinta Maia Sandu pentru nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Formațiunea a făcut anunțul luni, 6 iulie.

Care este rostul de a participa la consultările de la Președinție, dacă toată lumea înțelege că ele sunt pur formale, menite doar să mimeze respectarea Constituției. Partidul Socialiștilor nu va face jocul ipocrit al guvernării. PAS deține monopolul absolut asupra tuturor instituțiilor statului și controlează inclusiv majoritatea parlamentară. Să-și aleagă singuri un nou prim-ministru, dacă vor găsi pe cineva – un naiv sau un om exagerat de ambițios – care va accepta benevol să fie următoarea jertfă a regimului”, a transmis formațiunea.

Amintim că, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcția de prim-ministru. Ulterior, președinta Maia Sandu a comunicat că va începe în această săptămână consultări cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de premier.

Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternative Naționale, a declarat, pe 4 iulie, că deputații formațiunii sale nu vor merge la discuții cu șefa statului.

NewsMaker

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

În municipiul Chișinău a avut loc luni, 6 iulie, un miting de comemorare a victimelor deportărilor sovietice din Basarabia. La eveniment au participat președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. În discursul său, șefa statului a subliniat că deportările sovietice au fost „crime planificate în cele mai mici detalii”.

Miting-ul de comemorare s-a desfășurat la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, prim-ministrul , președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Evenimentul a debutat cu un minut de reculegere, continuând cu o serie de discursuri. Printre speakeri s-a numărat inclusiv președinta Maia Sandu.

Întrebarea care ne macină an de an, când comemorăm victimele deportărilor, este: de ce s-a comis o asemenea crimă împotriva poporului nostru? (…) Prezentam vreun pericol? Nu! Bunicii și străbunicii noștri erau niște oameni gospodari, cu frică de Dumnezeu, dornici să-și crească copiii în pace și să aibă grijă de gospodăria și comunitatea lor cum știau ei mai bine. (…) Anume această verticalitate identitară deranja puterea sovietică . Ei voiau ca toți să stea în genunchi. Regimul sovietic nu suporta demnitatea și libertatea popoarelor și, în mod sistematic, încerca să ne distrugă”, a declarat Maia Sandu.

Ea a spus că deportările regimului sovietic au fost „crime planificate în cele mai mici detalii”, nu un „episod accidental de cruzime”.

Istoria se repetă sub ochii noștri. Ce a făcut odată puterea sovietică, le face Rusia lui Putin azi ucrainenilor. Și va face oricărui popor, dacă va fi lăsată. Nu există alt motiv: Rusia ucide oameni nevinovați, îi deportează și îi înfometează pur și simplu pentru că poate. Tocmai de aceea, solidaritatea noastră nu este opțională. Trebuie să ajutăm Ucraina cum putem, să convingem Europa să ajute Ucraina fără încetare, pentru ca Rusia să fie oprită și să nu mai poată face rău niciunui popor”, a menționat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: