Idei de cadouri pentru Crăciun și Revelion

P.
| 3 decembrie, 2024
15:32

Promo

Deja am intrat în febra sărbătorilor de iarnă. Indiferent de vârstă, cu toţii așteptăm să desfacem darul pus sub brad, doar am fost cuminți tot anul!

În rețeaua Farmacia Familiei vă așteaptă o gamă variată de produse la un preț special, tocmai bune de pus sub brad. Cu siguranță, veți găsi cadoul perfect!

SETURI CADOU PENTRU EL
Să găsești cadoul perfect pentru un bărbat este un lucru dificil – puțin spus!

Produsele din rețeaua Farmacia Familiei îi vor îngriji nu doar pielea, dar și barba :), deci bucuria va fi dublă!

SETURI CADOU PENTRU EA
Cu siguranță nu trebuie să te convingem că femeile adoră cosmeticele și lucrurile frumoase. Oferă-i cel mai bun produs dermatocosmetic, care o va alinta.

SETURI CADOU PENTRU COPIL
Copiii au nevoie de îngrijire specială, astfel că produsele delicate, care protejează pielea, părul sau dinţii, sunt recomandate pentru dezvoltarea lor armonioasă. În rețeaua Farmacia Familiei găseşti produse pentru baie, şampoane şi creme inclusiv pentru pielea sensibilă a bebeluşului.

CERTIFICAT CADOU
Ne-am propus să îți oferim o modalitate simplă, elegantă și flexibilă prin care să le poți oferi un cadou oamenilor dragi din viața ta, așa că am creat Certificatul Cadou, Farmacia Familiei!

Și da, cel mai valoros cadou dintotdeauna a fost și rămâne Dragostea! Chiar dacă nu ai toți banii din lume pentru cadouri, acestea rămân memorabile, dacă sunt însoțite de sentimentul cel mai profund și mai omenesc – dragostea!

crăciun, farmacia familiei, Moldova

Știri similare

Promo

Cadouri de Anul Nou 2026: Top gadgeturi pentru tineri | Recenzie

Video

(VIDEO) Stare de urgență în Transnistria/ Moldovenii din Rusia, mobilizați?/ Salariile unor instituții, reduse

Bani

Averea fostului șef al Serviciului Protecție și Pază de Stat, sub lupa ANI. Zinaida Popa: „Nu avem nimic de ascuns”

Mihaela Conovali
| 15 decembrie, 2025
15:45

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control al averii și intereselor personale asupra lui Vasile Popa, fost director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Măsura survine după ce instituția a primit o sesizare în luna noiembrie, la câteva zile după ce acesta a fost eliberat din funcție la cererea sa. Potrivit ANI, situația „impune o verificare detaliată”. În reacție, Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din CMC și soția lui Vasile Popa, a declarat că familia sa nu are nimic de ascuns și este deschisă să ofere informațiile necesare. Pe lângă Vasile Popa, ANI va verifica și averea lui Vitalie Lupașcu, fostul său adjunct.

Pe 14 noiembrie, ANI a fost sesizată cu privire la posibila existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Vasile Popa. Autorul sesizării a menționat că, potrivit datelor indicate în declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2020-2024, Vasile Popa a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri imobile și se „conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.

ANI a anunțat că a analizat declarațiile de avere și interese personale depuse de Vasile Popa și i-a cerut acestuia documentele care vizează aspectele semnalate în sesizare.

„Subiectul declarării a prezentat un set de acte și informații suplimentare, a căror analiză impune o verificare detaliată și aprofundată”, a declarat Autoritatea. Astfel, pe 11 decembrie, instituția a decis să inițieze controlul averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa.

NM by mihaelaconovali25

Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău și soția lui Vasile Popa, a declarat că „Autoritatea Națională de Integritate are obligația legală de a verifica averile și interesele personale ale demnitarilor publici”. „Faptul că această instituție s-a sesizat și în cazul familiei mele este un lucru absolut normal într-un stat care pretinde corectitudine și respect față de lege”, a adăugat ea.

„Nu avem nimic de ascuns. Dimpotrivă, ne dorim ca acest control să fie dus până la capăt, cu maximă rigoare, pentru ca adevărul să fie clarificat și toate speculațiile, insinuările și suspiciunile lansate în spațiul public să fie închise definitiv. Suntem deschiși să oferim toate informațiile necesare și să colaborăm pe deplin cu instituțiile statului. Asta am susținut mereu: indiferent de culoarea politică sau de cine se află la guvernare, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”, a mai spus Zinaida Popa.

În ceea ce îl privește pe Vitalie Lupașcu, ANI a fost sesizată pe 13 noiembrie „cu privire la eventuala existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale”. Autorul sesizării a declarat, cu referire la declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2016-2024, că Vitalie Lupașcu a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri mobile/imobile și „aceste circumstanțe conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.

Și în acest caz, Autoritatea a declarat că „volumul documentelor transmise justifică necesitatea efectuării unui control substanțial, în cadrul procedurii prevăzute de lege, pentru a permite evaluarea completă a situației de fapt și de drept”. Astfel, pe 11 decembrie, ANI a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vitalie Lupașcu.

***

Pe 11 noiembrie 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decrete prin care Vasile Popa a fost eliberat din funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar Vitalie Lupașcu – din funcția de director adjunct al instituției. Potrivit documentelor, eliberarea a avut loc pe baza cererilor de demisie.

Vasile Popa a fost numit director al SPPS pe 1 noiembrie 2023, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Anterior, în decembrie 2020, el fusese numit director adjunct al SPPS, tot de către Maia Sandu. În august 2022, șefa statului l-a promovat pe Vasile Popa la gradul de colonel, iar în ianuarie 2023 a fost avansat la gradul de general-maior. Anterior, acesta a fost garda sa de corp. Vasile Popa este soțul președintei fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa.

Menționăm că, în decembrie 2025, Zinaida Popa a venit cu unele clarificări după ce presa a relatat că ar fi contractat un credit de aproape două milioane de lei de la soțul său, Vasile Popa. Potrivit Zinaidei Popa, creditul a fost contractat exclusiv de soțul său, iar ea apare în documente doar ca fidejusor.

ani, avere, SPPS, top, zinaida popa

Știri similare

Politică

Maia Sandu, în Grecia: Moldova, pe cale să devină o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale

Ana-Maria Dolghii
| 15 decembrie, 2025
15:32

Președinta Maia Sandu, care se află pe 15 decembrie într-o vizită în Grecia, a discutat cu premierul elen, Kyriakos Mitsotakis, despre colaborarea bilaterală și parcursul european al Republicii Moldova. Șefa statului a declarat că a fost abordat inclusiv subiectul securității energetice, menționând că Republica Moldova „este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale”. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu Mitsotakis, după discuțiile cu șeful Guvernului de la Atena.

Maia Sandu a menționat că discuțiile cu Kyriakos Mitsotakis au vizat cooperarea dintre Republica Moldova și Grecia.

„Apreciem legăturile strânse dintre oamenii noștri, schimburile tot mai intense dintre companiile noastre și colaborarea noastră tot mai amplă în domeniile energiei, turismului și în alte sectoare-cheie. În același timp, vedem un potențial și mai mare pentru viitor. (…) Credem că excelentele noastre relații politice pot și trebuie să se traducă într-o conlucrare economică chiar mai profundă”, a spus ea.

Totodată, președinta a declarat că discuțiile au abordat subiectul securității energetice. „Grecia a devenit un pilon-cheie al securității energetice regionale, datorită extinderii rapide a surselor regenerabile și investițiilor strategice în infrastructură, care permit furnizarea de energie diversificată și fiabilă în Europa de Sud-Est. Moldova este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale, inclusiv pentru gazul natural lichefiat din Statele Unite care ajunge în Grecia și continuă spre Ucraina. Am sprijinit acest efort prin reducerea la jumătate a tarifelor de tranzit, făcând această rută și mai atractivă și viabilă din punct de vedere comercial. Aceasta este o contribuție practică la sprijinirea Ucrainei și la consolidarea securității energetice regionale într-un moment în care reziliența contează cu adevărat”, a spus ea.

Lidera de la Chișinău a avut și „un schimb de opinii” cu premierul elen despre invazia rusă din Ucraina.

„Războiul purtat de Rusia afectează deja modul nostru de viață normal, mult dincolo de linia frontului și de statele vecine. Dronele încalcă spațiul aerian european pe întregul continent, infrastructura critică este vizată prin acte de sabotaj, atacurile cibernetice perturbă serviciile publice, iar dezinformarea încearcă să dezbine societățile noastre din interior. De aceea, sprijinirea Ucrainei și consolidarea rezilienței noastre colective rămân esențiale pentru securitatea întregului continent european”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, conversația oficialilor a vizat inclusiv parcursul european al Republicii Moldova. „Aderarea la UE este cel mai important proiect național de la obținerea independenței. Este o necesitate strategică și o strategie de supraviețuire într-un moment în care un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea și securitatea. Este vorba despre ancorarea fermă a Republicii Moldova într-un sistem de reguli, valori și solidaritate împărtășite”, a spus Maia Sandu.

Aceasta a mulțumit Greciei pentru sprijinul față de Republica Moldova în procesul său de integrare europeană.

Kyriakos Mitsotakis, Maia Sandu, top

Știri similare

Justiție

Plahotniuc, din nou în fața judecătorilor. Susține că va depune mărturii și în dosarul „kuliok”, în care figurează Dodon

Ecaterina Arvintii
| 15 decembrie, 2025
15:04

Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc – care a absentat la ultimele ședințe de judecată – a fost escortat astăzi, 15 decembrie, la o nouă ședință în dosarul „frauda bancară”, în care este inculpat. Magistrații urmează să audieze primii martori ai apărării, din cei 27 acceptați de instanță.

Plahotniuc a declarat pentru presă că va participa la toate ședințele în care urmează să fie audiați cei 27 de martori ai apărării selectați dintre cei 168 propuși inițial. Întrebat dacă va depune mărturie și în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte Igor Dodon, acesta a răspuns scurt: „Da, desigur”.

Reamintim că fostul lider al PDM a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Vladimir Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut dintre ele fiind „furtul miliardului”. Potrivit procurorilor, el ar fi primit, prin intermediul companiilor controlate de fugarul Ilan Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din fondurile fraudate. Banii ar fi fost cheltuiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, organizarea unor evenimente și achitarea datoriilor. Pentru infracțiunile imputate, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între 8 și 15 ani.

În ceea ce privește dosarul „Kuliok”, în care liderul socialiștilor Igor Dodon este inculpat, reamintim că, potrivit deciziei CSJ, examinarea a fost reluată practic de la zero în luna noiembrie, curent. Procesul fusese suspendat din iunie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători ai completului.

Dosarul „Kuliok” se bazează pe o înregistrare video din iunie 2019, în care apar Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov. Recent, procurorii au anunțat că atât Plahotniuc, cât și Iaralov ar putea fi citați ca martori în acest dosar. Ei pot fi însă audiați doar cu acordul lor, întrucât ambii au calitatea de învinuiți în alte cauze penale.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

dodon, furtul miliardului, judecători, mărturii, Plahotniuc, top

Știri similare

Bani

Aproape jumătate de miliard de lei, folosiți neconform: Curtea de Conturi constată nereguli în acordarea ajutoarelor de stat

Dumitru Petruleac
| 15 decembrie, 2025
14:45

Mai multe nereguli au fost depistate de Curtea de Conturi privind acordarea ajutoarelor de stat pentru perioada 2023-2025. În ultimii doi ani, statul a acordat sute de milioane de lei pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii, protecția mediului și serviciile publice esențiale. Auditul Curții de Conturi arată însă că, deși banii au avut un impact real în unele sectoare, o parte din fonduri nu au fost gestionate corect, iar eficiența ajutoarelor de stat a fost afectată de lipsa unor mecanisme clare de control și monitorizare.

Ajutoare acordate fără analize economice și fără justificarea intervenției statului

Potrivit raportului, în perioada auditată, mai multe măsuri de sprijin nu au fost suficient documentate și justificate. Astfel, 26 de notificări depuse pentru autorizarea ajutoarelor de stat nu au fost însoțite de analize economice complete și nu au conținut evaluări clare privind necesitatea intervenției statului.
Analizele de impact au rolul de a demonstra că ajutorul de stat este justificat, proporțional și aduce beneficii reale economiei și cetățenilor, fără a distorsiona concurența. Lipsa acestora ridică semne de întrebare privind transparența și eficiența utilizării fondurilor publice.

Auditul constată că aceste cerințe legale nu au fost respectate în mod sistematic. În 14 din cele 26 de cazuri analizate, ajutoarele de stat au fost acordate înainte de obținerea autorizării necesare.

Aproape jumătate de miliard de lei, acordați înainte de autorizare

În total, din 1,126 miliarde lei acordate în perioada analizată, 465,7 milioane lei — aproape jumătate — au fost acordate înainte ca autoritățile să obțină autorizarea Consiliului Concurenței. Legea prevede că orice ajutor de stat sau modificare a unui ajutor existent trebuie notificată și autorizată înainte de acordare. Cu toate acestea, auditul arată că, în numeroase cazuri, notificările au fost depuse post-factum, cu întârzieri de la șase luni până la doi ani.

Exemple de ajutoare acordate cu încălcarea procedurilor

Primăria orașului Rezina a acordat Î.M. „Servicii Comunal-Locative Rezina” ajutor de stat sub formă de subvenții și bunuri transmise gratuit în gestiune economică, în valoare de 1,962 milioane lei, pentru perioada 2022–2030. În plus, întreprinderea a executat lucrări de construcție și reabilitare a rețelelor de apeduct și canalizare în valoare de 64,75 mii lei, fără notificare și autorizare prealabilă.
Î.S. „Radiocomunicații” a beneficiat, în perioada 2022–2024, de un ajutor de stat de 112,9 milioane lei pentru funcționarea Multiplexului național A (MUX A). Pentru anul 2022, suma de 24,8 milioane lei a fost acordată fără notificare prealabilă, deși autorizarea a fost emisă ulterior, în noiembrie 2023.
Consiliul municipal Chișinău a acordat, în perioada 2023–2025, ajutor de stat Î.M. „Parcul Urban de Autobuze” în valoare totală de 36,5 milioane lei, dintre care 29,4 milioane lei pentru anul 2023 au fost acordate fără notificare.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a acordat, în anul 2023, ajutoare de stat în valoare de 29,6 milioane lei pentru 830 de beneficiari înainte de notificarea prealabilă, în cadrul unei scheme autorizate ulterior pentru perioada 2023–2026, cu un buget total de 133,65 milioane lei.

Scheme de ajutor aprobate fără indicatori de rezultat

Auditul a constatat nereguli și la aprobarea Schemei de ajutor regional pentru investiții, prevăzută în Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028. Deși schema a fost aprobată, aceasta nu include elementele minime prevăzute de Legea nr. 139/2012, precum obiectivele clare și indicatorii de rezultat.

Această omisiune face imposibilă evaluarea progresului și a impactului utilizării fondurilor publice estimate la 4 miliarde de lei. În octombrie 2025, Guvernul a majorat bugetul schemei de la 2 la 4 miliarde de lei (circa 200 milioane de euro), fără o analiză economică suplimentară privind necesitatea reală, capacitatea de absorbție sau impactul extinderii schemei.

De asemenea, sursa de finanțare indicată în nota de fundamentare a fost bugetul de stat, însă aceasta nu este clar specificată în actul normativ aprobat.

Indicatori lipsă și documentare deficitară

Alte nereguli depistate vizează lipsa indicatorilor de rezultat și deficiențe grave de documentare. În 24 de cazuri, documentele aferente inițierii și implementării ajutoarelor de stat nu permit evaluarea gradului de realizare a obiectivelor asumate.

Notele informative și deciziile de autorizare nu conțin criterii măsurabile privind impactul economic, social sau regional, ceea ce creează riscuri de utilizare neconformă a resurselor publice și face imposibilă evaluarea efectelor reale ale sprijinului acordat.

Auditul a mai identificat neconcordanțe și erori în două decizii de autorizare, unde datele nu corespund documentelor justificative.

Lipsa sancțiunilor și monitorizării

Totodată, autoritățile publice locale au acordat 26 de măsuri de sprijin prin transmiterea gratuită a rețelelor de apeduct și canalizare, în valoare de 146,2 milioane lei, unele având semne de ajutor de stat neautorizat. În alte 14 cazuri, autorizările au fost acordate post-factum pentru suma de 465,7 milioane lei.
În 40 de cazuri nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale, deși acestea sunt prevăzute de lege. De asemenea, proiectele de acte normative nu au fost racordate la cerințele legale și la propunerile Consiliului Concurenței.

Deficiențe au fost identificate și în procesul de acordare a subvențiilor ANOFM, unde în 119 cazuri nu au fost respectate integral etapele de verificare și contractare. Aplicarea neuniformă a salariului mediu lunar pe economie în 2023 a dus atât la diminuarea, cât și la majorarea nejustificată a subvențiilor.

Curtea de Conturi avertizează că aceste deficiențe au fost cauzate atât de lacune în controlul intern managerial, cât și de responsabilitatea redusă a instituțiilor implicate. Raportul recomandă consolidarea capacităților instituționale și respectarea strictă a procedurilor legale pentru a preveni denaturarea concurenței și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

În perioada analizată, Consiliul Concurenței a examinat 53 de notificări privind ajutoarele de stat, emițând 47 de decizii și menținând în curs de analiză alte 9 măsuri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Bursa Internațională a Moldovei, înregistrată oficial. Noua funcție cu care s-a ales fostul premier Dorin Recean

Mihaela Conovali
| 15 decembrie, 2025
14:19

Societatea pe Acțiuni „Bursa Internațională a Moldovei” (BIM), creată în octombrie 2025 printr-o decizie a Guvernului condus la acel moment de Dorin Recean, a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice. Informația a fost comunicată de Agenția Proprietății Publice (APP), care a anunțat că fostul premier Dorin Recean este unul dintre membrii Consiliului de Administrație al Bursei.

„Înregistrarea oficială marchează trecerea BIM într-o etapă instituțională, cu bază legală și mandat operațional pentru dezvoltarea pieței de capital din Moldova”, au declarat reprezentanții Agenției Proprietății Publice.

Veronica Arpintin este directoare generală a bursei. Potrivit APP, aceasta a deținut funcția de secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, responsabilă pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Are expertiză în finanțarea și dezvoltarea sectorului privat în cadrul unei instituții financiare internaționale. Andrian Iastremschi este director general adjunct al bursei. Conform APP, acesta are experiență în piețe financiare, banking și investiții. A activat în instituții financiare internaționale și în structuri ale pieței de capital din Republica Moldova. Deține certificarea European Financial Advisor.

Potrivit APP, deciziile strategice ale Bursei Internaționale a Moldovei sunt asigurate de Consiliul de Administrație, format din reprezentanți ai acționarilor și un membru independent, ordonați mai jos conform structurii de acționariat:

Paul Dogaru este membru al Consiliului de Administrație și reprezintă Bursa de Valori București (BVB). Este director de operațiuni registru în cadrul Depozitarului Central al BVB. Contribuie cu expertiză tehnică în infrastructura pieței de capital și cu transfer de know-how din modelul românesc către piața din Republica Moldova;
Dorin Recean este membru al Consiliului de Administrație și reprezintă Agenția Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, în prezent Emisar special al Președintelui pentru dezvoltare și reziliență. Are experiență în politici publice, reforme instituționale și cooperare internațională. Contribuie la orientarea strategică a bursei și la dialogul cu partenerii externi.
Alexandru Sonic este membru al Consiliului de Administrație și reprezintă investitorii din sectorul creditar. Este vicepreședinte maib, responsabil pentru sectorul corporativ. Contribuie cu o experiență vastă în investiții, finanțe, guvernanță corporativă și gestionarea riscurilor atât în context internațional, în cadrul unei bănci de prim rang, cât și în Republica Moldova.
Andrei Plamadeala este membru al Consiliului de Administrație și reprezintă investitorii din sectorul non-creditar. Este director financiar și membru Consiliului de Administrație al Donaris Vienna Insurance Group. Oferă perspectiva investitorilor instituționali și a potențialilor emitenți din sectorul corporatist;
Dumitru Vicol este membru independent al Consiliului de Administrație. Este specialist în piețe de capital cu o carieră construită în cadrul unora dintre cele mai prestigioase instituții financiare globale. Are experiență în consilii de administrație și analiză financiară. Contribuie cu o viziune obiectivă, lipsită de potențiale conflicte de interes, rigoare analitică și un angajament ferm pentru transparență și bună guvernanță.

Conform APP, odată cu înregistrarea oficială și constituirea completă a echipei de conducere, Bursa Internațională a Moldovei intră într-o fază de pregătire operațională și autorizare reglementară. Prioritatea imediată vizează finalizarea platformei tehnologice, stabilirea regulilor și procedurilor interne și pregătirea documentației necesare pentru solicitarea licenței de operator de piață la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). Depunerea dosarului este planificată pentru 30 martie 2026.

Agenția Proprietății Publice a prezentat structura acționariatului Bursei Internaționale a Moldovei:

Bursa de Valori București – 26,67%;
Agenția Proprietății Publice – 20%;
Donaris Vienna Insurance Group – 11,67%;
maib – 10%;
GRAWE Carat Asigurări – 10%;
Moldindconbank – 6,67%;
MK Kredit Company – 5%;
OTP Bank Moldova, Moldcell și Premier Energy PLC – câte 3,33 % fiecare.

***

Amintim că, în octombrie 2025, Guvernul condus la acel moment de Dorin Recean a aprobat înființarea Societății pe Acțiuni „Bursa Internațională a Moldovei”.

Executivul menționa că bursa reprezintă o instituție strategică, destinată dezvoltării pieței de capital și consolidării stabilității financiare a țării. Potrivit Guvernului, noua bursă va permite companiilor să acceseze surse alternative de finanțare prin emisiuni de acțiuni și obligațiuni, va spori transparența pieței și va consolida încrederea investitorilor locali și internaționali. Executivul mai declara că inițiativa va contribui la diversificarea instrumentelor de finanțare a economiei și la reducerea dependenței de creditarea bancară. Potrivit Guvernului, bursa va avea un capital social inițial de 30 milioane de lei, iar statul, prin Agenția Proprietății Publice, va deține 20% din acțiuni.