Parlamentul Republicii Moldova

Igor Grosu a fost ales în funcția de președinte al parlamentului. CV-ul acestuia

Igor Grosu a fost ales în funcția de președinte al parlamentului. O decizie în acest sens a fost luată la ședința legislativului, astăzi, 29 iulie.

În favoarea acestei decizii au votat 64 de deputați.

Igor Grosu a ocupat funcții de conducere în organizații neguvernamentale: Amnesty International Moldova, Centrul național de asistență și informare a ONG-urilor din Moldova „CONTACT”, Asociația Pro-Democrație, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Centrul de analiză și evaluare a reformelor.

Acesta a fost și viceministru al Educației în perioada în care instituția era condusă de Maia Sandu. În august 2015 premierul Valeriu Streleț îl eliberează din funcție, „în baza cererii de demisie”, iar câteva zile mai târziu îl numește consilier principal de stat al prim-ministrului în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale, funcție în care rezistă câteva luni, când este eliberat de premierul interimar Gheorghe Brega.

Ulterior, Grosu s-a alăturat Maiei Sandu, fiind unul dintre fondatorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și devenind secretarul general al noii formațiuni.

La scrutinul parlamentar din februarie 2019, Grosu a candidat din partea Blocului electoral ACUM pe circumscripția nr. 20 – Strășeni, format de PAS și Platforma Demnitate și Adevăr, dar a fost surclasat de democratul Pavel Filip, premierul în exercițiu la acel moment. Cu toate acestea, Grosu a reușit să acceadă în parlament pe lista națională a blocului ACUM, în care a fost inclus pe poziția a patra.

După ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale și a părăsit postul de lider PAS la sfârșitul anului 2020, Grosu a preluat funcția de președinte interimar al partidului.

În luna martie, președinta țării Maia Sandu l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru. Majoritatea parlamentară de atunci nu a susținut, însă, candidatura sa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nato.int

Șeful NATO, după ce Iranul a amenințat România: „Vom apăra fiecare centimetru”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța militară va apăra România în cazul unui eventual atac din partea Iranului, după avertismentele Teheranului privind decizia de a permite dislocarea unor trupe și echipamente militare pe teritoriul statului român. În același timp, oficialul a subliniat că țara, membră a blocului militar din 2004, este sigură. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu președintele României, Nicușor Dan, astăzi, 18 martie, după discuții la Cartierul general al NATO.

Mark Rutte a spus că a discutat cu Nicușor Dan despre avertismentul Teheranului în timpul întrevederii pe care au avut-o.

România este sigură. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, în calitate de aliați”, a declarat el.

Șeful NATO a subliniat în acest context programele pentru apărarea statelor membre din Europa de Est, inclusiv „Santinela Estică”, lansată după în septembrie 2025, după o serie de incursiuni de drone rusești.

După cum știți, comandantul suprem a lansat această inițiativă, „Santinela Estică”, ca reacție la ce s-a întâmplat în Polonia, la fel și în Estonia în septembrie. (…) Ce facem de fapt? Practic preluăm din regiunea Mării Negre până în nord toate capacitățile pentru a ne asigura că protejăm și apărăm flancul de Est. În același timp, pentru că facem acest lucru, vom avea mai multe cunoștințe, vom ști exact ce lacune trebuie să elimină, ce să facem în plus și vom ști că trebuie să facem mai multe în privința dronelor și tehnologiilor de drone. Colaborăm îndeaproape cu Ucraina pentru că se confruntă cu un război teribil din partea Rusiei și eu foarte multă experiență în tehnologiei anti-drone. (…) Deci toate acestea sunt desfășurate pentru a apăra flancul de est. (…) Iar România joacă un rol cheie aici”, a spus oficialul.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a dat asigurări că securitatea României nu este amenințată.

Prin prezența suplimentară de trupe americane este mai sigură”, a declarat liderul de la Cotroceni.

Amintim că, pe 11 martie, autoritățile de la București au dat undă verde dislocării temporare la bazele din România a unui contingent adițional de trupe americane, precum și avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, după o solicitare din partea Washingtonului. Cererea a venit pe fondul operațiunii militare americano-israeliene împotriva Iranului.

Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat într-o conferință de presă că hotărârea Bucureștiului este „inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional”. El a spus că Teheranul va oferi un răspuns politic și juridic.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe al României a venit cu o reacție în care a menționat că statul găzduia deja militari și echipamente americane, conform unui acord bilateral din 2006. Instituția a subliniat că România „nu este parte” a operațiunii americano-israeliene împotriva Teheranului și că pledează pentru de-escaladarea ostilităților.

SUA și Israelul au început operațiunea împotriva Iranului pe 28 februarie, cu scopul de a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Acțiunile militare constau în atacuri aeriene. Drept răspuns, regimul teocratic de la Teheran a lansat bombardamente asupra Israelului și altor state din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra bazelor militare americane din regiune.

De la izbucnirea acțiunilor militare, sistemele de apărare ale NATO au interceptat în spațiul aerian al Turciei, membră a blocului militar, mai multe rachete lansate din Iran.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: