Parlamentul Republicii Moldova

Igor Grosu a fost ales în funcția de președinte al parlamentului. CV-ul acestuia

Igor Grosu a fost ales în funcția de președinte al parlamentului. O decizie în acest sens a fost luată la ședința legislativului, astăzi, 29 iulie.

În favoarea acestei decizii au votat 64 de deputați.

Igor Grosu a ocupat funcții de conducere în organizații neguvernamentale: Amnesty International Moldova, Centrul național de asistență și informare a ONG-urilor din Moldova „CONTACT”, Asociația Pro-Democrație, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Centrul de analiză și evaluare a reformelor.

Acesta a fost și viceministru al Educației în perioada în care instituția era condusă de Maia Sandu. În august 2015 premierul Valeriu Streleț îl eliberează din funcție, „în baza cererii de demisie”, iar câteva zile mai târziu îl numește consilier principal de stat al prim-ministrului în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale, funcție în care rezistă câteva luni, când este eliberat de premierul interimar Gheorghe Brega.

Ulterior, Grosu s-a alăturat Maiei Sandu, fiind unul dintre fondatorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și devenind secretarul general al noii formațiuni.

La scrutinul parlamentar din februarie 2019, Grosu a candidat din partea Blocului electoral ACUM pe circumscripția nr. 20 – Strășeni, format de PAS și Platforma Demnitate și Adevăr, dar a fost surclasat de democratul Pavel Filip, premierul în exercițiu la acel moment. Cu toate acestea, Grosu a reușit să acceadă în parlament pe lista națională a blocului ACUM, în care a fost inclus pe poziția a patra.

După ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale și a părăsit postul de lider PAS la sfârșitul anului 2020, Grosu a preluat funcția de președinte interimar al partidului.

În luna martie, președinta țării Maia Sandu l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru. Majoritatea parlamentară de atunci nu a susținut, însă, candidatura sa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Fermierii cer ca legea care permite crearea camerelor agricole să fie pusă pe pauză, până la verdictul Curții Constituționale. Reacția Ministerului Agriculturii

Un grup de fermieri de la Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar (CAPA) acuză Ministerul Agriculturii că forțează constituirea Camerelor Agricole în timp ce legea care le reglementează a fost contestată la Curtea Constituțională. EI susțin că noile structuri sunt concepute astfel încât un grup mic de fermieri, favorabil politic, să poată constitui o cameră regională chiar dacă majoritatea din regiune este împotrivă. Instituția de resort a comentat pentru NM, că legea este în vigoare și că o contestație la Curtea Constituțională nu înseamnă suspendarea automată a acesteia, astfel că procesul poate continua.

„Considerăm că organizarea unor astfel de adunări în timp ce legea este supusă controlului constituțional ridică semne de întrebare privind oportunitatea continuării procedurilor până la clarificarea cadrului juridic”, transmite CAPA.

Organizația critică și modul în care a fost redactată legea, susținând că textul ei, „adoptat deliberat ambiguu, permite unui grup mic și compliant politic să constituie o Cameră Agricolă regională, chiar dacă majoritatea fermierilor din regiune se opune”. Totodată, CAPA acuză că noile structuri sunt „obligatorii pentru toți fermierii și subordonate politic indirect prin promisiuni de sprijin financiar bugetar nespecificat în lege”.

Asociațiile agroalimentare subliniază că fermierii se confruntă în prezent cu probleme acute — lipsa motorinei pentru lucrările agricole, rambursarea accizei și a TVA-ului acumulat, subvenții neachitate, lipsă de finanțare și calamități naturale repetate — și acuză ministerul că în loc de soluții reale le oferă „o nouă structură birocratică” care „distrage atenția de la eșecurile de politică agricolă”.

CAPA solicită suspendarea procesului de constituire a Camerelor Agricole până la pronunțarea Curții Constituționale asupra legalității legii și îndeamnă jurnaliștii să urmărească desfășurarea adunărilor și să reflecte opiniile fermierilor.

Pe 13 martie, ministerul a organizează la Cahul a doua încercare de constituire a unei Camere Agricole Regionale, după reuniunea de la Ștefan Vodă din săptămâna precedentă, unde majoritatea fermierilor prezenți s-au pronunțat explicit împotriva acestor structuri.

Reacția Ministerului Agriculturii

Ministerul Agriculturii a respins acuzațiile, precizând pentru NewsMaker că a creat doar cadrul legal necesar, iar constituirea propriu-zisă a camerelor ține de inițiativa grupurilor de fermieri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a creat cadrul legal necesar pentru constituirea Camerelor Agricole, însă crearea propriu-zisă a acestora ține de inițiativa și organizarea grupurilor de inițiativă, în condițiile prevăzute de lege. Atât timp cât legea este în vigoare, procedurile de constituire pot fi inițiate și desfășurate conform prevederilor sale. Contestarea la Curtea Constituțională nu înseamnă suspendarea legii. Până la o decizie în acest sens, prevederile legale rămân aplicabile”, a transmis ministerul.

Instituția a precizat că participarea sa la reuniunea de la Cahul a vine ca răspuns la invitația unui grup de inițiativă, în cadrul căreia sunt oferite explicații privind etapele legale și pașii necesari pentru constituirea Camerelor Agricole.

***

Amintim că legea privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost adoptată de Parlament pe 6 martie 2025 și a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Legea prevede crearea a două niveluri de structuri: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională.

Calitatea de membru este obligatorie pentru producătorii agricoli care dețin cel puțin două hectare de teren arabil, cel puțin un hectar ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis, cel puțin 0,1 hectare de legume pe teren protejat sau un număr de animale mai mare decât cel prevăzut de legislația sanitară veterinară. Fiecare fermier poate adera la o singură cameră agricolă regională.

Potrivit autorilor legii, camerele agricole vor oferi fermierilor sprijin în accesarea subvențiilor, consultanță personalizată, acces la studii și publicații de specialitate, asistență pentru absorbția fondurilor europene și reprezentarea intereselor la nivel local și național. Modelul se inspiră din experiența Austriei. Finanțarea va proveni din cotizațiile membrilor, servicii de consultanță contra cost, subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și donații.

Ministerul Agriculturii a facilitat procesul de creare a camerelor, însă acestea vor avea autonomie totală în activitate. Înainte de adoptarea legii, în vara anului 2024 au fost organizate consultări publice în 10 regiuni ale țării, la care au participat aproximativ 3.500 de agricultori, precum și două vizite de studiu pentru fermieri în state unde camerele agricole funcționează cu succes.

1459 11.03.2026 by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: