Imperiul lui Șor. Posturile TV, ziarele, site-urile, canalele de Telegram

Anunțat în căutare internațională, omul de afaceri și politicianul, Ilan Șor, a devenit cel mai mare jucător pe piața media din țară, în pofida tuturor eforturilor depuse de autorități. Deși, cum spun experții, până la Plahotniuc acesta mai are mult. NM vă spune care instituții media sunt controlate acum de Șor și cum în pofida închiderii posturilor TV subordonate acestuia, ele continuă să emită.

Posturile TV

Acum un an, autoritățile au suspendat difuzarea a șase posturi de televiziune din Republica Moldova. Șor a pierdut atunci tocmai patru posturi TV pe care le controla: Primul în Moldova, Accent TV, Orhei TV și TV6. În afară de știrile din țară, acestea retransmiteau contentul unor posturi TV rusești populare așa ca Pervîi și NTV.

Formal, autoritățile nu au închis aceste posturi TV, ci doar le-au suspendat activitatea  pe durata stării de urgență în țară (starea de urgență a fost prelungită recent din nou). Cu toate acestea, cel puțin unul dintre cele patru posturi TV ale lui Șor, Orhei TV, nu va mai fi deschis. În martie, Consiliul Audiovizualului a refuzat prelungirea licenței de emisie a Orhei TV.

În pofida deciziei, postul TV continuă să producă și să emită contentul său, la fel ca postul TV6. Conținutul acestor posturi a început să fie difuzat pe un post TV necunoscut – Orizont TV. Formal, Orizont TV are același proprietar – Cristina Gușan. Solicitați să comenteze decizia de a lansa conținutul lor pe alt post TV, cei de la Orhei TV și TV6 au declarat că s-au reprofilat și oferă acum servicii de producție și închiriere de echipamente, iar Orizont TV a devenit primul lor client. Media Resurse rămâne proprietarul Orhei TV și TV6.

Postul de televiziune Primul în Moldova a continuat în tot acest timp să difuzeze online, dar acum emisia postului nu este disponibilă. Între timp, în urmă cu o lună, pe postul ITV a apărut contentul postului Primul în Moldova: știrile difuzate la Primul în Moldova, emisiunile de autor ale lui Corneliu Ciurea și a Ludmilei Belcencova, precum și emisiuni de divertisment difuzate de postul de televiziune rusesc Pervîi.

Totodată, potrivit datelor NM, ambele posturi TV – Primul în Moldova și ITV s-au mutat în clădirea General Media Group, care îi aparține lui Vladimir Plahotniuc.

Chiar dacă posturile TV ale lui Șor au găsit noi platforme pentru difuzare, audiența și ratingurile sunt mult mai scăzute decât anterior. Astfel, Primul în Moldova în momentul închiderii era al patrulea cel mai popular post din țară cu un rating de 0,74%, iar TV6 era al șaptelea cu un rating de 0,47%. Astăzi, Orizont TV este al șaselea cel mai popular post cu un rating de 0,37%, iar ITV este pe locul 14 cu un rating de 0,14% (datele TV MR MLD din 1 până în 26 septembrie, auditoriu 18 +).

Pe lângă platformele de televiziune deja menționate, Ilan Șor, potrivit presei găgăuze, a obținut controlul asupra postului de televiziune public regional GRT. Publicația laf.md a menționat în acest sens că director executiv al GRT a devenit în luna august Vasile Dermenji, care anterior a fost avocatul organizației non-profit apropiate lui Șor „Pentru Orhei”.

Dermenji a refuzat să comenteze pentru NM informația potrivit căreia, Șor ar deține controlul asupra acestui post TV. „Voi comenta acest lucru radiodifuzorului meu public [GRT], dar nu și vouă”, a spus Dermenji.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a menționat pentru NM că, judecând după conținutul pe care îl produce GRT, postul este acum cu adevărat controlat de Șor. În plus, potrivit lui Macovei, la acest post TV lucrează acum angajații posturilor TV controlate de Șor.

Ziare, site-uri, canale Telegram

Anul acesta, Șor a preluat controlul ziarului (și site-ului) „Komsomolskaya Pravda v Moldove”. Anterior, publicația aparținea companiei „Komsomolskaya Pravda – Basarabia”, care, la rândul său, aparținea companiei Exclusiv Media (cea din urmă este deținută de soția deputatului socialist Corneliu Furculiță, Ludmila Furculiță). Acum publicația aparține agenției de publicitate Media Contact, controlată de Ilan Șor.

După cum reiese din datele serviciului Web-arhivă (salvează paginile web în diferite perioade de timp), informațiile despre fondatorul publicației „Komsomolskaya Pravda v Moldove” s-au schimbat în iunie-iulie a acestui an. Directorul general al Media Contact, Arina Corșicova, a confirmat achiziționarea publicației „Komsomolskaya Pravda”, refuzând alte comentarii.

Posturile TV controlate de Șor au, de asemenea, propriile lor site-uri. De exemplu, pe Primul.md (site-ul postului de televiziune Primul în Moldova) sunt publicate materiale care îl prezintă într-o lumină pozitivă pe Șor și proiectele sale politice „Renaștere” și „Șansă”. Situația este similară și pe site-urile TV6, Accent TV și Orizont TV. Dar site-ul Orhei TV a încetat să mai fie actualizat, la câteva luni după ce autoritățile au decis să-i suspende difuzarea.

Șeful asociației Watchdog.md, Valeriu Pașa, a remarcat pentru NM că, pe lângă mass-media menționată, există și unele media în Moldova care nu sunt controlate direct de Ilan Șor, dar lucrează în interesele acestuia. „Există unele instituții media care scriu, de exemplu, despre justiție într-un mod benefic pentru Șor; există bloggeri care lucrează în interesul lui. [Asta în timp ce, aceste media sau bloggeri] se poziționează ca pro-europene și anti-Putin”, a spus Pașa. În plus, a adăugat el, zeci de canale de Telegram lucrează în favoarea lui Șor.

În ultimii zece ani, în Moldova au existat întotdeauna politicieni care au controlat un număr destul de mare de instituții media. Astfel, în perioada în care la putere era Partidul Democrat, cel mai mare media magnat a fost liderul de atunci al PDM, Vladimir Plahotniuc, ulterior cel mai mare jucător de pe piața media a devenit Igor Dodon, în perioada în care deținea funcția de șef de stat (detalii în articolul „Cum a fost remodelată timp de un an piața media din Moldova”).

Potrivit experților, în ciuda faptului că Șor este acum cel mai mare jucător de pe piața media din țară, influența sa nu este comparabilă cu cea a lui Plahotniuc și Dodon din acea perioadă. „Acum, posturile de televiziune independente au câștigat influență și popularitate, în plus au apărut instituții media de alternativă. Mai mult, Plahotniuc controla, pe lângă site-uri, bloggeri și diverși comentatori, televiziunea publică”, a spus Pașa.

De aceeași părere este și Petru Macovei. „Plahotniuc a avut cel mai mare holding din toate timpurile, Dodon nici măcar nu a fost pe aproape. Șor câștigă avânt acum și se concentrează mult mai mult pe sursele media online decât pe media tradițională. Acum, desigur, cel mai mare jucător este Șor, toți ceilalți sunt deja cu mult în urmă”, a concluzionat expertul.

***

Acest material face parte dintr-un proiect special mare al NM despre situația de pe piața media din Moldova, care este în proces de pregătire.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: