În premieră, mai mulți vârstnici din Republica Moldova beneficiază de servicii de e-sănătate și consiliere online

Declarațiile agentului sub acoperire din cercul apropiat al fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, au fost prezentate în cadrul ședinței de judecată din 26 februarie din dosarul „Frauda bancară”, în care este inculpat ex-politicianul. Mărturiile au fost citite de procurorul de caz, Alexandru Cernei. NM relatează ce am aflat din aceste depoziții și ce se cunoaște despre martorul secret.

Numele din pachetul sigilat și martorul secret

La începutul ședinței, procurorul a prezentat instanței un pachet sigilat care conținea informații despre identitatea reală a agentului sub acoperire și istoricul trecerii frontierei. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a clasificat identitatea martorei și i-a creat o identitate falsă — Maria Ursu.

Sub acest nume apare aceasta în procesul-verbal de audiere.

Judecătorii s-au retras pentru a deschide pachetul, după care au confirmat că persoana reală care se află în spatele numelui Maria Ursu a părăsit Republica Moldova în urmă cu mai bine de cinci ani și nu s-a mai întors de atunci.

Martora, care este și cetățeancă a României, a depus mărturie de trei ori — în clădirea Ambasadei Republicii Moldova la București. Ea a declarat că deține informații despre activitatea lui Plahotniuc în perioada 2010–2020 și a menționat, de asemenea, că a avut o relație apropiată cu inculpatul.

„Cheile” lui Andronachi, schema românească și cetățenia falsă

Potrivit declarațiilor sale, structura afacerilor lui Plahotniuc era alcătuită dintr-un grup de companii oficiale, printre care Finpar Invest, precum și dintr-o rețea extinsă de companii offshore în diverse jurisdicții. Persoana responsabilă pentru activitatea structurilor offshore era Vladimir Andronachi. „El (Andronachi – n. r.) avea responsabilitatea operațională pentru aceste conturi, deținea cheile de acces și asigura funcționarea resurselor bancare ale acestor companii. În ele se acumulau diferite sume de ordinul milioanelor, a căror proveniență nu îmi este cunoscută”, a menționat ea.

Martora a relatat că fostul președinte al Parlamentului și finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, l-a prezentat pe inculpat, în 2013, omului de afaceri român Bogdan Gheorghiu. Acesta i-a propus lui Plahotniuc să folosească o structură de companii interconectate pentru gestionarea fluxurilor financiare.

„Schema lor de lucru consta în atragerea fondurilor de la clienți (inclusiv Plahotniuc) și oferirea de servicii de structurare a afacerilor, prin desemnarea unor persoane apropiate holdingului drept directori și beneficiari nominali. Astfel, exista un grup mare de persoane fizice și companii pe ale căror conturi erau transferați banii clienților, pentru a li se pierde urma. Ulterior, echivalentul acestor sume era investit în interesul clientului inițial, dar de pe conturile altor companii. Cu alte cuvinte, dacă persoana „X” are 10 milioane de dolari pentru investiții, banii sunt transferați către companiile indicate de Bogdan Gheorghiu, după care acesta investește suma în afaceri legale în interesul persoanei „X”, dar prin conturile unei alte companii aflate sub controlul său”, a explicat Ursu.

Potrivit acesteia, scopul era ascunderea originii inițiale a fondurilor, mascarea beneficiarului real al investițiilor și evitarea oricărei legături directe între banii lui Plahotniuc și afacerile sale legale ulterioare. Datorită acestei scheme, clientul rămânea mereu beneficiarul neoficial al afacerii, care era controlată oficial de Bogdan Gheorghiu prin intermediul unor acționari nominali.

Martora a mai declarat că, după ce Gheorghiu a fost condamnat în România pentru fraudă în 2016, Plahotniuc, prin intermediul relațiilor sale, l-a ajutat să obțină cetățenia moldovenească în mod fraudulos.

Victoriabank, relațiile cu Platon și „furtul banilor murdari”

Maria Ursu a oferit și unele detalii despre achiziționarea de către Plahotniuc a aproximativ 39% din acțiunile Victoriabank de la Veaceslav Platon pentru 13 milioane de dolari. În perfectarea acestei tranzacții a participat Gheorghiu. În 2017, Plahotniuc a decis să vândă acest pachet de acțiuni, pe care îl deținea prin intermediul companiei Insidown. Cumpărătorii au fost Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Transilvania. Valoarea tranzacției a fost de 38 de milioane de euro. Banii au fost transferați din contul companiei Insidown, iar ulterior, la indicația lui Plahotniuc, au fost virați în conturile unei alte companii din străinătate.

Potrivit acesteia, după 2019, când Plahotniuc a fugit din Republica Moldova, toate aceste fonduri au rămas în administrarea lui Gheorghiu. Plahotniuc a încercat să le ceară înapoi, însă acesta a refuzat să le împartă sau să le returneze, motivând că sunt „bani murdari”, obținuți în urma furtului miliardului din Moldova.

Legătura cu Șor, hotel în Spania și iaht de la un afacerist rus

Martora a mai relatat că Plahotniuc se debarasa treptat de activele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, în 2018, Ilan Șor l-a prezentat pe fostul lider PDM unui antreprenor rus, Andrei Gonciarenko. Plahotniuc dorea să îi cumpere un iaht în valoare de aproximativ 2 milioane de euro. În final, el i-a vândut lui Gonciarenko o parte din activele sale, inclusiv clădirea GBC. Fondurile obținute le-a investit în achiziționarea altor active — de exemplu, un hotel în Spania.

În plus, Ursu a declarat că Plahotniuc a achiziționat un avion prin intermediul companiei offshore Seppota Services, acționară fiind o structură din Hong Kong. Finanțarea achiziției s-a realizat prin conturile unor companii controlate de Ilan Șor: fondurile țintă erau transferate către conturile firmelor Zenith Logistic și Hermes, ceea ce, potrivit martorei, confirmă cooperarea lor strânsă în acea perioadă.

Ultimele dovezi și o lună pentru pregătire

După ce procurorul a citit declarațiile martorei, avocatul lui Plahotniuc, Ion Vîzdoga, a depus o cerere pentru citarea și audierea a încă cinci martori dintre persoanele menționate de Ursu. Procurorul s-a opus, menționând că declarațiile acesteia sunt confirmate de documentele anexate la dosar. Instanța a respins cererea apărării.

În această etapă, instanța a încheiat prezentarea probelor și a acordat părților o lună pentru pregătirea pledoariilor, programate între 23 și 25 martie. Ulterior, lui Plahotniuc i se va acorda ultimul cuvânt, iar instanța va trece la pronunțarea sentinței.

***

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.