În premieră, mai mulți vârstnici din Republica Moldova beneficiază de servicii de e-sănătate și consiliere online

Compania Moldcell, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Proiectul Tehnologiile Viitorului au început instruirile în cadrul proiectului pilot «Incluziunea digitală pentru servicii sociale și e-sănătate». Acest proiect reprezintă o extensie a acordului de parteneriat semnat între Moldcell și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului, care are drept scop promovarea consilierii medicale online în Republica Moldova și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru persoanele care locuiesc izolat în mediul rural.

În perioada ianuarie-martie 2023, vârstnicii din raioanele Leova și Rezina vor avea ocazia să participe la programul instruire privind utilizarea aplicaței mobile care le oferă acces la specialiști medicali și servicii de consiliere psihologică online.

Proiectul pilot oferă 3 consultații gratuite cu specialiști medicali și psihologi prin intermediul smartphone-urilor, care au fost donate anterior unui număr de 630 de persoane în vârstă, în cadrul proiectului «Abilități Digitale Conectează Generații», finanțat de UNFPA Moldova și Fundația Moldcell. Acest lucru le va permite să descopere platforma și să experimenteze beneficiile consilierii medicale online.

Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell:
«Compania Moldcell are o multitudine de servicii, de produse digitale care vine să suplinească și să facă viața din Republica Moldova mult mai calitativă. Cu acest proiect ne propunem incluziunea digitală a vârstnicilor pe domeniul de sănătate și anume ne propunem ca prin intermediul aplicației pe care o lansăm astăzi să-i instruim cum urmează ei să utilizeze aceste servicii de e-sănătate pentru a avea acces la servicii de calitate din satul, din localitatea în care ei locuiesc.
În cadrul proiectului Like De La Bunei, deja au primit instruiri și telefoane mobile peste 630 de persoane în etate și astăzi suntem la prima sesiune a acestui proiect pilot în domeniul de telemedicină sau e-sănătate. Persoanele în etate din zonele rurale fiind mult mai îndepărtați de orașe și de acces la servicii medicale de calitate, sunt tocmai segmentul cel mai potrivit pentru a fi primii beneficiari de aceste servicii.»

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova:
«În prezent, în Republica Moldova, 20% din populația țării sunt persoanele vârstnice, iar peste 20 de ani ne așteptăm ca fiecare a 3-a persoană din Republica Moldova să fie o persoană vârstnică. De aceea este important ca Republica Moldova să fie pregatită la aceste schimbări demografice și să facă față, să fie rezilientă la aceste schimbări.
De aceea, noi, la Fondul ONU pentru Populație, ne bucurăm foarte mult că avem un parteneriat atât de frumos cu Fundația Moldcell din Republica Moldova și ajungem la vârstnicii din Republica Moldova prin intermediul tinerilor. Noi creăm acest dialog între generații, prin care tinerii transmit abilitățile lor digitale persoanelor vârstnice, astfel încât și vârstnicii din Republica Moldova să aibă acces la servicii online de sănătate, la servicii sociale, să se conecteze online cu persoanele dragi.»

Doina Nistor, Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului:
«Telemedicina pentru Moldova este un domeniu foarte nou și noi acum suntem la o fază pilot, ca să experimentăm în această direcție și mă bucur că anume acest pilot se întâmplă în zona rurală, pentru că decalajul în domeniul medicinei în zona rurală este unul mai mare și tehnologiile vin ca să sprijine dezvoltarea serviciilor de medicină la distanță. Noi, ca Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de Guvernul American și Suedez, suntem bucuroși să fim parte a acestui parteneriat strategic, un parteneriat cu sectorul privat, cu partenerii de dezvoltare și bineînțeles cu comunitatea locală.
Noi credem că tehnologiile trebuie să fie centrate pe om, trebuie să vină în sprijinul oamenilor și cu atât mai mult să combinăm domeniul de sănătate și domeniul tehnologic într-o modalitate de a livra servicii de telemedicină în Moldova.
Tehnologiile totuși vin în sprijinul dezvoltării rurale, vin în sprijinul dezvoltării și incluziunii sociale și noi ne bucurăm că avem ocazia să dezvoltăm aceste proiecte pentru localitățile din țară.»

Olga Pavlic, Directoare Departament SMART:
«Telemedicina, sau cum îi mai spunem noi, e-sănătate, tot ceea ce se referă la tehnologiile digitale presupune faptul că o persoană vârstnică are acces la acest serviciu fără a ieși din casă.
Proiectul pilot care durează 3 luni presupune acces la servicii medicale pentru persoanele vârstnice și oferă 3 consultații gratuite la specialistul de care au nevoie cel mai mult.
Astăzi, în timpul acestor ședințe, am văzut că oamenii chiar au diferite nevoi, poate fi nevoia de a ajunge la un alergolog, insomnie, ajutor psihologic pentru a discuta problemele pe care le întâmpină în viața de zi cu zi.
Acest proiect oferă accesibilitate, economisește timp, nu stăm la coadă, iar în final primim ajutor exact atunci când avem nevoie.»

Acest proiect pilot reprezintă un pas semnificativ în reducerea decalajului digital și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru cei care nu au acces la aceste servicii. Parteneriatul dintre Moldcell, UNFPA Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului va continua pentru a asigura succesul acestui proiect-pilot și pentru a îmbunătăți calitatea vieții vârstnicilor.

Moldcell este un operator digital de telecomunicații din Moldova și activează pe piață din 2000. În martie 2020, Moldcell a devenit parte a companiei CG Corp Global, fondată de Binod Chaudhary. De atunci, compania Moldcell este inspirată de filosofia CG Corp Global — Afacere cu Față Umană. În 2020, Moldcell a devenit prima și unica entitate din sectorul privat care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Creată în 2020, Fundația Moldcell este platforma care adună toate proiectele și inițiativele sociale ale companiei.

Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) este o agenție ONU care, prin mandatul său, susține Republica Moldova în mitigarea aspectelor demografice prin îmbunătățirea datelor despre populație pentru a înțelege și a aborda mai bine schimbările demografice, construirea rezilienței demografice prin programe de solidaritate intergenerațională între tineri și persoane în vârstă, reducerea decalajului digital și promovarea îmbătrânii active și sănătoase, precum și alte aspecte importante ce țin de sănătatea reproductivă a populației, împuternicirea tinerilor și integrarea politicilor prietenoase familiei în mediul de afaceri.

FTA sau Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, este un program care durează de 5 ani, în valoare de 52,8 milioane dolari, care stimulează dezvoltarea economiei digitale, creative și ecologice din Moldova și va lucra în parteneriat cu părțile interesate din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inginerie, industrie ușoară, sectoare media digitale, valorificând inovația și noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și integrarea țării noastre pe piața internațională. Proiectul este implementat de Chemonics International.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Scandalul reconstrucției stadionului de la Liceul „Matei Basarab” din Chișinău. Deputat PAS: „De ce primăria nu poate investi în aceste terenuri?”. Reacție

Deputatul PAS Maxim Potârniche a comentat vineri, 9 octombrie, scandalul din jurul reconstrucției stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu clubul sportiv FC „Petrocub”. Parlamentarul, care este fost fotbalist al echipei Petrocub, a declarat că sprijină investițiile în infrastructura sportivă, dar a pus la îndoială transparența procedurii și a criticat implicarea socrului primarului capitalei. Potârniche susține că proiectul ar reprezenta un parteneriat public-privat între Primăria Chișinău și clubul sportiv. În replică, Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, a respins afirmațiile deputatului, precizând că acordul pentru implementarea proiectului a fost încheiat între FC „Petrocub” și instituția de învățământ.

„Domnule primar (Ion Ceban, primarul Chișinăului – n. r.), întâi de toate, mie tare îmi place ideea valorificării unor anumite spații public, mai ales cele sportive, prin parteneriate publice private. PPP-ul este un instrument de investiție care funcționează cu succes în toată lumea. Și mi-aș dori să atragem cât mai mulți investitori în Moldova care să contribuie la o societate mai sănătoasă, mai mobilă, mai sportivă și mai unită. Dar mă întreb: oare toate cluburile sportive, asociațiile sportive, dezvoltatorii, fondatorii de cluburi au fost înștiințați despre posibilitatea unui parteneriat public privat pe terenul Liceului „Materi Basarab”? S-a făcut concurs, licitație? S-au respectat termenii? A fost făcut procesul transparent? Astea sunt întrebările pertinente la care trebuie să răspunzi. (…) Mă întreb de ce primăria, cu un buget de 11 miliarde de lei anual, nu poate investi în aceste terenuri. Oare nu pentru că preferă mai mult să cheltuie banii publici pentru concerte, și nu pentru activități și infrastructură sportivă?”, a declarat Maxim Potârniche.

Deputatul PAS a criticat, totodată, aspectul care vizează accesul comunității la stadion după reconstrucție.

„Specificul acestor terenuri sportive, construite în perioada sovietică, este că ele sunt intracartier. Și cetățenii percep această infrastructură sportivă drept una pentru toți. Și soluția nu este să îngrădești acest stadion cu garduri de 3-4 metri, dar din contra. Îl deschizi, asigurând niște măsuri de protecție, niște reguli grafice, camere de luat vederi, pentru a nu permite deteriorarea intenționată. Sportul pornește din cartier, nu din club cu taxă de participare”, a menționat el.

De asemenea, deputatul a criticat implicarea socrului primarului capitalei în proiect. „De ce, Ivane, a fost nevoie să-ți bagi socru acolo? Chiar nu ai găsit pe altcineva?”, a spus Potârniche.

Contactată de NM, purtătoare de cuvânt a primarului capitalei, Natalia Ixari, a respins afirmațiile deputatului, subliniind că acordul a fost încheiat între clubul sportiv și instituția de învățământ.

„Domnul deputat, venind din FC „Petrocub”, unde a crescut, unde i-au făcut campanie electorală, din câte am văzut, spune niște prostii mai mari ca el. (…) Nu este vorba de un parteneriat public privat. Astfel de acorduri, a diferitor cluburi sportive din Moldova sunt cu diferite instituții educaționale din Chișinău. (…) Doi la mână: am văzut o aroganță nemaipomenită, unde mai nu-i acuză pe cei de la Petrocub că ar face ceva în Chișinău cu Ion Ceban. (…) Este vorba despre un acord pe care-l face instituția educațională”, a declarat ea.

Ixari a calificat drept „manipulatoare” afirmațiile potrivit cărora, după reconstrucția stadionului, copiii nu vor mai avea acces la acesta. Potrivit ei, copiii vor putea folosi stadionul gratuit și vor putea desfășura acolo activități în cadrul orelor de educație fizică.

Referindu-se la acuzațiile privind socrul lui Ceban, purtătoarea de cuvânt a declarat că primarul nu este implicat direct în proiect.

„S-a vorbit despre implicarea socrului primarului. Nu este vorba despre o implicarea directă. Și primarul a explicat că nu s-au purtat discuții directe. A fost între FC „Petrocub” cu o instituție educațională, unde vine să investească 11 milioane de lei. Care este beneficiul pentru un primar?”, a afirmat Natalia Ixari.

Amintim că reconstrucția stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu „Petrocub”, a ajuns în centrul unui scandal. Proiectul prevede investiții de 11 milioane de lei, iar acordul, încheiat pentru cinci ani, cu posibilitatea prelungirii, permite clubului să folosească terenul pentru antrenamente și meciuri în afara programului școlar. Fostul viceprimar Victor Chironda a acuzat municipalitatea că permite transformarea unui spațiu folosit de locuitori într-un teren de fotbal comercial, cu implicarea socrului primarului Ion Ceban. Direcția Educație a respins acuzațiile și susține că terenul nu a fost înstrăinat.

Foto: Igor Grosu

Igor Grosu: Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că legislativul intenționează să modifice legislația pentru a permite producția de drone în Republica Moldova, în scopul acoperirii necesităților interne. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată de RLive.

„Noi avem astfel de planuri – și aici e rolul Parlamentului – de a modifica legislația pentru a permite desfășurarea a astfel de activitate economică, de producere. Pentru că, acum, legislația nu permite lucrul acesta. Dar repet, asta o vom face pentru noi, pentru a ne asigura pe noi. Cineva iarăși specula ieri că facem ca să exportăm. Doamne, de am avea pentru noi, pentru a asigura necesitățile. Și nu e vorba doar de partea de apărare. Lucrurile acestea se folosesc și în situații excepționale, și atunci când trebuie să survolezi un spațiu în care să cauți unde s-a rătăcit un cetățean, un accident rutier, în agricultură”, a declarat Igor Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a afirmat că nu consideră întâmplătoare incidentele de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Amintim că, în iunie, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare, destinate combaterii aparatelor de zbor care încalcă spațiul aerian național. Șefa statului a precizat că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

Pe 8 octombrie, Igor Grosu a dezmințit speculațiile apărute în spațiul public potrivit cărora Republica Moldova ar urma să producă drone pentru Ucraina.

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

screenshot

Percheziții la Chișinău într-un dosar privind cinci call-centre. Mai multe persoane, reținute (VIDEO)

Oamenii legii au efectuat percheziții în Chișinău vineri seara, 9 octombrie, într-un dosar ce vizează o rețea formată din cinci call-centre. În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost reținute. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Deocamdată, autoritățile nu au oferit alte detalii despre caz.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: