În premieră, mai mulți vârstnici din Republica Moldova beneficiază de servicii de e-sănătate și consiliere online

Compania Moldcell, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Proiectul Tehnologiile Viitorului au început instruirile în cadrul proiectului pilot «Incluziunea digitală pentru servicii sociale și e-sănătate». Acest proiect reprezintă o extensie a acordului de parteneriat semnat între Moldcell și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului, care are drept scop promovarea consilierii medicale online în Republica Moldova și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru persoanele care locuiesc izolat în mediul rural.

În perioada ianuarie-martie 2023, vârstnicii din raioanele Leova și Rezina vor avea ocazia să participe la programul instruire privind utilizarea aplicaței mobile care le oferă acces la specialiști medicali și servicii de consiliere psihologică online.

Proiectul pilot oferă 3 consultații gratuite cu specialiști medicali și psihologi prin intermediul smartphone-urilor, care au fost donate anterior unui număr de 630 de persoane în vârstă, în cadrul proiectului «Abilități Digitale Conectează Generații», finanțat de UNFPA Moldova și Fundația Moldcell. Acest lucru le va permite să descopere platforma și să experimenteze beneficiile consilierii medicale online.

Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell:
«Compania Moldcell are o multitudine de servicii, de produse digitale care vine să suplinească și să facă viața din Republica Moldova mult mai calitativă. Cu acest proiect ne propunem incluziunea digitală a vârstnicilor pe domeniul de sănătate și anume ne propunem ca prin intermediul aplicației pe care o lansăm astăzi să-i instruim cum urmează ei să utilizeze aceste servicii de e-sănătate pentru a avea acces la servicii de calitate din satul, din localitatea în care ei locuiesc.
În cadrul proiectului Like De La Bunei, deja au primit instruiri și telefoane mobile peste 630 de persoane în etate și astăzi suntem la prima sesiune a acestui proiect pilot în domeniul de telemedicină sau e-sănătate. Persoanele în etate din zonele rurale fiind mult mai îndepărtați de orașe și de acces la servicii medicale de calitate, sunt tocmai segmentul cel mai potrivit pentru a fi primii beneficiari de aceste servicii.»

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova:
«În prezent, în Republica Moldova, 20% din populația țării sunt persoanele vârstnice, iar peste 20 de ani ne așteptăm ca fiecare a 3-a persoană din Republica Moldova să fie o persoană vârstnică. De aceea este important ca Republica Moldova să fie pregatită la aceste schimbări demografice și să facă față, să fie rezilientă la aceste schimbări.
De aceea, noi, la Fondul ONU pentru Populație, ne bucurăm foarte mult că avem un parteneriat atât de frumos cu Fundația Moldcell din Republica Moldova și ajungem la vârstnicii din Republica Moldova prin intermediul tinerilor. Noi creăm acest dialog între generații, prin care tinerii transmit abilitățile lor digitale persoanelor vârstnice, astfel încât și vârstnicii din Republica Moldova să aibă acces la servicii online de sănătate, la servicii sociale, să se conecteze online cu persoanele dragi.»

Doina Nistor, Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului:
«Telemedicina pentru Moldova este un domeniu foarte nou și noi acum suntem la o fază pilot, ca să experimentăm în această direcție și mă bucur că anume acest pilot se întâmplă în zona rurală, pentru că decalajul în domeniul medicinei în zona rurală este unul mai mare și tehnologiile vin ca să sprijine dezvoltarea serviciilor de medicină la distanță. Noi, ca Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de Guvernul American și Suedez, suntem bucuroși să fim parte a acestui parteneriat strategic, un parteneriat cu sectorul privat, cu partenerii de dezvoltare și bineînțeles cu comunitatea locală.
Noi credem că tehnologiile trebuie să fie centrate pe om, trebuie să vină în sprijinul oamenilor și cu atât mai mult să combinăm domeniul de sănătate și domeniul tehnologic într-o modalitate de a livra servicii de telemedicină în Moldova.
Tehnologiile totuși vin în sprijinul dezvoltării rurale, vin în sprijinul dezvoltării și incluziunii sociale și noi ne bucurăm că avem ocazia să dezvoltăm aceste proiecte pentru localitățile din țară.»

Olga Pavlic, Directoare Departament SMART:
«Telemedicina, sau cum îi mai spunem noi, e-sănătate, tot ceea ce se referă la tehnologiile digitale presupune faptul că o persoană vârstnică are acces la acest serviciu fără a ieși din casă.
Proiectul pilot care durează 3 luni presupune acces la servicii medicale pentru persoanele vârstnice și oferă 3 consultații gratuite la specialistul de care au nevoie cel mai mult.
Astăzi, în timpul acestor ședințe, am văzut că oamenii chiar au diferite nevoi, poate fi nevoia de a ajunge la un alergolog, insomnie, ajutor psihologic pentru a discuta problemele pe care le întâmpină în viața de zi cu zi.
Acest proiect oferă accesibilitate, economisește timp, nu stăm la coadă, iar în final primim ajutor exact atunci când avem nevoie.»

Acest proiect pilot reprezintă un pas semnificativ în reducerea decalajului digital și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru cei care nu au acces la aceste servicii. Parteneriatul dintre Moldcell, UNFPA Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului va continua pentru a asigura succesul acestui proiect-pilot și pentru a îmbunătăți calitatea vieții vârstnicilor.

Moldcell este un operator digital de telecomunicații din Moldova și activează pe piață din 2000. În martie 2020, Moldcell a devenit parte a companiei CG Corp Global, fondată de Binod Chaudhary. De atunci, compania Moldcell este inspirată de filosofia CG Corp Global — Afacere cu Față Umană. În 2020, Moldcell a devenit prima și unica entitate din sectorul privat care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Creată în 2020, Fundația Moldcell este platforma care adună toate proiectele și inițiativele sociale ale companiei.

Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) este o agenție ONU care, prin mandatul său, susține Republica Moldova în mitigarea aspectelor demografice prin îmbunătățirea datelor despre populație pentru a înțelege și a aborda mai bine schimbările demografice, construirea rezilienței demografice prin programe de solidaritate intergenerațională între tineri și persoane în vârstă, reducerea decalajului digital și promovarea îmbătrânii active și sănătoase, precum și alte aspecte importante ce țin de sănătatea reproductivă a populației, împuternicirea tinerilor și integrarea politicilor prietenoase familiei în mediul de afaceri.

FTA sau Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, este un program care durează de 5 ani, în valoare de 52,8 milioane dolari, care stimulează dezvoltarea economiei digitale, creative și ecologice din Moldova și va lucra în parteneriat cu părțile interesate din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inginerie, industrie ușoară, sectoare media digitale, valorificând inovația și noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și integrarea țării noastre pe piața internațională. Proiectul este implementat de Chemonics International.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

NewsMaker

Dosarul Plahotniuc: avocații cer 48 de martori noi și sesizează Curtea Constituțională. Reacția procurorului

Avocații fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc – acuzat de implicare în frauda bancară – au cerut, la ședința de judecată din 10 februarie, extinderea listei martorilor apărării cu încă 48 de persoane. Totodată, apărarea a depus două sesizări la Curtea Constituțională.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că, până în prezent, instanța a reușit să audieze doar 18 din cei 27 de martori ai apărării aprobați anterior. Ceilalți fie au refuzat să depună mărturie, fie au părăsit țara, fie locul aflării lor nu poate fi stabilit. Având în vedere că lista acuzării include 51 de martori, apărarea insistă asupra extinderii propriei liste pentru a asigura echilibrul părților și dreptul la un proces echitabil.

Procurorul Alexandru Cernei s-a pronunțat împotriva admiterii cererii. Potrivit lui, termenele procedurale pentru prezentarea listei de martori au expirat demult.

Toto astăzi, avocații lui Plahotniuc au depus două sesizări pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Codul de procedură penală:

Apărarea contestă articolul care reglementează condițiile de disjungere a cauzelor penale. Dosarul lui Plahotniuc a fost inițial separat, apoi comasat cu dosarele altor figuranți ai „furtului miliardului”, iar ulterior, la solicitarea procuraturii, a fost din nou disjuns într-o procedură separată. Avocații consideră aceste acțiuni ilegale și solicită o interpretare din partea Curții Constituționale.

A doua sesizare vizează norma care permite instanței să stabilească termene stricte pentru prezentarea listei de probe, fapt care, în opinia apărării, le limitează drepturile.

Instanța va examina demersurile avocaților și se va pronunța la următoarea ședință, când este planificată audierea lui Vladimir Plahotniuc.

Amintim,  Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este învinuit de complicitate la furtul miliardului, pe 28 noiembrie 2025. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și a martorilor din partea apărării.

Reamintim, Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
rbk.ru

Prețurile continuă să crească, în Moldova, deși inflația scade: ouăle, pâinea și lactatele s-au scumpit cel mai mult în 2025

Prețurile medii de consum au crescut în luna ianuarie 2026 cu aproape un procent față de decembrie 2025. La produsele alimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la legume, care s-au scumpit cu 12,2%, urmate de pâine cu 1,6 la sută, iar fructele cu 1,3%. Ouăle de găină s-au ieftinit ușor, cu 0,4 la sută, fiind printre puținele produse alimentare care au înregistrat o diminuare de preț în această perioadă. Datele au fost prezentate pe 10 februarie de către Biroul Național de Statistică.

Scumpiri au fost înregistrate și la medicamente, cu 1,2%. În același timp, carburanții s-au ieftinit: motorina cu 1,4 la sută, iar benzina cu sub un procent.

La serviciile prestate populației, în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025, mai accentuat s-au majorat prețurile la serviciile medicale și la transportul de pasageri, cu câte 0,7%, inclusiv la serviciile de transport aerian, unde scumpirea a fost de un procent.

Inflația anuală: ianuarie 2026 față de ianuarie 2025

Când vine vorba de inflația anuală, cifrele arată că, în ianuarie 2026, prețurile au fost cu 4,8% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. În ultimele 12 luni, cele mai mari scumpiri au fost la ouă, unde prețurile au crescut cu 23,2 la sută, și la fructe, cu 21%, urmate de pâine, care s-a scumpit cu aproximativ 10 la sută, dar și de uleiul vegetal, laptele și produsele lactate, precum și legumele.

Zahărul s-a ieftinit, cu o scădere de sub 5 la sută față de ianuarie anul trecut.

Comparații regionale

Privind inflația lunară, Republica Moldova se situează la un nivel mediu în regiune. În ianuarie 2026, prețurile au crescut cu 0,9% față de decembrie 2025. Este mai puțin decât în Turcia, unde scumpirile au ajuns la 4,8%, și în Georgia, cu 1,2%, dar la același nivel cu Republica Cehă.

Și la capitolul inflație anuală, Republica Moldova se află tot într-o zonă de mijloc. Nivelul este mult sub cel din Turcia, unde inflația anuală a depășit 30%, și puțin sub Islanda, dar similar cu situația din Georgia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Moldova pierde 4 poziții în clasamentul percepției corupției, după cinci ani consecutivi de creștere. Ce loc ocupă

Republica Moldova se situează pe locul 80, din 182 de țări, în clasamentul Indexului Percepției Corupției pentru 2025, elaborat de Transparency International. Datele arată că țara noastră a coborât patru poziții, comparativ cu 2024, când era pe locul 76. Acesta este primul declin în clasament, după ce statul s-a aflat în creștere în ultimii 5 ani.

Transparency International menționează în raportul său privind Indicele Percepției Corupției pentru 2025 că corupția în Europa de Est și Asia Centrală continuă să fie alimentată de instituții slabe și regres democratic. „Regiunea obține un scor de doar 34 din 100, șase din cele 19 țări înregistrând o deteriorare semnificativă, iar doar șapte înregistrând îmbunătățiri, ceea ce evidențiază un deceniu de reforme blocate și instituții fragile”, a subliniat organizația.

Republica Moldova, care este situată în Europa de Est, a ocupat locul 80 în clasamentul Indicelui Percepției Corupției pentru 2025, cu un scor de 42 de puncte.

Republica Moldova își consolidează procesul de evaluare a integrității în justiție și avansează reforme aliniate la standardele UE, în pofida unei presiuni geopolitice intense și a rezistenței persistente din partea intereselor înrădăcinate. Provocările de implementare rămân, însă voința politică și reformele structurale fac din Moldova un stat de urmărit”, se arată în raportul Transparency International.

În același timp, România s-a clasat pe locul 70 în clasament, obținând un scor de 45 de puncte. Iar Ucraina s-a situat pe poziția 104, cu un scor de 36 de puncte.

Precizăm că Indicele Percepției Corupției este evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: