În premieră, mai mulți vârstnici din Republica Moldova beneficiază de servicii de e-sănătate și consiliere online

Compania Moldcell, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Proiectul Tehnologiile Viitorului au început instruirile în cadrul proiectului pilot «Incluziunea digitală pentru servicii sociale și e-sănătate». Acest proiect reprezintă o extensie a acordului de parteneriat semnat între Moldcell și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului, care are drept scop promovarea consilierii medicale online în Republica Moldova și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru persoanele care locuiesc izolat în mediul rural.

În perioada ianuarie-martie 2023, vârstnicii din raioanele Leova și Rezina vor avea ocazia să participe la programul instruire privind utilizarea aplicaței mobile care le oferă acces la specialiști medicali și servicii de consiliere psihologică online.

Proiectul pilot oferă 3 consultații gratuite cu specialiști medicali și psihologi prin intermediul smartphone-urilor, care au fost donate anterior unui număr de 630 de persoane în vârstă, în cadrul proiectului «Abilități Digitale Conectează Generații», finanțat de UNFPA Moldova și Fundația Moldcell. Acest lucru le va permite să descopere platforma și să experimenteze beneficiile consilierii medicale online.

Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell:
«Compania Moldcell are o multitudine de servicii, de produse digitale care vine să suplinească și să facă viața din Republica Moldova mult mai calitativă. Cu acest proiect ne propunem incluziunea digitală a vârstnicilor pe domeniul de sănătate și anume ne propunem ca prin intermediul aplicației pe care o lansăm astăzi să-i instruim cum urmează ei să utilizeze aceste servicii de e-sănătate pentru a avea acces la servicii de calitate din satul, din localitatea în care ei locuiesc.
În cadrul proiectului Like De La Bunei, deja au primit instruiri și telefoane mobile peste 630 de persoane în etate și astăzi suntem la prima sesiune a acestui proiect pilot în domeniul de telemedicină sau e-sănătate. Persoanele în etate din zonele rurale fiind mult mai îndepărtați de orașe și de acces la servicii medicale de calitate, sunt tocmai segmentul cel mai potrivit pentru a fi primii beneficiari de aceste servicii.»

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova:
«În prezent, în Republica Moldova, 20% din populația țării sunt persoanele vârstnice, iar peste 20 de ani ne așteptăm ca fiecare a 3-a persoană din Republica Moldova să fie o persoană vârstnică. De aceea este important ca Republica Moldova să fie pregatită la aceste schimbări demografice și să facă față, să fie rezilientă la aceste schimbări.
De aceea, noi, la Fondul ONU pentru Populație, ne bucurăm foarte mult că avem un parteneriat atât de frumos cu Fundația Moldcell din Republica Moldova și ajungem la vârstnicii din Republica Moldova prin intermediul tinerilor. Noi creăm acest dialog între generații, prin care tinerii transmit abilitățile lor digitale persoanelor vârstnice, astfel încât și vârstnicii din Republica Moldova să aibă acces la servicii online de sănătate, la servicii sociale, să se conecteze online cu persoanele dragi.»

Doina Nistor, Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului:
«Telemedicina pentru Moldova este un domeniu foarte nou și noi acum suntem la o fază pilot, ca să experimentăm în această direcție și mă bucur că anume acest pilot se întâmplă în zona rurală, pentru că decalajul în domeniul medicinei în zona rurală este unul mai mare și tehnologiile vin ca să sprijine dezvoltarea serviciilor de medicină la distanță. Noi, ca Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de Guvernul American și Suedez, suntem bucuroși să fim parte a acestui parteneriat strategic, un parteneriat cu sectorul privat, cu partenerii de dezvoltare și bineînțeles cu comunitatea locală.
Noi credem că tehnologiile trebuie să fie centrate pe om, trebuie să vină în sprijinul oamenilor și cu atât mai mult să combinăm domeniul de sănătate și domeniul tehnologic într-o modalitate de a livra servicii de telemedicină în Moldova.
Tehnologiile totuși vin în sprijinul dezvoltării rurale, vin în sprijinul dezvoltării și incluziunii sociale și noi ne bucurăm că avem ocazia să dezvoltăm aceste proiecte pentru localitățile din țară.»

Olga Pavlic, Directoare Departament SMART:
«Telemedicina, sau cum îi mai spunem noi, e-sănătate, tot ceea ce se referă la tehnologiile digitale presupune faptul că o persoană vârstnică are acces la acest serviciu fără a ieși din casă.
Proiectul pilot care durează 3 luni presupune acces la servicii medicale pentru persoanele vârstnice și oferă 3 consultații gratuite la specialistul de care au nevoie cel mai mult.
Astăzi, în timpul acestor ședințe, am văzut că oamenii chiar au diferite nevoi, poate fi nevoia de a ajunge la un alergolog, insomnie, ajutor psihologic pentru a discuta problemele pe care le întâmpină în viața de zi cu zi.
Acest proiect oferă accesibilitate, economisește timp, nu stăm la coadă, iar în final primim ajutor exact atunci când avem nevoie.»

Acest proiect pilot reprezintă un pas semnificativ în reducerea decalajului digital și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru cei care nu au acces la aceste servicii. Parteneriatul dintre Moldcell, UNFPA Moldova și Proiectul Tehnologiile Viitorului va continua pentru a asigura succesul acestui proiect-pilot și pentru a îmbunătăți calitatea vieții vârstnicilor.

Moldcell este un operator digital de telecomunicații din Moldova și activează pe piață din 2000. În martie 2020, Moldcell a devenit parte a companiei CG Corp Global, fondată de Binod Chaudhary. De atunci, compania Moldcell este inspirată de filosofia CG Corp Global — Afacere cu Față Umană. În 2020, Moldcell a devenit prima și unica entitate din sectorul privat care susține și promovează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Creată în 2020, Fundația Moldcell este platforma care adună toate proiectele și inițiativele sociale ale companiei.

Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) este o agenție ONU care, prin mandatul său, susține Republica Moldova în mitigarea aspectelor demografice prin îmbunătățirea datelor despre populație pentru a înțelege și a aborda mai bine schimbările demografice, construirea rezilienței demografice prin programe de solidaritate intergenerațională între tineri și persoane în vârstă, reducerea decalajului digital și promovarea îmbătrânii active și sănătoase, precum și alte aspecte importante ce țin de sănătatea reproductivă a populației, împuternicirea tinerilor și integrarea politicilor prietenoase familiei în mediul de afaceri.

FTA sau Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, este un program care durează de 5 ani, în valoare de 52,8 milioane dolari, care stimulează dezvoltarea economiei digitale, creative și ecologice din Moldova și va lucra în parteneriat cu părțile interesate din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inginerie, industrie ușoară, sectoare media digitale, valorificând inovația și noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și integrarea țării noastre pe piața internațională. Proiectul este implementat de Chemonics International.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Moldova, cu un pas mai aproape de a ieși din CSI. Parlamentul a denunțat documentele care conferă țării calitate de membru

Procesul de ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) avansează. În cadrul ședinței din 20 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură documentele care conferă țării statut de membru al organizației.

Mihai Popșoi: CSI ne-a ținut captivi într-o zonă gri

Deputații au examinat proiectul de lege privind denunțarea Acordului de constituire a CSI și a Protocolului la Acord și proiectul de lege pentru denunțarea Statului CSI – documente care conferă Republicii Moldova statut de membru.

Inițiativele legislative au fost prezentate în plenul legislativului de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Comunitatea Statelor Independente este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi. Această „valiză fără mâner” – cum o numea chiar un fost președinte – nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă: ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar”, a declarat diplomatul.

Mihai Popșoi a mai spus că retragerea din cadrul Comunității Statelor Independente nu este un „act de răzbunare”, ci este un „act de eliberare”.

Dragi moldoveni, să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curajul să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei! Pentru copiii noștri. Pentru demnitatea noastră. Pentru viitorul nostru liber”, a adăugat el.

Acuzațiile opoziției și replica guvernării

În timpul dezbaterilor, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, „Alternativa” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev au criticat proiectele de lege, susținând că ieșirea din CSI va afecta afecta economia și sectorul energetic al Republicii Moldova și va duce la „izolarea regională” a țării.

Marcel Spătari, deputatul formațiunii de guvernământ PAS, a respins acuzațiile opoziției.

Noi discutăm astăzi despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau un acord de mobilitate. (…) Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală, pentru că este un proiect eșuat. (…) În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, săptămâna aceasta am primit o nouă tranșă de 189 de milioane de euro din Planul de creștere, finanțat de Uniunea Europeană. Posibilitățile actuale nu sunt la Minsk sau la Moscova. Sunt la Bruxelles”, a declarat el.

Într-un final, proiectul privind denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului la Acord a fost adoptat în prima lectură cu 59 de voturi. Acesta a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și câte un deputat din partea fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Alternativa”. În același timp, 17 deputați au votat împotriva inițiativei legislative, iar 12 nu au votat.

Într-un vot separat, Parlamentul a adoptat în prima lectură și proiectul de lege privind denunțarea Statutului CSI. Documentul a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 1 deputat „Alternativa”. Totodată, 28 de parlamentari au votat împreună, iar 4 s-au abținut.

Proiectele urmează a fi puse dezbaterilor în lectura a doua.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Ulterior, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru către CSI, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea evidențiază în special încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea Acordului privind constituirea Comunității Statelor Independente, Protocolului adițional la Acord și a Statutului CSI, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial organizația despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră CSI peste 12 luni de la notificare.

Tudor Mardei | NewsMaker

Rusia, condamnată pentru poluarea Nistrului. Comuniștii, socialiștii și Alternativa din parlament au votat împotrivă

Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație, pe 20 martie, prin care condamnă Federația Rusă pentru contaminarea transfrontalieră a râului Nistru și prejudiciul adus securității alimentării cu apă și sănătății publice din Republica Moldova. Documentul a fost votat de 63 de deputați din PAS, „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Deputații comuniști, socialiști și „Alternativa” –  cu o singură excepție –  nu au susținut declarația. Împotrivă a votat și deputatul neafiliat, fostul premier din timpul guvernării comuniștilor Vasile Tarlev.

Declarația a fost adoptată după audierile ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, care au durat peste două ore. În document, Parlamentul constată că Federația Rusă poartă răspundere directă pentru criza ecologică și umanitară din Republica Moldova, precum și pentru eventualele consecințe pe termen lung asupra sănătății populației.

Legislativul condamnă, de asemenea, „falsurile propagate” în legătură cu „această tragedie ecologică”, îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse credibile, iar instituțiile – să ia măsuri pentru diminuarea impactului poluării, inclusiv prin mobilizarea resurselor din rezerva de stat.

Chișinăul își exprimă recunoștința față de România pentru sprijinul acordat în gestionarea situației și salută disponibilitatea Comisiei Europene de a interveni prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Totodată, declarația reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și subliniază dreptul acesteia la autoapărare. Parlamentul face apel la comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Federației Ruse pentru a opri atacurile asupra infrastructurii critice și pentru a accepta condițiile necesare pentru asigurarea unei păci durabile și juste în țara vecină.

Textul declarației a fost susținut de doar 63 dintre cei 89 de deputați prezenți la ședință. Pentru au votat toți cei 53 de deputați ai fracțiunii PAS, cei 5 din „Democrația Acasă” și cei 4 din „Partidul Nostru”. Din fracțiunea „Alternativa”, care se declară proeuropeană, a votat în favoarea declarației doar Angela Cutasevici, fostă viceprimară a Chișinăului. Ceilalți membri ai fracțiunii, inclusiv fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul premier Ion Chicu nu au susținut documentul. Comuniștii și socialiștii fie s-au abținut, fie au votat împotrivă.

„Nu sunt dovezi că în râul Nistru au ajuns benzină de la rachete, bombe. De aceea nici nu publicați rezultatele analizelor. Dacă le-ați publica, toți ne-am convinge și am vota cu drag această declarație”, a declarat deputata comunistă Diana Caraman. „Nu v-ați săturat atâtea falsuri să spuneți din Parlament?” – a întrebat-o, în replică, fostul ministru al Mediului, deputatul PAS Sergiu Lazarencu.

Amintim că, pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pentru 15 zile, după poluarea fluviului Nistru. În mai multe localități din nordul țării, inclusiv la Naslavcea și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, alimentarea cu apă din această sursă a fost sistată temporar, fiind reluată abia pe 19 martie.

Poluarea a fost observată pe 10 martie, când pe Nistru, în amonte de Naslavcea, au apărut pete uleioase. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, substanțele petroliere au ajuns în râu după un atac al Federației Ruse asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk, în Ucraina, pe 7 martie.

Pe 16 martie, Procuratura Generală s-a autosesizat și a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Produsele autohtone din magazinele din Moldova vor fi marcate cu logo-uri. Proiect de lege votat în prima lectură

Lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare vor fi reglementate prin lege. În cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 20 martie, deputații au votat în prima lectură proiectul actului normativ care prevede acest lucru.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, în colaborare cu experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Economiei.

Proiectul stabilește cadrul juridic pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare în Republica Moldova.

Inițiativa stabilește că un lanț scurt de aprovizionare este cel în care există un singur intermediar între producătorul primar și consumatorul final. Consumatorii vor putea identifica mai ușor lanțurile scurte de aprovizionare, deoarece punctele de vânzare și unitățile publice vor aplica logouri oficiale care vor indica acest lucru. Totodată, Guvernul va institui un Registru național al lanțurilor scurte de aprovizionare.

Documentul conține și un capitol care se referă la integrarea lanțurilor scurte de aprovizionare în achizițiile publice. Astfel, la aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, autoritatea contractantă va putea acorda punctaj suplimentar ofertelor care fac parte dintr-un lanț scurt de aprovizionare.

Autorii menționează că această inițiativă legislativă creează baza legală pentru implementarea ulterioară a unor programe de granturi și finanțare destinate producătorilor din lanțurile scurte. Este vorba despre finanțare pentru creșterea capacității de producție, investiții în depozite și logistică comună, precum și acordarea de suport tehnic și consultanță pentru modernizarea producției.

Tot astăzi, deputații au examinat proiectul de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse agroalimentare, elaborat de membrii fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc, Ana Țurcan-Oboroc și Sergiu Stefanco.

La propunerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în procesul de pregătire pentru examinarea în lectura a două, aceste proiecte vor fi comasate, de bază fiind proiectul nr. 21/2026 privind lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare.

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova și Elveția vor să angajeze peste 100 000 de oameni în următorii 4 ani. Proiect pentru ocuparea forței de muncă

Moldova și Elveția lansează a doua fază a proiectului pentru ocuparea incluzivă și productivă a forței de muncă. Printre obiectivele noii etape se numără facilitarea angajării a peste 100 000 de persoane în următorii patru ani. În același timp, proiectul vizează reducerea muncii informale și integrarea a cel puțin 10 000 de persoane în locuri de muncă legale, transmite IPN.

Noua etapă a proiectului este implementată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii și cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției.

La evenimentul de la lansare, ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, a declarat că proiectul urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și crearea unor oportunități reale, în special pentru grupurile vulnerabile. „Ne propunem să asigurăm salarii echitabile, condiții sigure și să reducem decalajul salarial de gen, care se menține încă la aproximativ 16%”, a mai spus oficiala.

Valerie Berset Bircher, șefa departamentului Afaceri internaționale ale muncii și membră a Secretariatului de stat pentru afaceri economice din Elveția, a menționat că inițiativa susține dezvoltarea unei piețe a muncii echitabile și stabile. „Prin acest proiect, sprijinim depășirea provocărilor cu care se confruntă companiile, în special întreprinderile mici și mijlocii, și încurajăm un dialog social puternic, esențial pentru stabilitatea economică”, a declarat Valerie Berset Bircher.

În cadrul proiectului, autoritățile își propun să crească participarea pe piața muncii, în special în rândul femeilor, dar și să creeze peste 5 000 de locuri noi în creșe, pentru a oferi mai multă flexibilitate familiilor tinere.

b1.ro

Adaos fix de circa 50 de lei la pensii, din 1 aprilie. Cu cât vor fi indexate?

Pensiile și prestațiile sociale vor fi indexate în Republica Moldova cu 6,84%, din 1 aprilie. Ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, a precizat că, pe lângă asta, urmează și o majorare suplimentară fixă de circa 50 de lei. Astfel, creșterea totală a prestațiilor ar urma să ajungă la circa 8%, scrie IPN.

Ministra a precizat că, după aplicarea indexării, pensia minimă pentru limită de vârstă urmează să ajungă la 3 264 de lei. Pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani, pensia va depăși 3 500 de lei.

Potrivit proiectului de hotărâre elaborat de MMPS, majorarea suplimentară a pensiilor constituie 51,33 lei. Ministra explică faptul că, în total, luând în calcul indexarea și majorarea fixă, pensiile vor crește cu aproximativ 8%.

În cazul pensiilor de dizabilitate, conform proiectului, valorile minime vor fi: 2 448 de lei pentru dizabilitate severă, 2 285 de lei pentru dizabilitate accentuată și 1 632 de lei pentru dizabilitate medie, precizează sursa citată.

Pentru implementarea acestor măsuri, autoritățile estimează cheltuieli de peste două miliarde de lei. Cea mai mare parte a fondurilor, peste 1,5 milioane, va proveni din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar restul din bugetul de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: