Internship Endava: Ești gata pentru ediția de toamnă? Lista materialelor de studii

Îți dorești o carieră în IT prin intermediul programului de Internship de la Endava? Au rămas zile numărate până va fi dat startul aplicărilor pentru ediția de toamnă 2022. Perioada de aplicări va fi deschisă începând cu 13 iunie până pe 1 iulie.

Amintim că și în cadrul acestei ediții este urmată regula primul venit – primul servit, un lucru diferit, însă, va fi ordinea procesării cererilor. Echipa Endava va recepționa aplicările pentru o perioadă de doar trei săptămâni, iar procesul de recrutare și completarea locurilor va avea loc după încheierea perioadei de aplicare.

Programul de Internship la Endava are o istorie de 20 de ani. Acesta a demarat în anul 2002 și este organizat în două ediții pe an: primăvara și toamna. În prezent acesta se desfășoară într-un mod hibrid (online și offline). Internii sunt implicați în program timp de trei luni, cinci zile pe săptămână, șase ore pe zi.

Pentru a fi pregătit pentru procesul de recrutare, încurajăm aplicanții să revizuiască materialele de studiu puse la dispoziție.

De ce programul de Internship de la Endava?

Programul presupune o perioadă de training intensiv sub ghidajul mentorilor – inginerilor cu experiență Endava. Mai mult, pe lângă partea teoretică, internii au posibilitatea să asiste inclusiv la proiecte reale ale companiei și să cunoască procesele de lucru. Programul este neremunerat, rata de angajare a internilor fiind de 80-90%.

Pentru cine este destinat programul de Internship?

Studenții în ultimii ani sau proaspeți absolvenți ai facultăților de profil, persoanele pasionate de IT și care au cunoștințele necesare, specialiștii IT începători sau persoanele care vor să se reprofileze în IT.

Ce trebui să cunoști pentru a fi eligibil/ă?

Pe lângă abilitățile tehnice necesare (vedeți lista materialelor de studii) sunt eligibile persoanele care posedă o gândire analitică, concentrați pe soluționarea problemelor și dețin abilități bune de comunicare și lucru în echipă.

Accesați pagina endava.com/InternshipChisinau, pentru a examina lista materialelor de studiu puse la dispoziție gratuit. Totodată, pentru cel mai des adresate întrebări despre Programul de Internship, vedeți pagina – careers.endava.com/en/Junior-Programmes/Chisinau/FAQ-Internship-Chisinau.

Pentru ediția de toamnă 2022 sunt deschise aplicări în următoarele direcții:

Testing: Software Test Analyst / Java Automation Testing / .NET Automation Testing

Development: Development: Front-End Development / Java Development / Android Development / iOS Development / .NET Development

Applications Management: AM Analyst / AM Java Engineer / AM .NET Engineer / DevOps Engineer AM

Data: Data Engineer

 

Despre Endava

Endava este o companie publică de servicii IT, cu peste 20 ani de experienţă în domeniu, lucrând cu unele dintre cele mai cunoscute branduri în industrii ca cea Financiară, Asigurări, Telecomunicaţii, Media şi Technologie, Retail şi Bunuri de consum. Prin soluţiile sale de Digital Evolution, Agile Transformation şi Automation, Endava îşi ajută clienţii să atingă un nivel mai ridicat de interactivitate, flexibilitate şi eficienţă.

Endava avea 10.000 de angajați în decembrie 2021, localizați în birourile sale din Australia, Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Olanda, Singapore, Elveția, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și centrele de livrare din Uniunea Europeană: România, Bulgaria, Croația și Slovenia; Țările din Europa Centrală: Moldova, Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia și Herțegovina; America Latină: Argentina, Columbia, Uruguay și Venezuela.

Alături de investiţiile făcute în consolidarea relaţiilor de lungă durată cu clienţii săi, Endava recunoaşte importanţa de a oferi angajaţilor săi oportunităţi de carieră pline de satisfacții și provocări.

În iulie 2018, Endava a fost listată la bursa din New York sub simbolul DAVA.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Giurgiulești, adoptat în prima lectură: ce prevede

Proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost adoptat în prima lectură, în cadrul ședinței Parlamentului din 6 martie. Inițiativa a fost susținută de 53 de deputați.

Proiectul de act normativ, care a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, stabilește reguli clare pentru companiile și investitorii în Portul Internațional Liber Giurgiulești, precum și pentru investitorul general. De asemenea, documentul propune reducerea duratei contractului de arendă de la 99 de ani la 49 de ani.

Proiectul de lege mai prevede că investitorul general și rezidenții vor fi obligați să restituie statului toate construcțiile edificate pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Totodată, aceștia vor fi obligați să achite toate cheltuielile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri pentru construcții.

Documentul mai prevede că, din anul 2030, investitorul general și rezidenții portului vor fi supuși unui regim în conformitate cu legislația Uniunii Europene – fără regim fiscal și vamal special. Astfel, aceștia vor achita toate obligațiile financiare. Totodată, se propune ca aceștia să cadă sub incidența Legii concurenței și să prezinte anual rapoarte de audit.

Potrivit datelor statistice, la sfârșitul anului 2025, 74 de companii erau înregistrate în calitate de rezidenți ai Portului Internațional Liber Giurgiulești, iar, la sfârșitul anului 2024, valoarea totală a investițiilor depășea 137 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții, de peste 57 de milioane de dolari, au fost realizate de investitorul general, compania Danube Logistics.

Pe 31 decembrie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat acordul de vânzare a Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către compania națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.

odi.org

Creșterea prețurilor locuințelor creează riscuri pentru Moldova? Avertismentul FMI

Creșterea rapidă a prețurilor la imobiliare și extinderea creditării pot genera riscuri pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova. Acest lucru este evidențiat într-un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la stabilitatea sistemului financiar al țării, transmite IPN.

Potrivit experților FMI, în 2024 și în prima jumătate a anului 2025, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 25%, pe fondul majorării cererii, al reducerii ratelor dobânzilor și al programelor guvernamentale de sprijin pentru creditele ipotecare. În același timp, creditarea s-a accelerat.

La mijlocul anului 2025, volumul creditelor acordate sectorului privat creștea cu aproximativ 30% anual, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. FMI subliniază că astfel de ritmuri de creștere necesită o atenție sporită din partea autorităților de reglementare.

Extinderea rapidă a creditelor ipotecare și scumpirea locuințelor pot spori vulnerabilitatea sistemului bancar, în special în cazul unei eventuale corecții bruște pe piața imobiliară. În același timp, experții menționează că sistemul bancar al Republicii Moldova rămâne, în general, stabil, datorită nivelului ridicat al capitalului și lichidității.

Totuși, consolidarea în continuare a politicilor macroprudențiale ar putea contribui la reducerea riscurilor legate de supraîncălzirea pieței imobiliare. Raportul a fost elaborat în cadrul programului Financial Sector Assessment Program și se bazează pe evaluarea sistemului financiar al Republicii Moldova realizată în 2025.

NewsMaker

Lumina s-ar putea ieftini în Moldova: ANRE propune tarife mai mici decât cele cerute de furnizori DOC

Consumatorii din Republica Moldova ar putea plăti mai puțin pentru energia electrică. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a propus spre consultări, pe 6 martie, noi tarife la lumină, mai mici atât decât cele solicitate de furnizori, cât și decât cele aflate acum în vigoare.

Astfel, potrivit proiectelor, pentru consumatorii deserviți de Premier Energy tariful ar putea să fie de 3,50 lei/kWh. Acesta este cu 33 de bani mai mic decât tariful solicitat de furnizor și cu 9 bani sub tariful actual.

În cazul FEE Nord, ANRE propune un tarif de 3,92 lei/kWh. Acesta este cu 40 de bani mai mic decât tariful cerut de furnizor și cu 8 bani sub tariful actual.

Reamintim că, pe 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor pentru consumatori. Companiile au cerut tarife de 3,83 lei/kWh pentru Premier Energy și 4,32 lei/kWh pentru FEE Nord.

În prezent, consumatorii achită 4 lei/kWh în nordul țării și 3,59 lei/kWh în zonele deservite de Premier Energy.

ANRE precizează că publicarea proiectelor nu reprezintă o decizie finală. Acestea vor fi analizate în continuare și ulterior supuse aprobării, conform procedurilor legale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Un deputat PAS riscă să fie sancționat, după ce a numit-o mincinoasă pe Caraman? Grosu: „Prea evidentă a fost aluzia”

Andrian Cheptonar, deputat al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), ar urma să fie sancționat disciplinar după ce a numit-o „mincinoasă” pe colega sa comunistă, Diana Caraman, în cadrul ședinței Parlamentului din 6 martie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este liderul PAS, că a fost „prea evident” cui i-a fost adresată eticheta și va fi nevoit să-l sancționeze. Totodată, șeful legislativului l-a îndemnat pe parlamentar să fie mai subtil pe viitor.

Deputații au examinat proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a generat replici între formațiunea de guvernământ și opoziție. În timp ce opoziția a acuzat PAS că ar intenționa să vândă portul, deputații partidului de guvernământ au declarat că acesta a fost „cedat” la începutul anilor 2000 – referire la faptul dării în arendă a unor terenuri pe care se află portul pentru 99 de ani, în perioada în care PCRM conducea statul.

Ulterior, în timpul unui intervenții la tribuna centrală, deputata comunistă Diana Caraman a declarat că în fracțiunea PAS ar exista un deputat care ar fi fost parlamentar și în 1995, când statul a împrumutat 27,5 milioane de dolari de la BERD pentru construcția portului, și că acesta ar fi votat pentru luarea creditului. Mai mult, Caraman a spus că deputatul respectiv, căruia nu i-a dat nume, ar fi „furat” bani împreună cu autoritățile de la acea vreme, iar atunci când comuniștii au venit la conducere nu erau bani pentru a întoarce împrumutul și au fost nevoiți să dea în concesiune unor companii private câteva terenuri, pe care a fost ulterior construit portul.

Mai târziu, deputatul PAS Andrian Cheptonar a respins învinuirile colegei sale din PCRM.

La momentul dat, în fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate nu există niciun deputat care în 1995 era în Parlament. Și eu vreau să te rog încă o dată să nominalizeze ce nume deputat al fracțiunii PAS, în ’95, a fost a fost în Parlament. Pentru că dacă nu știi să spui acest nume, tânără, ești o mincinoasă”, a spus el.

Caraman a catalogat expunerea lui Cheptonar drept ofensatoare și i-a cerut președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să-l sancționeze.

În ceea ce privește modul în care a fost făcută prezentarea, cât de agresivă a fost și cât de jignitor s-a exprimat deputatul, solicit aplicarea unei sancțiuni împotriva acestui deputat”, a spus ea.

Șeful i-a dat asigurări că deputatul va fi sancționat. „Neapărat. (…) Vă promit”, a spus Grosu.

Totodată, Igor Grosu i-a spus lui Cheptoran că ar trebui să facă remarci mai subtile.

Prea evidentă a fost aluzia la cine. (…) Mai finuț vă rog. Trebuie să aplicăm sancțiunea, îmi pare rău”, a menționat el.

Precizăm că proiectul de modificare a Legii cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost adoptat în prima lectură cu votul a 53 de deputați PAS.

Documentul prevede, între altele, că investitorul general și rezidenții vor fi obligați să restituie statului toate construcțiile edificate pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Totodată, aceștia vor fi obligați să achite toate cheltuielile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri pentru construcții.

De asemenea, se propune reducerea duratei contractului de arendă de la 99 de ani la 49 de ani.

***

Portul Internațional Liber Giurgiulești este deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe 31 decembrie 2025, BERD a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către compania națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.

În Republica Moldova mai există un port – Portul de Stat Giurgiulești, care aparține integral Guvernului Republicii Moldova.

gov.md

Situația din Transnistria, discutată în Parlament: rezultatele primei ședințe a comisiei responsabile de reintegrare din actuala legislatură

Comisia specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare s-a întrunit, pe 6 martie, în prima ședință din actuala legislatură. La discuții au participat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Chișinăului și șeful Biroului politici de reintegrare. Reprezentanții Guvernului au declarat că a fost trecută în revistă situația curentă în regiunea transnistreană și din procesul de negocieri, totodată au fost discutate prioritățile guvernamentale.

Reprezentanții Parlamentului au declarat, într-un comunicat de presă, că la discuții au participat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri; copreședintele CUC din partea Chișinăului, Sergiu Golovaci; și șeful Biroului politici de reintegrare, Alin Gvidiani.

„Discuțiile au vizat mai multe subiecte de actualitate, în special situația curentă din regiunea transnistreană în domeniile politic, economic și social, precum și situația din Zona de securitate”, au adăugat reprezentanții Parlamentului.

Potrivit sursei citate, Chiveri a vorbit în fața membrilor Comisiei despre procesul de implementare a politicilor de reintegrare și a prezentat rezultatele atinse în acest domeniu pe parcursul anului precedent. La rândul său, copreședintele CUC, Sergiu Golovaci, a prezentat un raport privind proiectele de importanță socială implementate în localitățile din Zona de securitate în anul 2025.

Reprezentanții Guvernului au declarat că, în timpul ședinței, a fost trecută în revistă situația curentă în regiunea transnistreană și în procesul de negocieri, precum și au fost elucidate acțiunile și prioritățile guvernamentale pe dimensiunea promovării politicilor de reîntregire a țării.

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, care este secretar al Comisiei, a spus că „a fost o ședință foarte informativă”. „Am aflat detalii care ne vor ajuta pe noi, în calitate de control parlamentar, să vedem unde putem să intervenim. (…) La ședințele următoare, eu am să insist ca la acele imagini protocolare și aspecte să fie prezentă și presa. Prima parte a ședinței să fie una publică, fiindcă acolo s-au menționat informații care nu țin de secret de stat. S-au menționat acele discuții care au avut loc 1+1, Valeriu Chiveri cu așa zișii reprezentanți ai regiunii, s-a menționat despre faptul că se insistă să fie permisă predarea în limba română în școlile din regiunea dată, s-a menționat că vorbim despre 21 de școli”, a adăugat parlamentarul.

***

Comisia a fost creată în 2021, la propunerea președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Comisia din actuala legislatură a fost constituită pe 18 decembrie 2025. Aceasta are 11 membri: șase sunt reprezentanți ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar fracțiunile „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, „Alternativa”, „Partidul Comuniștilor din Republica Moldova”, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au delegat câte un reprezentant. Președintele Comisiei este deputatul Ion Groza. Potrivit reprezentanților Parlamentului, obiectivul Comisiei este monitorizarea și evaluarea situației actuale privind politicile de reintegrare, precum și elaborarea de propuneri și recomandări asupra principalelor subiecte de actualitate din domeniu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: