Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 6,5% până la 8,5%. BNM dorește să tempereze astfel ritmul inflației. NM și experții au analizat, ce înseamnă rata de bază și care este influența acesteia asupra businessului, inflației și a populației.

Despre decizia Băncii Naționale

La 13 ianuarie, Banca Națională a majorat cu 2% rata de bază – de la 6,5% până la 8,5%. De asemenea, BNM a majorat dobânzile la depozitele overnight – de la 4,5% până la 6,5% și la creditele overnight – de la 8,5% până la 10,5%. Totodată, a majorat cu 2% norma rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale – până la 28% anual.

Autoritatea de reglementare și-a motivat decizia prin intenția de a atenua „presiunea inflaționistă”, pentru a diminua „efectul de șoc” asupra economiei și de a adapta inflația la coridorul inflației stabilit de 5% ± 1,5% (conform statisticii, în anul 2021, inflația în Moldova a constituit circa 14%). Cei de la Banca Națională au subliniat că astfel de măsuri pentru menținerea inflației (majorarea ratei de bază ș.a.) sunt aplicate de băncile centrale ale altor țări.

Banca Națională consideră că nivelul înalt al inflației în Moldova este cauzat de vulnerabilitatea economiei locale față de factorii externi, în special, de creșterea prețurilor la produsele alimentare, resursele energetice și materia primă de import. De asemenea, autoritatea de reglementare a remarcat creșterea record a creditelor în luna decembrie 2021, iar timp de un an, volumul creditelor acordate a crescut cu 46,7%.

Conform prognozelor Băncii Naționale, în cel de-al treilea trimestru al anului curent, inflația în Moldova va ajunge până la 15,1% anual, iar în cel de-al patrulea, se va reduce până la 13%.

Despre rata de bază și rolul său

Rata de bază este dobânda minimă cu care Banca Națională acordă credite băncilor comerciale. Cu cât este mai mare rata de bază, cu atât este mai mare dobânda la creditele acordate de bănci. În același timp, majorarea ratei de bază duce la creșterea ratelor dobânzilor la depozite.

Rata de bază stabilită de Banca Națională este cea mai înaltă din ultimii cinci ani (un nivel mai mare s-a înregistrat în toamna anului 2016 – 9%). Cu un an mai devreme, rata a fost de 19,5%, majorându-se brusc după furtul miliardului din trei bănci moldovenești. Iar cea mai înaltă rată de bază a fost la începutul anului 2001 – 21%.

Potrivit afirmațiilor expertului economic Victor Ciobanu, majorarea ratei de bază motivează oamenii să ia mai puține credite și, dimpotrivă, să crească depozitele bancare datorită dobânzilor înalte la depozite. Acest lucru duce la scăderea volumelor de creditare, a consumului și, respectiv, la scăderea inflației.

Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, a reamintit într-o discuție cu NM că sarcina Băncii Naționale este de a menține inflația în coridorul stabilit (5% ± 1,5%), iar când aceasta depășește limitele coridorului, Banca Națională are doar două instrumente: rata de bază și influența asupra cursului valutar.

Ioniță a remarcat că pentru a menține inflația, Banca Națională a invervenit pe piața valutară în luna noiembrie, când „Moldovagaz” trebuia să achite datoriile față de „Gazprom” pentru livrările curente de gaze naturale. Moldova plătește pentru gazele naturale de import în valută și, fără intervenția BNM, s-ar fi creat un deficit de valută, ceea ce ar fi provocat deprecierea leului moldovenesc, a specificat expertul.

Acesta a mai menționat că reglementarea ratei de bază are imperfecțiuni. „În realitate, în acest caz ar fi mult mai eficientă reglementarea vizată, de exemplu, reducerea volumelor creditelor de consum. Însă Banca Națională nu dispune de un astfel de mecanism și un efect advers ar putea fi majorarea ratei dobânzii la creditele ipotecare și la creditele pentru afaceri”, a menționat expertul.

Despre influența asupra businessului și a populației

Decizia Băncii Naționale de a majora rata de bază a fost criticată de ex-președintele și ex-ministrul economiei Igor Dodon. Acesta a remarcat că majorarea ratei de bază la credite „va lovi asupra businessului care este creditat acum cu 32 miliarde de lei”. „Decizia BNM va duce la scumpirea creditelor, ceea ce, la rândul său, va duce la înghețarea procesului de creditare, stoparea proiectelor investiționale și scumpirea investițiilor”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

El a mai menționat că cetățenilor simpli le va fi mai dificil să ramburseze creditele, inclusiv cele ipotecare.

„Băncile comerciale au cea mai mare expunere la creditele din domeniul construcțiilor, peste 20% din portofoliul lor. Oamenii s-au împrumutat, în speranța unor dobânzi rezonabile, dar creșterea ratei de bază va duce inevitabil la majorarea costului creditelor ipotecare. Câți dintre cetățeni vor putea să-și achite ratele majorate la creditele ipotecare, mai ales pe fundalul creșterii prețurilor și tarifelor la toate mărfurile și serviciile?”, s-a întrebat fostul șef de stat.

Experții cu care a discutat reporterul NM nu sunt de acord cu părerea lui Dodon. Potrivit afirmațiilor Tatianei Lariușina, doctor în economie, măsura adoptată de Banca Națională este una firească și oportună pentru combaterea inflației. „Vor deveni creditele mai scumpe? Da, vor deveni. Dar nu cred că acest lucru va afecta dramatic mediul de afaceri. Aceasta nu înseamnă că economia va muri, că businessul va înceta să ia credite. Pur și simplu businessul își va revizui politica investițională”, a spus Lariușina.

Ea a mai adăugat că de obicei, pe fundalul unei inflații, cresc cu o mică întârziere și veniturile cetățenilor.

„Salariile vor crește, pentru că nu se poate trăi mult timp într-o situație în care inflația înghite salariul, iar forța de muncă este o componentă importantă [a economiei]”, a remarcat experta.

Și Veaceslav Ioniță este sigur că mediul de afaceri nu va fi prea tare afectat. „Da, creșterea ratei de bază va afecta afacerile, dar puțin. Pentru că la noi, businessul nu se prea împrumută, iar acest lucru este cu mult mai mult influențat de alți factori și nu de ratele dobânzii la credite: de exemplu, neîncrederea față de bănci, corupția, criza economică etc.”, a explicat expertul. În opinia sa, e prea puțin probabil că decizia BNM va afecta serios piața ipotecară.