Jurnalistă Komsomolskaya Pravda, reținută în Kosovo. Este acuzată de spionaj

Jurnalistă rusă Daria Aslamova a fost reținută de poliția kosovară, scrie Radio Svoboda. Anunțul a fost făcut de ministrul de Interne al Kosovo, Jelal Svechliya, care a declarat că Aslamova este suspectată de spionaj, fără a dezvălui, însă, detaliile acuzațiilor. Potrivit sursei citate, jurnalista a fost arestată la granița cu Serbia, când a încercat să intre în Kosovo în calitate de corespondent pentru ziarul rus „Komsomolskaya Pravda”.

„Multe țări au dovedit că Aslamova a fost angajată în spionaj pentru informațiile militare ruse și că se dădea drept jurnalistă. Încercarea ei de a intra în țara noastră, acțiune care a coincis cu evenimentele din nordul țării, demonstrează clar că Rusia s-a alăturat propagandei sârbe pentru a ne destabiliza țara”, a scris pe pagina sa de Facebook șeful Ministerului Afacerilor Interne din Kosovo, Jelal Svechliya.

Ziarul Komsomolskaya Pravda a raportat că Aslamova se afla în Serbia pentru a pregăti un raport special în legătură cu agravarea conflictului sârbo-kosovar. Redactorii publicației ruse anunță că s-au adresat pentru informații la Ambasada Rusiei în Serbia. Cei din urmă a răspuns, însă, că nu dețin încă nicio informație despre detenția și locul unde se află jurnalista.

Amintim că Guvernul kosovar a decis să amâne cu o lună intrarea în vigoare a noilor reguli la frontiera cu Serbia, care au provocat, recent, tensiuni în nordul țării, unde au fost ridicate baricade şi trase focuri de armă asupra poliției. Noile reguli, care urmau să intre în vigoare pe 1 august, prevedeau că orice persoană care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă va trebui să o înlocuiască cu un document temporar pe durata șederii în țară. Pe de altă parte, sârbii kosovari ale căror vehicule poartă plăcuțe de înmatriculare emise în Serbia ar fi trebuit să le înlocuiască cu plăcuțele Republicii Kosovo în termen de două luni. Măsurile au suscitat puternice tensiuni pe 31 iulie în nordul Kosovo, unde trăiește o minoritate sârbă.

Cele mai recente tensiuni au fost raportate chiar azi. Poliția din Kosovo a susținut că una din patrulele sale din apropierea graniței cu Serbia a fost atacată, sâmbătă, 6 august, într-o zonă afectată de dispute etnice şi activități de contrabandă, scrie Digi24.ro cu referire la Reuters.

De menționat că aproximativ 50.000 de sârbi trăiesc în nordul Kosovo, dar aceștia nu recunosc declarația sa de independență din 2008 şi mențin legături strânse cu Belgradul. Kosovo este recunoscut de peste 100 de țări, în principal occidentale, dar nu şi de state precum Serbia, Rusia sau China.

Pacea fragilă din Kosovo este menținută de misiunea KFOR a NATO, care are 3.770 de militari, potrivit surselor citate. În momentul de față, NATO doar monitorizează situația, dar a spus că este pregătită să intervină în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea este pusă în pericol.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu

„Știți ce numesc eu traseism?” Grosu respinge afirmația că PAS ar fi „convertit” primari din alte partide

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a respins afirmațiile potrivit cărora formațiunea sa ar fi „convertit” primari din alte partide, convingându-i să treacă în tabăra guvernării. La emisiunea „Realitatea te privește” de la Rlive, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic, precizând că este vorba despre situația „când omul este impus să vină” în partid. „Ceea ce nu este cazul nostru”, a adăugat liderul PAS.

În timpul emisiunii, prezentatoarea TV a menționat că, în campania electorală, PAS a fost criticat de unii lideri politici pentru că ar fi „convertit” primarii acestora și i-ar fi convins să treacă în tabăra celor care guvernează.

„N-am convertit nimic. (…) Știți ce face diferența? Marea diferență face atitudinea față de oameni, pentru că dacă tu… da l-ai convins, a venit, a candidat din partea partidului tău, a folosit sigla și așa mai departe, după care l-ai uitat, atunci nu aștepta de la omul acesta că el… el, da se consideră acolo, că a figurat pe lista ta, oamenii trebuie permanent… cu ei trebuie de comunicat. Ai o soluție imediată – o aplici; nu ai, o înțelegi și îi spui: „Domn primar, acum o soluție n-avem”, a comunicat Grosu.

În contextul discuțiilor despre primari, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic. Precizarea a fost făcută după ce prezentatoarea a afirmat: „Un primar a ajuns să reprezinte cam toate partidele care au fost la guvernare și, atunci, apar anumite dispute”.

„Știți ce numesc eu traseism? Eu numesc traseism atunci când omul este impus, una, să vină. Ceea ce nu este cazul nostru. (…) Forțat da, cu dosare, cum era… „lasă că te punem noi la respect”. Doi – evident că te uiți la calitatea omului și, dacă omul a încălcat legea o dată/de două ori, e o decizie evident pe care noi trebuie să o luăm și să ne uităm. Dacă e un profil de om care are antecedente, are „bube” – scuzați termenul acesta… (…) În cazul acesta e dreptul nostru să spunem: „Nu, mulțumesc. Putem comunica, dar nu mai mult”, a declarat Grosu.

***

În aprilie 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE, fostul PDM) anunța că mai mulți membri ai organizației sale din Hîncești, inclusiv 16 primari, au părăsit formațiunea pentru a se alătura PAS. Purtătoarea de cuvânt a PAS a confirmat că cererile de aderare urmau să fie analizate și a subliniat că edilii aderă „din considerente valorice și fără condiții de o parte sau de alta”.

În iulie 2025, în spațiul public a fost publicat un video în care Grosu declara că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare și a avertizat că, în cazul unui rezultat „prost”, proiectele de infrastructură nu se vor mai realiza. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat autenticitatea imaginilor, explicând că afirmațiile lui Grosu vizează menținerea parcursului european și accesul la resurse pentru dezvoltarea localităților. Declarațiile au stârnit critici din partea opoziției, unii acuzând că Grosu „șantajează” primarii, iar alții susținând că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”.

În august, publicația Rise scria că, în urma alegerilor locale din 2023, PAS a obținut cele mai multe primării – 292, dintre care 112 primari au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a lui Vladimir Plahotniuc – 43, alții de la socialiști – 19, iar 14 de la Partidul Liberal Democrat. În plus, 29 de independenți din 2019 s-au alăturat PAS în 2023. Rise mai nota că „de la ultimele alegeri până în prezent, alți 32 de primari aleși ca independenți sau din partea altor formațiuni, au trecut în tabăra PAS”.

La ședința noului Parlament, pe 22 octombrie, Igor Grosu a spus că a telefonat mai mult de jumătate dintre primarii Republicii Moldova pentru a le mulțumi pentru buna organizare a alegerilor parlamentare. Ulterior, în timpul unei emisiuni TV, Grosu a recomandat liderilor de partide să-și sune primarii nu doar în campania electorală, ci și după aceasta: „Eu întâi îi telefonez pe ai mei. (…) Și doi, îi telefonez pe alții”, adăugând că „mai surprinși și mai bucuroși erau cei care nu erau de la PAS”.

Amintim că, în septembrie 2023, Grosu anunța că deputații lucrează asupra Codului Parlamentului, care să sancționeze traseismul politic. Potrivit Rise, chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: