Compania moldo-austriacă Keller HOLZ a deschis în Republica Moldova o nouă fabrică de bere ultra modernă, construită în parteneriat cu compania germană Caspary, cel mai mare furnizor mondial de echipamente și lider în tehnologiile de producere a berii.
Keller HOLZ a devenit succesorul binecunoscutei companii locale Kellers, fondată în 1997 – prima mini-berărie moldovenească care a deschis ușile lumii incredibile a fabricării berii artizanale și a oferit consumatorului local o bere de autor complet nouă, produsă conform celor mai avansate tehnologii.
Odată cu lansarea noii fabrici, întreprinderea moldo-austriacă Keller HOLZ lansează o nouă epocă a berii artizanale în Moldova, iar asta înseamnă calitate veritabilă, sortiment divers și promovarea largă a culturii consumului de bere.
Alexandru Sava
„Având în vedere creșterea vânzărilor și noile cerințe ale pieței locale, a apărut și necesitatea atingerii unui nou nivel de producere. Am decis să nu reechipăm instalațiile existente, ci să construim o nouă fabrică special concepută pentru liniile de producție Caspary”, afirmă Alexandru Sava, directorul general al fabricii de bere Keller HOLZ.
Tehnologiile fabricii de bere fac posibilă crearea unui număr nelimitat de rețete și prepararea unei varietăți largi de stiluri și sortimente de bere de autor de înaltă calitate. Berea este îmbuteliată în sticle de 0,33 și 0,5 litri, precum și livrată în butoaie.
Partenerul tehnologic al companiei Keller HOLZ, Caspary, a dezvoltat și implementat peste 200 proiecte de restaurante și fabrici de bere industriale în peste 30 de țări din întreaga lume.
Daniel Caspari, proprietarul companiei, precizează: „Începând cu anul 1788, afacerea noastră de familie îmbină abilitățile germane de fabricare a berii cu echipamente inovatoare, orientate spre viitor. Astăzi, clienții noștri sunt atât mini-berăriile private, cât și giganți precum Paulaner și Heineken. Cu toate acestea, Republica Moldova ramâne a fi deosebit de importantă pentru noi. De 5 ani dezvoltăm conceptul unei noi fabrici de bere în țara dvs., iar calitatea noii beri a fost principala solicitare. Echipa partenerilor noștri moldoveni, atitudinea lor față de muncă și accentul pe calitate – au transformat proiectul Keller HOLZ în unul dintre preferatele mele. Mă bucur că într-un final am obținut o bere artizanală veritabilă în Moldova”.
Construcția fabricii a început în anul 2019, iar în primăvara anului 2020, noua noastră fabrică era deja pregătită pentru instalarea echipamentului.
Alexandru Sava povestește:„În timpul pandemiei, ne-am confruntat cu restricții severe privind circulația specialiștilor străini care instalează și reglează echipamente în întreaga lume. Fiind de fiecare dată nevoiți să respecte regimul de carantină timp de două săptămâni, fapt ce a contribuit la schimbarea termenilor. În pofida tuturor dificultăților, noua fabrică de bere Keller HOLZ a reușit să producă prima bere pentru noul sezon 2021.”
Astăzi, noua fabrică de bere Keller HOLZ poate produce un număr nelimitat de tipuri de bere. Utilizând malțul premium german Weyermann și echipamentele de ultimă generație de la Caspary, producătorii de bere Keller HOLZ produc bere artizanală de calitate superioară. Pentru a obține cele mai bune feluri de bere, se utilizează până la 10 soiuri diferite de malț și hamei din întreaga lume: Europa, America, Noua Zeelandă, Australia etc.
Berarii profesioniști din Germania, Rusia și Moldova lucrează în continuu la rețete noi și creează zeci de tipuri originale de bere artizanală pentru adevărații cunoscători ai acestei băuturi.
Tobias Palmer, berarul principal la Keller HOLZ, susține că: „Berea artizanală Keller HOLZ are la bază rețetele clasice germane. În același timp, continuăm să le perfecționăm în mod constant, îmbinând abordările clasice cu cele inovatoare pentru a promova consumul de bere artizanală în rândul moldovenilor”.
Pe lângă noua fabrică de bere, Keller HOLZ a deschis în centrul Chișinăului, pe adresa bd. Ștefan cel Mare 71, cartea de vizită a fabricii – Keller HOLZ Gastropub, care va combina perfect gastronomia selectă și berea artizanală de calitate. De asemenea, compania a renovat magazinele marca Keller HOLZ Bier Boutique situate în toate sectoarele din Chișinău, iar vânzătorii au fost pregătiți și instruiți de către somelierul de bere al companiei. Berea din buticuri este depozitată în camere frigorifice la o temperatură optimă, ceea ce garantează prospețime și calitate constantă.
Astăzi, compania moldo-austriacă Keller HOLZ privește cu încredere viitorul revoluției berii artizanale din Moldova.
„Misiunea noastră este să oferim consumatorului din Republica Moldova un produs de calitate superioară, astfel încât fiecare să-și poată găsi tipul preferat de bere și să devină parte din așa-zisa “cultură a berii artizanale”,concluzionează Alexandru Sava, directorul fabricii de bere Keller HOLZ.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Președintele SUA, Donald Trump, a avut pe 15 august o discuție telefonică cu omologul său belarus, Alexandr Lukașenko. Printre subiectele abordate s-a numărat inclusiv vizita președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în Alaska.
„Am avut o discuție minunată cu foarte respectatul președinte al Belarusului, Alexandr Lukașenko. Scopul apelului a fost să îi mulțumesc pentru eliberarea a 16 prizonieri. De asemenea, discutăm despre eliberarea a încă 1 300 de prizonieri. Conversația noastră a fost una foarte bună”, a transmis Trump pe Truth Social.
Președintele american nu a precizat despre care deținuți este vorba. În iulie însă, serviciul de presă al lui Lukașenko a anunțat că acesta a grațiat 16 persoane condamnate pentru „diverse infracțiuni, inclusiv de natură extremistă”. Numele celor grațiați, precum și motivele pentru care fuseseră condamnați, nu au fost făcute publice, potrivit Meduza.
Donald Trump a menționat că a discutat cu omologul său belarus mai multe subiecte, inclusiv vizita președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în statul american Alaska. Trump și Putin urmează să se întâlnească pe 15 august la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, Alaska, pentru a purta negocieri. Unul dintre principalele subiecte va fi o încetare a focului în Ucraina, care se confruntă de mai bine de trei ani cu invazia rusă la scară largă.
„Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu președintele Lukașenko în viitor”, a mai scris Trump, după discuția telefonică cu Lukașenko.
La rândul său, serviciul de presă al lui Alexandr Lukașenko a declarat că, în timpul conversației, acesta l-a invitat pe Donald Trump și familia sa la Minsk, iar liderul de la Casa Albă a acceptat.
Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.
„Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.
Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.
Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.
Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.
„În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.
Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.
Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.
Oligarhul fugar Ilan Șor a lansat un apel către partidele sale afiliate și simpatizanți să participe la protestul programat pentru sâmbătă, deși poliția a avertizat că acțiunea nu este autorizată și este ilegală, iar participanții riscă sancțiuni. Pentru a facilita înscrierea, Șor a pus la dispoziție un canal bot pe Telegram. NewsMaker a accesat chatul și explică cum funcționează acesta.
Potrivit mesajelor transmise de bot, persoanele care doresc să participe la protestul „pe o perioadă nelimitată” organizat de fugarul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor, trebuie să se înregistreze și să îndeplinească mai multe sarcini, inclusiv: să participe la întâlniri și evenimente, să mențină legătura cu organizatorii, să distribuie materiale informative și să-și exprime opiniile în sondaje și postări pe rețelele de socializare. Participanții sunt anunțați că vor primi „bonusuri”, dacă vor îndeplini aceste sarcini.
Pentru a adera, în continuare la chatul propriu-zis, botul solicită colectarea unui șir de date personale, inclusiv informații din pașaport, număr de telefon, locație și imaginea feței utilizatorului. Mesajele de pe platformă susține că aceste date „vor fi stocate în siguranță și nu vor fi transmise terților”, fiind folosite exclusiv pentru comunicarea și organizarea evenimentului.
După acceptarea condițiilor de utilizare, participanții trebuie să trimită botului contactul lor prin Telegram, pentru a beneficia de un „serviciu personalizat”. Din nou, mesajele de pe platformă susțin că numărul de contact va fi folosit „exclusiv pentru comunicare în cadrul serviciilor oferite de bot și nu va fi transmis terților”.
Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că va organizat proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată. Mai mult, el a promis, direct, „salarii” de 3 mii de dolari pe lună, tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului, care vrea să desfășoare o serie de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august.
Oamenii legii au avertizat deja cetățenii că „participarea la proteste pentru promisiuni de plată reprezintă o încălcare gravă a legii” și a îndemnat cetățenii să nu cadă în capcana promisiunilor, pentru a nu deveni subiecți ai investigațiilor. Poliția i-a cerut lui Ceban să interzică manifestația, însă primarul a spus public că nu are competențe pentru a interveni.
Pe 15 august, Poliția a atenționat repetat cetățenii să nu participe la așa-numitul protest organizat de Șor. Oamenii legii anunță că manifestația nu este autorizată și este ilegală, iar locațiile anunțate de fugarul condamnat Ilan Șor sunt destinate altor activități.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a explicat, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”, că riscă sancțiuni nu doar cei ce acceptă remunerarea, ci chiar și cei care vor porni din localități spre protestul din Chișinău: „Toți cetățenii trebuie să înțeleagă că vor purta răspundere, nu pentru comiterea infracțiunii, ci pentru tendința, pregătirea unei astfel de infracțiuni (…) În toate raioanele a fost pornit proces pe articolul 47, care prevede acceptarea unei propuneri. Toate persoanele care vor porni din localitate vor fi subiecții investigațiilor”.
***
Amintim că, pe 30 aprilie, curent, majoritatea parlamentară PAS a aprobat modificări la Codul Penal, înăsprind pedepsele pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor. Persoanele fizice care oferă alegătorilor bani, bunuri sau servicii pentru a influența votul riscă între 2 și 6 ani de închisoare, cu amendă între 37.500 și 57.500 lei și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții până la 5 ani. Pentru persoanele juridice, amenda poate ajunge până la 400.000 lei, cu privarea dreptului de a desfășura activitatea sau chiar lichidarea firmei.
Dacă faptele sunt săvârșite în interesul unui grup criminal organizat sau organizație criminală, pedepsele cresc la 7–15 ani de închisoare, cu amendă de până la 117.500 lei și privarea dreptului de a ocupa funcții între 5 și 10 ani pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice amenda poate ajunge la 1 milion de lei.
Sancțiuni similare se aplică și pentru finanțarea ilegală a partidelor, a grupurilor de inițiativă, a candidaților sau participanților la referendum de către grupuri criminale, state străine, organizații străine sau entități anticonstituționale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Partidul Social Democrat European (PSDE) a fost înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din toamnă. Decizia a fost luată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul ședinței din 15 august.
Membrii CEC au înregistrat lista de candidați ai PSDE la funcția de deputat și simbolul partidului – trei trandafiri.
„PSDE este opțiunea europeană pentru cei care cred în integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar sunt dezamăgiți de actuala guvernare. Aveți ce susține. Noi nu doar vom continua drumul european, dar îl vom negocia mult mai bine – astfel încât fiecare pas spre integrare să aducă beneficii reale pentru oameni și să protejeze producătorul autohton. Moldova trebuie să câștige din aceste negocieri, nu să piardă”, a transmis liderul PSDE, Tudor Ulianovschi, după decizia autorității electorale, într-un comunicat.
Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.
Partidul „Renaștere” – a cărui dizolvare este cerută în instanță – nu a fost înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare. Decizia a fost luată pe 15 august de Comisia Electorală Centrală (CEC), în ciuda unui raport pozitiv care arăta că actele depuse respectă prevederile legale și recomandau înregistrarea formațiunii. Din cei nouă membri ai CEC prezenți la ședință, trei au susținut înregistrarea partidului, cinci au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.
Raportul prin care se recomanda înregistrarea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului condamnat Ilan Șor, a fost prezentat de Vasile Postolache, numit membru al CEC la propunerea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit acestuia, partidul a respectat toate cerințele legale și poate fi înregistrat în scrutinul din toamnă.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a amintit, în reacție, că Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Renaștere”, ca succesor al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Caraman a propus înregistrarea formațiunii „sub rezerva revocării”, în cazul în care Curtea de Apel va emite o decizie înainte de alegeri. Propunerea nu a fost susținută de ceilalți membri ai autorității electorale.
În cele din urmă, proiectul prezentat de Postolache a fost respins cu votul a cinci membri din cei nouă prezenți. Caraman a explicat că, în continuare, CEC va examina posibilitatea desemnării unui alt raportor și elaborarea unei noi soluții, care va fi discutată într-o ședință viitoare.
„Decizia este una negativă, la această etapă, pentru că nu s-au întrunit numpărul necesar de voturi pentru ca Partidul „Renaștere”, cu lista de candidati, să fie înregistrat pentru a participa în alegerile parlamentare. (…) Procedural, trebuie să venim cu un alt proiect, cu un alt raportor, deja cu o altă soluție, pentru că CEC trebuie să adopte o soluție vizavi de acest caz. Acest proiect era cu înregistrare și nu este susținut”, a explicat președinta CEC.
În reacție, membrii formațiunii politice au acuzat autoritatea electorală că ar fi luat o decizie motivată politic.
„Aceasta nu este o decizie, ci o răzbunare politică la ordinul direct de sus. În Moldova nu se mai joacă cu democrația — puterea elimină brutal din cursă pe toți cei care îi sunt incomozi”, a declarat „Renaștere” într-un comunicat emis urmare a deciziei CEC.
Autoritatea electorală nu a comentat acuzațiile, deocamdată.
Precizăm că patru partide politice afiliate oligarhului fugar Ilan Șor riscă să fie dizolvate. Este vorba despre „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,„Șansă” și „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă, pe 11 august, de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile solicită ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.
Mai mult, pe 14 august, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce FASM, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere” ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.
