Reuters

Kievul consideră că UE trebuie să examineze cererea Ucrainei de aderare separat de cea a Moldovei

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba consideră că Uniunea Europeană trebuie să examineze cererea de aderare a Kievului separat de cele ale Moldovei și Georgiei. Într-un interviu pentru Evropeiskaya Pravda, publicat pe 7 martie, diplomatul a declarat că solicitările Moldovei și Georgiei arată drept „o tentativă de a agăța două vagoane la trenul de mare viteză care pleacă spre Bruxelles”.

„Cu tot respectul pentru partenerii noștri georgieni și moldoveni, însă depunerea cererilor Moldovei și Georgiei de aderare la UE arată momentan drept o tentativă de a agăța două vagoane la trenul ucrainean de mare viteză, care se deplasează spre Bruxelles. Cererea Ucrainei pentru aderarea la UE în regim de urgență trebuie să fie examinată separat de cele ale Georgiei și Moldovei”, a explicat oficialul de la Kiev.

Kuleba a remarcat că Moldova și Georgia nu s-au aliniat sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Aceste poziții nu corespund relațiilor de parteneriat dintre Ucraina, Georgia și Moldova în formatul „Trio Asociat” și ilustrează clar nepregătirea Chișinăului și a Tbilisi de a contribui la securitatea din Europa”, a argumentat ministrul ucrainean de externe.

Pe de altă parte, oficialul a menționat că apreciază ajutorul Moldovei și Georgiei cu privire la găzduirea refugiaților ucraineni.

Uniunea Europeană urmează să discute, „în zilele apropiate” despre cererea de aderare a Ucrainei. Declarația a fost făcută pe 7 martie de către Charles Michel, președintele Consiliului European.

Pe 2 martie, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. A doua zi, o cerere similară a depus Georgia.

În cadrul reuniunii Parlamentului European, doi eurodeputați din România au cerut UE ca împreună cu Ucraina să accepte și aderarea R. Moldova.

Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie, că Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat în fața presei de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dezvoltarea Chișinăului este o responsabilitate comună”. Sandu, Grosu și Tofan au felicitat chișinăuienii de Ziua Orașului

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Vasile Tofan au transmis astăzi, 14 octombrie, mesaje de felicitare cu ocazia Hramului Chișinăului. Oficialii au vorbit despre dezvoltarea capitalei, îmbunătățirea infrastructurii și investițiile în educație, sănătate și drumuri.

Maia Sandu a menționat că, de-a lungul celor 590 de ani de istorie, Chișinăul a devenit locul în care generații de oameni și-au construit viețile. Șefa statului a subliniat că orașul trebuie dezvoltat astfel încât să ofere locuitorilor o calitate mai bună a vieții.

„Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă pentru a lăsa copiilor și nepoților noștri un Chișinău european – un oraș mai verde, cu transport public modern, străzi sigure și respect pentru pietoni”, a spus președinta.

Președinta a pledat pentru protejarea patrimoniului istoric și pentru modernizarea capitalei, astfel încât aceasta să fie europeană nu doar prin denumire, ci și prin modul în care este administrată.

La rândul său, Igor Grosu a transmis felicitări locuitorilor capitalei și tuturor celor care sărbătoresc hramul localităților lor. Acesta a afirmat că oamenii își doresc drumuri mai bune, servicii de calitate și condiții decente de trai.

„S-au făcut pași înainte, dar mai avem mult de muncit”, a menționat președintele Parlamentului, care a evidențiat necesitatea consolidării administrațiilor publice locale pentru a transforma orașele și satele în locuri în care oamenii să dorească să rămână și să-și crească copiii.

În mesajul său, Vasile Tofan a amintit că a crescut în Chișinău și a urmărit transformarea orașului de-a lungul anilor. Premierul a descris capitala drept principalul motor al economiei Republicii Moldova și a prezentat investițiile planificate pentru anul 2026.

Potrivit lui Tofan, aproape cinci miliarde de lei sunt direcționate în acest an către Chișinău. Peste patru miliarde de lei sunt alocate școlilor, grădinițelor și altor instituții de învățământ, circa 370 de milioane de lei – infrastructurii rutiere, iar alte 290 de milioane de lei – curților, drumurilor de acces, canalizării și proiectelor din suburbii.

Totodată, investițiile în sănătate realizate în ultimii cinci ani au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, a precizat acesta. Printre instituțiile medicale care au beneficiat de finanțare se numără Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Clinic Republican.

Tofan a mai menționat proiecte precum centura capitalei, construcția de poduri și pasaje, creșe, modernizarea școlilor și dezvoltarea infrastructurii în suburbii.

„Chișinăul este administrat local, dar dezvoltarea lui este o responsabilitate comună. Când Chișinăul crește, crește și Moldova”, a conchis acesta.

Precizăm că astăzi, 14 octombrie, capitala țării noastre marchează 590 de ani de la prima atestare documentară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: