Reuters

Kievul consideră că UE trebuie să examineze cererea Ucrainei de aderare separat de cea a Moldovei

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba consideră că Uniunea Europeană trebuie să examineze cererea de aderare a Kievului separat de cele ale Moldovei și Georgiei. Într-un interviu pentru Evropeiskaya Pravda, publicat pe 7 martie, diplomatul a declarat că solicitările Moldovei și Georgiei arată drept „o tentativă de a agăța două vagoane la trenul de mare viteză care pleacă spre Bruxelles”.

„Cu tot respectul pentru partenerii noștri georgieni și moldoveni, însă depunerea cererilor Moldovei și Georgiei de aderare la UE arată momentan drept o tentativă de a agăța două vagoane la trenul ucrainean de mare viteză, care se deplasează spre Bruxelles. Cererea Ucrainei pentru aderarea la UE în regim de urgență trebuie să fie examinată separat de cele ale Georgiei și Moldovei”, a explicat oficialul de la Kiev.

Kuleba a remarcat că Moldova și Georgia nu s-au aliniat sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Aceste poziții nu corespund relațiilor de parteneriat dintre Ucraina, Georgia și Moldova în formatul „Trio Asociat” și ilustrează clar nepregătirea Chișinăului și a Tbilisi de a contribui la securitatea din Europa”, a argumentat ministrul ucrainean de externe.

Pe de altă parte, oficialul a menționat că apreciază ajutorul Moldovei și Georgiei cu privire la găzduirea refugiaților ucraineni.

Uniunea Europeană urmează să discute, „în zilele apropiate” despre cererea de aderare a Ucrainei. Declarația a fost făcută pe 7 martie de către Charles Michel, președintele Consiliului European.

Pe 2 martie, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. A doua zi, o cerere similară a depus Georgia.

În cadrul reuniunii Parlamentului European, doi eurodeputați din România au cerut UE ca împreună cu Ucraina să accepte și aderarea R. Moldova.

Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie, că Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat în fața presei de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: