Reuters

Kievul consideră că UE trebuie să examineze cererea Ucrainei de aderare separat de cea a Moldovei

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba consideră că Uniunea Europeană trebuie să examineze cererea de aderare a Kievului separat de cele ale Moldovei și Georgiei. Într-un interviu pentru Evropeiskaya Pravda, publicat pe 7 martie, diplomatul a declarat că solicitările Moldovei și Georgiei arată drept „o tentativă de a agăța două vagoane la trenul de mare viteză care pleacă spre Bruxelles”.

Cu tot respectul pentru partenerii noștri georgieni și moldoveni, însă depunerea cererilor Moldovei și Georgiei de aderare la UE arată momentan drept o tentativă de a agăța două vagoane la trenul ucrainean de mare viteză, care se deplasează spre Bruxelles. Cererea Ucrainei pentru aderarea la UE în regim de urgență trebuie să fie examinată separat de cele ale Georgiei și Moldovei”, a explicat oficialul de la Kiev.

Kuleba a remarcat că Moldova și Georgia nu s-au aliniat sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Aceste poziții nu corespund relațiilor de parteneriat dintre Ucraina, Georgia și Moldova în formatul „Trio Asociat” și ilustrează clar nepregătirea Chișinăului și a Tbilisi de a contribui la securitatea din Europa”, a argumentat ministrul ucrainean de externe.

Pe de altă parte, oficialul a menționat că apreciază ajutorul Moldovei și Georgiei cu privire la găzduirea refugiaților ucraineni.

Uniunea Europeană urmează să discute, „în zilele apropiate” despre cererea de aderare a Ucrainei. Declarația a fost făcută pe 7 martie de către Charles Michel, președintele Consiliului European.

Pe 2 martie, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. A doua zi, o cerere similară a depus Georgia.

În cadrul reuniunii Parlamentului European, doi eurodeputați din România au cerut UE ca împreună cu Ucraina să accepte și aderarea R. Moldova.

Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie, că Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat în fața presei de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: