Kremlinul declară că obiectivul „demilitarizării” Ucrainei a fost „în mare parte” atins

Kremlinul susține că obiectivul demilitarizării Ucrainei, declarat de Moscova la începutul campaniei sale militare în ţara vecină, a fost „în mare parte îndeplinit”, scrie Agerpres.

„Ucraina foloseşte din ce în ce mai puţin arme proprii şi din ce în ce mai mult sisteme de armament furnizate de ţările occidentale”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Prin urmare, „una dintre sarcinile” pe care partea rusă şi le-a propus „a fost, de fapt, îndeplinită în mare parte”, a adăugat el.

Peskov a insistat că Ucraina era „puternic militarizată” în urmă cu un an şi jumătate, ceea ce nu se mai poate spune acum.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat la 24 februarie 2022 ceea ce Moscova continuă să numească o „operaţiune militară specială” în Ucraina, invocând necesitatea de a „demilitariza” şi „denazifica” ţara vecină, precum şi de a proteja populaţia din Donbas.

Peskov a mai adăugat că acum ţările occidentale „se implică din ce în ce mai mult în conflict”, devenind astfel parte a acestuia.

„Aceasta duce la prelungirea conflictului. Aceasta face ca situaţia din Europa să devină mai tensionată şi mai imprevizibilă. Aceasta obligă Rusia să ia măsuri mult mai ferme pentru a-şi asigura securitatea”, a declarat purtătorul de cuvânt a preşedintelui rus într-un interviu.

În luna mai, Dmitri Peskov spunea că obiectivele pe care Rusia şi le stabilise atunci când lansase „operaţiunea militară specială” au fost „parţial atinse” în mai mult de un an de război pe scară largă.

Putin a declarat săptămâna aceasta că obiectivele campaniei militare au fost modificate pe parcurs fără schimbări fundamentale.

Liderul instalat de Moscova la Doneţk, Denis Puşilin, a afirmat că, de fapt, purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit doar la armele pe care le avea Ucraina şi care au fost distruse de Rusia, într-un comentariu la declaraţia lui Dmitri Peskov.

„Ucraina nu ar putea să lupte cu armata rusă fără livrările occidentale de arme”, a afirmat Puşilin, citat de media de stat ruse.

„În acest sens, demilitarizarea a fost finalizată, dar asta nu înseamnă că ‘denazificarea’ nu trebuie să fie efectuată”, a declarat Puşilin, referindu-se la al doilea obiectiv al campaniei militare ruse, despre care mulţi analişti occidentali susţin că vizează „înlăturarea” actualei conduceri de la Kiev.

În alte declaraţii, citate de RIA Novosti, Puşilin a insistat că finalizarea ‘demilitarizării’ nu va împiedica Rusia să continue să „elibereze” teritoriile în regiunile Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: