Larisa Voloh a fost numită co-președinte al Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia

La 12 septembrie 2022, Larisa Voloh a fost numită de către Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în calitate de co-președinte, din partea Parlamentului, al Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia. Doamna Voloh deține o vastă experiență în domeniul administrației publice, cu peste 14 ani de activitate în calitate de primar.

De asemenea, este implicată în numeroase activități politico-sociale, fiind totodată Președintă a Rețelei Femeilor CALM și membră a delegației Republicii Moldova la CALRE. Din 2021, Larisa Voloh este deputat în Parlament din partea partidului „Acțiune și solidaritate” și deține poziția de Președinte al Comisiei pentru administrare publică.

– Doamnă Voloh, care este viziunea dvstră asupra relațiilor și al procesului de dialog dintre Chișinău și Comrat și despre ce este vorba în noua dvstră poziție?

– Orice relație are nevoie de un fundament, în cazul dat, Constituția Republicii Moldova este baza pe care ar trebui să se dezvolte armonios relațiile dintre Chișinău și Comrat. În 1994, a fost adoptată legea prin care UTA Găgăuzia a primit Statut special, astfel, Autonomia dispune de competențe în diferite domenii: sociale, culturale, administrative. În același timp, societatea este în continuă dezvoltare și este necesară clarificarea competențelor delegate pentru o mai bună funcționare a Autonomiei. În acest context, în 2015, a fost lansată platforma de dialog, pe dimensiune Parlamentară, dintre Chișinău și Comrat, și a fost creat Grupul de lucru parlamentar, care este compus din deputați ai fracțiunilor Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare a Găgăuziei. Dialogul pe această platformă este facilitat de către CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari în cadrul proiectului „Dialog privind Găgăuzia”. În cadrul procesului de dialog au loc ședințe formale și informale, în cadrul cărora se discută prioritățile comune, se analizează practicile internaționale și se caută soluții. În calitatea conferită, voi pune în aplicare toata experiența mea în domeniul administrării și dezvoltării locale, bunei guvernanțe și coeziunii sociale, pentru ca procesul de dialog să fie constructiv, bazat pe rezultate, încredere și să vină în folosul cetățenilor țării noastre.

– În calitate de co-președinte al Grupului de lucru parlamentar care sunt prioritățile pe care vă veți axa?

– În primul rând, vreau să spun că toate persoanele ce locuiesc în UTA Găgăuzia sunt cetățeni cu drepturi depline ai Republicii Moldova, au aceleași drepturi dar și obligații. Eu provin dintr-un mediu de activitate în care am pus prioritate mereu pe interesele și bunăstarea cetățenilor. Așadar, voi continua să lucrez și să promovez priorități spre beneficiul omului, dar nu în detrimentul cuiva, și să găsim soluții sustenabile. De la lansarea Grupului de lucru au fost adoptate mai mult de 50 de decizii, s-au obținut rezultate remarcabile ca deschiderea Agenției pentru dezvoltare regională prin care au loc finanțări ale proiectelor de dezvoltare pentru Găgăuzia, iar eu îmi doresc ca astfel de rezultate să continue a fi obținute. De la relansarea Grupului, au avut loc mai multe ședințe informale, facilitate de experții CMI, în urma cărora a fost deja aprobat un Plan de acțiuni pentru anul 2022, care conține prioritățile tuturor participanților acestei platforme de dialog. În cadrul proiectului „Dialog privind Găgăuzia” finanțat de Suedia, avem acces la expertiza internațională în domeniul autonomiilor, descentralizării, studii comparate, experiențe bune și mai puțin bune, din alte părți ale lumii. CMI ne oferă suport în acest domeniu și este foarte important că în acest proces nu suntem singuri.

– În contextul aparițiilor unor provocări, cum credeți care ar fi și cum planificați să le faceți față?

– Situația geopolitică, în contextul războiului în țara vecină, și consecințele care deja le simțim de nivel economic pot conduce la creșterea tensiunii în societate. Sunt urmări la care suntem nevoiți să ne adaptăm și să fim alături de cetățenii noștri, să îi sprijinim și să fim uniți în fața provocărilor. Totodată, cred ca aceste provocări nu ar trebui să influențeze activitatea Grupului de lucru, ba dimpotrivă, în cadrul acestei platforme putem discuta metodele și instrumentele necesare ca împreună să trecem peste orice provocare și să lucrăm, eficient în folosul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Cred că toate obstacolele pot fi depășite cu diplomație și respect reciproc pentru că suntem o țară unită.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Costiuc, trimis la lucru în timp ce protesta la ANRE: „În afară de TikTok-uri nu văd nimic”. Replică: „E rolul opoziției, deprindeți-vă”

Deputatul și liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a fost trimis la lucru de o femeie, în timp ce protesta în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) față de tarifele la energie. Aceasta i-a reproșat că nu vede rezultate ale activității sale politice și l-a acuzat că, în afară de declarații și TikTok-uri, nu ar face nimic. Costiuc a respins criticile. Potrivit lui, protestele fac parte din rolul opoziției.

Schimbul de replici, care a durat câteva minute, a fost filmat și publicat ulterior pe rețelele de socializare ale deputatului.

„Mata să lucrezi, să te duci la muncă, că de ani de zile te cunosc – numai vorbit și atât”, i-a spus femeia lui Costiuc, în momentul în care acesta s-a apropiat de mașina ei, după ce a părăsit grupul de protestatari.

„Matali mă trimiți la lucru, dar știi că toată luna ianuarie am fost la lucru la Parlament? (…) Dar restul deputaților sunt în vacanță”, a replicat parlamentarul.

Femeia a răspuns că nu vede activitate reală în Parlament: „La parlament? Voi acolo lucrați, serios? Eu în afară de scandaluri nu văd nimic, sincer vă zic. (…) Până acum ce ai făcut? În afară de reel-uri și TikTok-uri eu nu văd nimic, sincer”, a spus aceasta, menționând totodată că o susține pe președinta Maia Sandu.

„Bine că vedeți la ceilalți care v-au falimentat țara. Îmi pare rău că fanatismul dvs. vă întunecă mintea. Acesta e rolul opoziției, doamnă, deprindeți-vă”, i-a răspuns, în replică, parlamentarul.

Reamintim că deputații au intrat în vacanță la sfârșitul lunii decembrie 2025. Potrivit unei dispoziții semnate de președintele Parlamentului, Igor Grosu, sesiunea de primăvară 2026 începe pe 2 februarie. Prima ședință plenară este programată pentru 3 februarie. Conform Regulamentului Parlamentului, sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie.

Precizăm, în contextul protestelor față de tarifele la energie, că astăzi, 30 ianuarie, compania de stat Energocom a transmis Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) calculele prin care solicită reducerea tarifului la gazele naturale pentru anul 2026. Compania propune o ieftinire de aproximativ 1,5 lei pentru un metru cub de gaz. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Voturi cumpărate cu o mașină de 15 mii euro? Încă o condamnare pentru finanțarea ilegală a „Șansei” lui Șor

Un bărbat a fost condamnat pentru finanțarea ilegală a Partidului Politic „Șansa”, după ce a cumpărat un automobil de 15.000 de euro și l-a oferit drept premiu într-un concurs online destinat simpatizanților formațiunii. Mașina a fost ulterior confiscată de stat, iar inculpatul a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare, rămânând în libertate sub supraveghere timp de trei ani. Sentința a fost pronunțată pe 29 ianuarie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Judecătorii au dispus o pedeapsă cu închisoarea pe o perioadă de patru ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de trei ani. Aceasta înseamnă că bărbatul nu va ajunge după gratii, însă va rămâne în libertate sub supravegherea autorităților și va fi obligat să respecte condițiile stabilite de instanță. Dacă va încălca aceste obligații sau va comite o nouă infracțiune, pedeapsa cu închisoarea va putea fi pusă în aplicare. Până la rămânerea definitivă a sentinței, inculpatului i-a fost aplicată măsura preventivă de interdicție de a părăsi țara.

Totodată, instanța a dispus confiscarea specială a automobilului oferit drept premiu în cadrul concursului, mașina fiind trecută în proprietatea statului, cu menținerea sechestrului aplicat asupra acesteia. De asemenea, au fost confiscate în beneficiul statului mijloace bănești în sumă de 25.800 de lei, 165 de euro și 2.050 de dolari SUA, recunoscute drept corpuri delicte.

Potrivit materialelor cauzei, faptele au avut loc în vara anului 2024, când inculpatul ar fi acționat în interesul Partidului Politic „Șansa”, formațiune considerată derivată de facto din fostul partid „Șor”, declarat neconstituțional. Pentru promovarea partidului și extinderea bazei de susținători, a fost organizat un concurs online destinat simpatizanților Blocului Politic „Victorie/Победа”.

Premiul principal al concursului a fost un automobil achiziționat de inculpat la prețul de 15.000 de euro. În luna septembrie 2024, mașina a fost câștigată de o participantă care a acumulat cel mai mare număr de susținători pe platforma online, aceasta fiind simpatizantă a partidului.

Sentința poate fi contestată cu recurs la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

***

Partidul „Șansă” a fost lansat în vara anului 2023, la scurt timp după ce fostul Partid „Șor” a fost declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale. În toamna aceluiași an, formațiunea a fost exclusă din cursa electorală pentru alegerile locale din noiembrie, fiind suspectată că și-a finanțat ilegal campania, inclusiv prin mită oferită alegătorilor și candidaților la funcțiile de primari.

În primăvara anului 2024, oligarhul fugar Ilan Șor a creat la Moscova blocul politic „Victorie”, din care făceau parte mai multe formațiuni afiliate acestuia, inclusiv Partidul „Șansă”. Tot în 2024, activitatea partidului condus de Alexei Lungu a fost suspendată pentru trei luni prin decizia instanței, ceea ce i-a interzis participarea la ultimele alegeri. Menționăm în acest context că „Șansă” a devenit primul partid din Republica Moldova a cărui activitate a fost restricționată temporar, deși un astfel de mecanism este prevăzut în legislație de 17 ani.

Amintim că CEC a sesizat, în august 2025, Ministerul Justiției cu solicitarea de a dizolva Partidul Politic „Șansă” și a limita activitatea Partidului Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și a Partidului „Renaștere”.

Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. 

Printre motivele prezentate de CEC s-a regăsit inclusiv afilierea membrilor „Victorie” cu oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia, precum și implicarea acestuia în formarea blocului. Totodată, autoritatea electorală a precizat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care ar indica suspiciuni privind finanțarea ilegală. Hotărârea autorității electorale a fost contestată până la Curtea Supremă de Justiție, însă magistrații au menținut decizia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Limitarea activității Partidului „Moldova Mare” a fost pusă pe pauză. Dosarul, trimis la Curtea Constituțională

Examinarea cererii depuse de Ministerul Justiției privind limitarea activității Partidului Politic „Moldova Mare” a fost suspendată. Instanța a admis parțial solicitarea formațiunii și a decis sesizarea Curții Constituționale. Avocatul partidului, Igor Hlopețchi, a declarat pentru IPN că judecătorii au acceptat ridicarea excepției de neconstituționalitate în privința mai multor prevederi legale.

Potrivit apărării, prevederile legale vizate permit restrângerea activității partidelor politice în baza unor „suspiciuni rezonabile”, fără existența unor probe clare privind comiterea unor fapte ilegale. Avocatul susține că normele respective sunt vagi și pot fi aplicate abuziv, inclusiv împotriva partidelor de opoziție.

Igor Hlopețchi a mai declarat că, după campania electorală și până în prezent, acuzațiile formulate împotriva Partidului Politic „Moldova Mare” nu au fost confirmate, iar pe numele formațiunii nu au fost inițiate proceduri penale. În acest context, apărătorul a făcut trimitere la cauza „Partidul Politic Patria și alții contra Republicii Moldova”, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la alegeri libere și a obligat statul să achite despăgubiri.

Apărarea afirmă că sesizarea Curții Constituționale are drept scop prevenirea unor situații similare.

Examinarea cauzei rămâne suspendată până la pronunțarea Curții Constituționale. Termenul de soluționare nu este cunoscut, însă, potrivit apărării, procedura ar putea dura până la șase luni.

***

Amintim că Ministerului Justiției a solicitat, în instanță, limitarea activității Partidului „Moldova Mare” pentru o perioadă de 12 luni, după ce autoritatea electorală centrală a constatat că formațiunea ar fi beneficiat de finanțare externă din Federația Rusă, prin intermediul băncii Promsvyazbank, asociată grupului „Șor”. Ministerul Justiției precizează că legătura dintre partidul condus de Furtună, Promsvyazbank și grupul „Șor” „reprezintă un caz de finanțare externă ilegală”. Autoritățile au constatat că acțiunile contravin legii și reprezintă o amenințare la adresa securității statului și afectează integritatea procesului electoral”.

Partidul „Moldova Mare”, exclus din campania electorală pentru alegerile din 28 septembrie, a respins acuzațiile și susține că acțiunea Ministerului Justiției reprezintă o tentativă de excludere a opoziției din viața politică.

Pe 2 octombrie 2025, Curtea de Apel Centru a emis o decizie prin care a limitat temporar activitatea Partidului Politic „Moldova Mare”. Măsurile asiguratorii vor fi valabile până la pronunțarea unei hotărâri definitive pe fondul cauzei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
minsknews.by

Energocom cere reducerea tarifului la gaz cu circa 1,5 lei. Solicitarea, pe masa ANRE

Consumatorii casnici din Republica Moldova ar putea achita cu aproape 1,5 lei mai puțin pentru gazele naturale. Compania Energocom a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pe 30 ianuarie, o cerere de reducere a tarifului.

Potrivit solicitării, prețul propus pentru consumatorii finali este de 14,1 lei pentru un metru cub de gaz, fără TVA, față de 15,5 lei fără TVA, cât este în prezent. Astfel, tariful final ar putea scădea până la 15,26 lei cu TVA pentru un metru cub.

Noul preț propus este cu aproximativ 9% mai mic decât cel actual. În prezent, consumatorii achită 16,74 lei cu TVA pentru un metru cub – tarif aprobat de ANRE în decembrie 2024, când prețul a fost majorat cu peste 27%.

Energocom precizează că noile calcule au fost realizate în conformitate cu metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, aprobată de ANRE.

Decizia finală privind aprobarea noilor tarife urmează să fie luată de ANRE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Iwona Piórko

Ambasadoarea UE, despre integrarea europeană și reintegrarea țării: „Sunt procese diferite, dar se completează reciproc”

Integrarea europeană și procesul de reintegrare a Republicii Moldova sunt două direcții distincte, însă strâns legate, care trebuie promovate simultan prin reforme accelerate și eforturi susținute ale autorităților. Declarația a fost făcută de ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Територия свободы” de la Realitatea TV .

„Integrarea europeană și reintegrarea țării sunt procese diferite, dar ele se completează reciproc. Noi susținem integritatea teritorială a Republicii Moldova. Reintegrarea este un proces care trebuie să aibă loc. Acest proces este pe agenda Guvernului, iar noi îl susținem în totalitate”, a subliniat diplomata.

Totodată, Iwona Piorko a vorbit despre ritmul reformelor și perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE, menționând că anul 2028 reprezintă un termen ambițios, dar realizabil, dacă autoritățile vor menține actuala dinamică.

„Noi credem că anul 2028 este un termen ambițios, dar realist pentru finalizarea negocierilor de aderare, dacă Republica Moldova va accelera reformele. Vreau să felicit autoritățile țării pentru viteza cu care au loc reformele. Nu este ușor să realizezi reforme în astfel de circumstanțe geopolitice, în condițiile unui val masiv de dezinformare și propagandă. Trebuie să spunem că după semnarea Tratatului de Aderare va urma procedura de ratificare în fiecare din cele 27 state membre, care este un proces anevoios. Astăzi, chem autoritățile să se axeze pe reforme”, a adăugat ambasadoarea Uniunii Europene.

Menționăm că, în această săptămână, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat în cadrul unei emisiuni de la TV8 că Guvernul Republicii Moldova nu va semna niciun document privind reintegrarea regiunii transnistrene dacă acesta nu va conține prevederi clare privind respectarea suveranității și integrității teritoriale a statului, precum și menținerea necondiționată a parcursului de integrare europeană.

Chiveri a amintit că, de-a lungul timpului, au fost semnate circa 250 de documente în diferite formate de negocieri, inclusiv „5+2”, „1+1” sau în cadrul grupurilor de lucru, însă, de fiecare dată când au existat documente comune semnate de Chișinău și Tiraspol, principiul suveranității și al integrității teritoriale nu a fost acceptat de partea transnistreană. Potrivit vicepremierului, acesta rămâne elementul fundamental care stă la baza poziției Republicii Moldova în procesul de reintegrare.

***

Reamintim, societatea a aflat pentru prima dată că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui nou plan de reintegrare a țării, la sfârșitul anului 2025. Declarația a fost făcută atunci la Bruxelles de premierul Alexandru Munteanu, care nu a oferit, însă, detalii.

Mai târziu, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu UE și SUA, dar a precizat că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Oficialul explica în decembrie 2025 că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

Pe 21 ianuarie 2026, în timpul unei emisiuni la postul public de televiziune, Chiveri declara deja că reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. Oficialul a precizat atunci că, în condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Reamintim în acest context că activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie 2025, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: