Максим Андреев, NewsMaker

MAI confirmă: Polițistul de la IP Florești a fost dus la Tiraspol, iar în casa sa au avut loc percheziții ilegale

Noaptea trecută, reprezentanții structurilor de forță din regiunea transnistreană au pătruns ilegal în casa angajatului IP Florești, din orașul Camenca, sub pretextul unor percheziții. Informația a fost publicată de Ministerul Afacerilor Interne, care a precizat că Andrei Amarfi a fost dus la Tiraspol.

Ministerul Afacerilor Interne a confirmat, astfel, informațiile deputatului Platformei DA Chiril Moțpan, privind perchezițiile care au avut loc noaptea trecută în locuința polițistului angajat la IP Florești.

„Aceste acțiuni au încălcat flagrant drepturile omului, neavând la bază un act care ar motiva și justifica aceste verificări ilegale. Toate faptele sunt examinate și documentate sub aspect penal în cadrul anchetei inițiate de Procuratură în comun cu MAI și SIS”, se arată în comunicatul publicat pe 8 octombrie.

Potrivit MAI, din materialele acumulate, pe parcursul zilei de ieri, se cunoaște că polițistul a fost răpit și dus în orașul Tiraspol, iar la moment se întreprind toate măsurile pentru a fi identificat locul aflării acestuia. De asemenea, reprezentanții instituției au confirmat că, pe parcursul zilei de 7 octombrie, a mai fost înregistrat un caz similar cu un locuitor din Camenca, care la fel a fost sechestrat, fiind bănuit de forțele de la Tiraspol de acțiuni pretins ilegale.

Subiectul a fost discutat și la guvern. Într-un comunicat de presă, executivul anunță că a mobilizat toate forțele sale pentru identificarea locului aflării persoanelor, pornirea unor investigații în conformitate cu legislația penală și de procedură penală, comunicarea cu membrii familiei și celor apropiați pentru a le oferi sprijin, informarea actorilor în formatul 5+2, partenerilor de dezvoltare și organizațiilor internaționale în materie de protecție a drepturilor omului.

De asemenea, în cadrul reuniunii Comitetului permanent al OSCE de la Viena, de astăzi, delegația Republicii Moldova va aborda problema violării constante a drepturilor omului, inclusiv informarea tuturor statelor-membre ale organizației despre acțiunile de degradare a drepturilor omului.

„Guvernul și autoritățile de drept nu vor tolera abuzurile în adresa cetățenilor moldoveni și vor activa toate instrumentele legale, politice și instituționale pentru contracararea fenomenului de violare a drepturilor constituționale și destabilizarea situației în țară în contextul evenimentelor ce țin de scrutinul electoral. Facem apel către parteneri naționali și locali de a se solidariza cu acțiunile întreprinse de guvernul Republicii Moldova pentru remedierea situației drepturilor omului”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că, tot astăzi, a fost luată decizia de a fi instituit un grup de anchetă în cadrul Procuraturii Generale, din care fac parte reprezentanți ai MAI, SIS și alte instituții responsabile de gestionarea acestui caz.

Platforma DA și PAS au cerut convocarea, de urgență, a ședinței plenare a parlamentului. Totodată, Platforma DA a anunțat că va depune o moțiune simplă de cenzură contra ministrului de Interne, Pavel Voicu.

NM a încercat să obțină un comentariu de la așa-numitul minister al securității de la Tiraspol, însă deocamdată nu ni s-a răspuns la telefon. În context, redacția NM a expediat o scrisoare oficială responsabililor instituției menționate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: