presedinte.md

Maia Sandu, discuție cu ambasadorii țărilor UE și G7: „Criza provocată de Rusia afectează nivelul de trai al cetățenilor”

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu ambasadorii statelor europene și ai țărilor membre ale formatului G7, inclusiv SUA și Japonia, acreditați în Republica Moldova. Potrivit instituției prezidențiale, printre subiectele abordate au fost criza energetică și reforma justiției. 

Instituția prezidențială a raportat că, pe 23 ianuarie, șefa statului Maia Sandu s-a întâlnit cu ambasadorii statelor europene și ai țărilor membre ale formatului G7, inclusiv SUA și Japonia, acreditați în Republica Moldova.

„Maia Sandu a evidențiat principalele provocări cu care se confruntă țara noastră. Șefa statului a remarcat și impactul crizei energetice provocate de Rusia, care afectează direct nivelul de trai al cetățenilor și urmărește să influențeze procesele electorale. În acest context, președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova își concentrează eforturile pe asigurarea securității energetice și reducerea vulnerabilității economice a cetățenilor. Șefa statului a mulțumit partenerilor internaționali pentru sprijinul acordat, subliniind că acest ajutor este esențial pentru stabilitatea Republicii Moldova, dar și pentru securitatea întregii regiuni”, au comunicat reprezentanții Președinției.

Potrivit instituției prezidențiale, Maia Sandu a abordat și subiectul reformei justiției. În context, șefa statului a spus că reforma „este nu doar o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană, ci și o așteptare clară a cetățenilor”.

„Reformele din domeniul justiției, în special evaluarea externă a judecătorilor, încep să aducă rezultate și trebuie să continue într-un ritm accelerat”, a mai declarat președinta.

Potrivit instituției prezidențiale, un alt subiect discutat a fost „consolidarea eforturilor împotriva corupției politice”.

„Maia Sandu a subliniat necesitatea de a întări arhitectura instituțională a organelor responsabile de combaterea corupției, și de îmbunătăți cadrul legal pentru aplicarea unor sancțiuni mai dure împotriva celor implicați în corupția politică și electorală. Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea integrității alegerilor parlamentare”, au relatat reprezentanții Președinției.

Cu privire la criza energetică menționăm că începând cu 1 ianuarie 2025, în pofida angajamentelor contractuale, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze în R. Moldova, care erau direcționate în regiunea transnistreană.

În ianuarie curent, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a fost la Moscova. Informația, apărută inițial în presă, a fost confirmată de președinta Maia Sandu pe 14 ianuarie. Ea a declarat că știe despre vizită și că autoritățile încurajează soluționarea problemei din regiune încât locuitorii să aibă cât mai curând căldură, curent electric și apă. Detalii AICI. Presa a scris că Vadim Krasnoselski a plecat la Moscova, de pe Aeroportul Chișinău, pe 10 ianuarie și a revenit pe 14 ianuarie.

Pe 15 ianuarie, Krasnoselski a anunțat că principalul rezultat al vizitei sale la Moscova este că gazele rusești vor ajunge în Transnistria. Totuși, el nu a precizat cum vor fi livrate. Detalii AICI. Pe 16 ianuarie, Moscova a declarat că este pregătită să ajute regiunea transnistreană în privința alimentării cu gaz, însă Chișinăul trebuie să asigure livrarea în stânga Nistrului și încheierea contractelor. Detalii AICI.

Tot pe 16 ianuarie, premierul Dorin Recean a declarat că a vorbit cu Vadim Krasnoselski, după ce ultimul a revenit de la Moscova. Potrivit lui Recean, Krasnoselski s-a întors „cu impresia că Moscova a hotărât problema, or Moscova nu i-a oferit o soluție pe gaze naturale”. Detalii AICI.

Pe 20 ianuarie, Vadim Krasnoselski a spus că este de acord ca gazul în Transnistria să fie livrat prin intermediul Moldovagaz și a adăugat că regiunea „garantează plata”. Detalii AICI. Amintim în context că pe 2 ianuarie Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze pe orice platformă europeană. Se preciza că achiziția poate avea loc „pe baza condițiilor de piață”. Detalii AICI. Atunci, Tiraspoltransgaz a refuzat propunerea.

Pe 20 ianuarie, Chișinăul a declarat că analizează solicitarea Tiraspolului. Ultimul, potrivit autorităților de la Chișinău, a propus ca plata pentru gazele livrate în regiunea transnistreană, inclusiv achiziția și transportarea acestora la hotarul cu Republica Moldova să fie realizată de companii terțe, iar Tiraspoltransgaz să achite doar costurile tranzitului pe teritoriul țării. Detalii AICI. Președinta Maia Sandu a adăugat că autoritățile vor analiza ce companii sunt implicate în acest proces și a menționat că Moldovagaz poate lucra doar cu entități care respectă cadrul legal. Detalii AICI.

Pe 23 ianuarie, Krasnoselski s-a adresat din nou către președinta Maia Sandu. El a spus că „Moldova împiedică aprovizionarea cu gaze către Transnistria” și că situația actuală din regiune ar fi din cauza șefei statului. Totodată, el a anunțat că regiunea va informa mai multe structuri, printre care ONU și Crucea Roșie, despre „încercările de discriminare” din partea Chișinăului în raport cu locuitorii Transnistriei. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a îndemnat Tiraspolul „să-și revizuiască comportamentul”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: