Maib a fost desemnată „Banca Anului 2021 în Moldova” de revista The Banker

Pentru al treilea an consecutiv, maib a fost recunoscută „Banca Anului 2021 în Moldova” de revista financiară britanică The Banker, parte a grupului Financial Times. Premiul reconfirmă și în acest an poziția maib de lider al sectorului bancar din țară. 

Criteriile de selecție a câștigătorilor premiului includ performanța financiară a băncii, transparența, transformarea digitală, inovația și răspunsul la pandemia de COVID-19.

Giorgi Shagidze, CEO maib:

„Adresez mulțumiri echipei The Banker pentru recunoașterea și aprecierea eforturilor noastre. Acționând cu o strategie actualizată și cu o nouă identitate de brand vom fi axați mai mult pe clienții noștri, pe prezența digitală, pentru a le face viața clienților noștri mai ușoară, mai bună și mai mobilă. Ne vom axa pe transformarea modelului de business, operațional, îmbunătățind continuu maniera în care ne servim clienții și, bineînțeles, continuând să fim în topul sectorului bancar din Moldova. Adresez sincere mulțumiri echipei maib, care a reușit să obțină atâtea realizări și o felicit pentru cucerirea acestui important premiu internațional”.

The Banker a apreciat progresul înregistrat:

„Economia Moldovei a revenit rapid din dificultățile anului 2020, chiar și după ce PIB s-a redus cu 7% în cursul anului. Până în al doilea trimestru al anului 2021 consumul privat a ajuns aproape de normele pre-pandemie, după ce o creștere puternică a salariilor a fost însoțită de un flux important de remitențe și transferuri sociale, potrivit Băncii Mondiale. În plus, activitatea investițională a fost, de asemenea, puternică, parțial ca urmare a mediului monetar favorabil care a predominat în întreaga țară. În consecință, perspectivele economice ale Republicii Moldova par luminoase.

Câștigătorul din Republica Moldova a premiului The Banker din anul curent, maib, și-a trasat bine cursul în acest mediu al schimbării. O mare parte din succesul băncii se datorează strategiei sale clare și bine implementate, orientate spre crearea de experiențe de cea mai bună calitate clienților săi. De-a lungul anilor și-a dezvoltat și o reputație pentru calitatea inovațiilor pe care le-a oferit pieței bancare din Moldova. Banca nu se oprește la succesele deja înregistrate și continuă să aibă un rol important dezvoltând continuu oferte de produse și servicii pentru clienții săi din întreaga țară.

Succesul aplicației maibank este un exemplu. Numărul de clienți care folosesc maibank s-a dublat de la sfârșitul anului 2019, peste 230.000 de utilizatori activi fiind la momentul actual”.

Premiile The Banker reprezintă una dintre cele mai înalte distincții în industria bancară, fiind o recunoaștere a excelenței și performanței, a plus valorii în relația cu clienții, a inovației și leadership-ului adus în comunitățile în care operează băncile din întreaga lume.

La fel, în 2021 maib a obținut premiul Euromoney, fiind desemnată „Cea mai bună bancă din Moldova”. De asemenea, banca a fost premiată pentru activitatea sa în direcția inovațiilor, cucerind titlul „Cea mai digitalizată bancă din Moldova” din partea Global Banking and Finance Review, recunoaștere primită pentru al doilea an consecutiv. Global Finance a onorat maib cu distincția „Cea mai bună bancă în Moldova”.

Pe 1 decembrie anul curent, publicația The Banker a organizat ceremonia de premiere pe o platformă virtuală, eveniment la care au participat lideri din toată lumea.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,1% din activele bancare ale țării și 34,2% din împrumuturile pentru ultimele 9 luni ale anului 2021. Banca oferă 25,3% din toate creditele ipotecare acordate în sistem. Maib deservește peste 35% din populația Republicii Moldova și este unul dintre cei mai mari angajatori din țară. Banca este bine capitalizată, cu un coeficient de capital de nivel 1 de 19,9% la 30 septembrie 2021.

Banca este recunoscută pe scară largă pentru serviciile sale oferite clienților și inovația de produs. Din anul 2018, cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

The Banker oferă informații economice și financiare pentru sectorul financiar mondial și și-a construit reputația datorită raportării obiective și incisive.

Din 1926, The Banker a fost sursa de încredere de informații despre industria bancară. Publicația și-a parcurs calea printre 91 de ani de acoperire bancară, de la prăbușirea de pe Wall Street din 1929 până la actuala criză financiară, cu aceeași reputație pentru acuratețe, autoritate și integritate. Pentru mai multe informații, vizitați pagina web a The Banker.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(Video) Adriano Marian, fondator și dirijor al Moldovan National Youth Orchestra

Ce înseamnă să fii moldovean, muzician și om al lumii în același timp? Andriano Marian, fondatorul și dirijorul Orchestrei Naționale de Tineret a Moldovei, răspunde cu sinceritate — despre rădăcini, identitate și pasiunea care l-a adus înapoi acasă.

Reguli noi pentru ouăle de pe raft: ce trebuie să scrie pe ambalaj și cum vor fi verificate de ANSA

Guvernul a aprobat noi reguli privind comercializarea ouălor destinate consumului uman, care prevăd informații mai exacte pe ambalaj, trasabilitate mai strictă de la fermă până la vânzare și menținerea condițiilor necesare pentru exportul pe piața UE. Printre noutățile principale se numără indicarea pe ambalaj a metodei de creștere a găinilor, definirea unei date-limită de consum și obligativitatea ambalării ouălor în cel mult 10 zile de la data ouatului.

Ce se schimbă pentru consumatori

Ouăle sunt clasificate în două categorii — categoria A, pentru consum direct, și categoria B, destinată procesării industriale. Pe ambalajele ouălor din categoria A va fi indicată metoda de creștere a găinilor: în aer liber, în hale la sol sau în cuști îmbunătățite. Se introduce totodată conceptul de Dată a Durabilității Minimale, stabilită în momentul ambalării, iar etichetele ambalajelor produse în Moldova vor fi lipite astfel încât să se rupă la deschidere — o măsură menită să prevină comercializarea ouălor reambalate.

Condiții pentru producători

Noile reglementări stabilesc norme specifice pentru fiecare sistem de producție. În sistemul de creștere în aer liber, densitatea maximă admisă este de 2.500 de găini pe hectar, cu minimum 4 metri pătrați per pasăre, iar spațiul exterior trebuie să fie acoperit cu vegetație și accesibil pe tot parcursul zilei. În sistemele de creștere în hale și cuști îmbunătățite, sunt obligatorii cuibare individuale și zone de odihnă.

Controlul respectării normelor revine Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, care va efectua verificări pe tot lanțul de comercializare, inclusiv la punctele de frontieră pentru produsele importate.

Granturi disponibile pentru fermieri

Pentru a facilita alinierea la noile standarde, fermele de păsări sunt eligibile pentru granturi de până la 1 milion de dolari în cadrul proiectului AGGRI, finanțat de Banca Mondială, ceea ce poate acoperi până la 50% din valoarea investiției eligibile. Apelul de proiecte este deschis până pe 29 mai 2026.

În 2025, Moldova a produs 636,4 milioane de ouă — cu 1,4% mai mult față de 2024 — acoperind integral necesarul intern de consum. Republica Moldova are dreptul să exporte ouă pe piața UE din aprilie 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Grecia va interzice accesul la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani

Grecia plănuiește să interzică accesul la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani. Guvernul de la Atena a pregătit un proiect de lege cu privire la restricție, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat măsura adresându-se direct tinerilor într-un videoclip pe TikTok. El a declarat că interdicția de utilizare a rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani are drept scop combaterea creșterii nivelului de anxietate și problemele de somn în rândul tinerilor, precum și „design-ul care creează dependență” al platformelor sociale, notează BBC.

Proiectul de lege prevede că orice persoană sub 15 ani va fi împiedicată să folosească rețelele de socializare, iar părinții sau tutorii vor fi obligați să instaleze o aplicație care să impună această restricție pe toate dispozitivele — indiferent dacă sunt de acord sau nu cu reforma. Interdicția va fi discutată în Parlament în timpul verii și este așteptată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Amintim că, în decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a obligat TikTok, YouTube, Snapchat și alte platforme importante să elimine conturile deținute de utilizatori sub 16 ani, în caz contrar riscând amenzi usturătoare. De asemenea, Franța, Portugalia, Austria și Spania se numără printre un grup tot mai mare de state care avansează cu planuri de impunere a restricțiilor de vârstă.

La rândul său, Guvernul Marii Britanii a lansat o consultare privind posibilitatea introducerii unei interdicții pentru cei sub 16 ani, în timp ce Irlanda și Danemarca analizează măsuri similare.

Susținătorii restricțiilor de vârstă afirmă că acestea sunt esențiale pentru protejarea sănătății fizice și mentale a copiilor. De cealaltă parte, criticii spun că interdicțiile sunt ineficiente și dăunătoare pentru intimitate, deoarece obligă utilizatorii să se verifice online.

De asemenea, în martie, comisarul pentru drepturilor omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a declarat că asemenea interdicții nu sunt „nici proporționale, nici necesare”. El a subliniat că restricționarea accesului la rețelele sociale ridică „probleme legate de drepturile omului, deoarece un copil are dreptul de a primi informații la fel ca oricine altcineva”.

Andrei Mardari / NewsMaker

Cum văd cetățenii reforma administrativă? 9% nu au auzit de acest subiect. Sondaj

42% dintre respondenții unui sondaj consideră că reducerea numărului de primării este necesară „în foarte mică măsură” sau „deloc”. În același timp, 9% au spus că nu au auzit de reforma administrativă. Cel puțin asta arată datele unui sondaj IMAS, prezentat pe 8 aprilie.

Respondenții au fost întrebați în ce măsură consideră că este necesară reducerea numărului de primării prin comasarea localităților. Potrivit studiului, 42% au răspuns „în foarte mică măsură/deloc”; 22% – „în mică măsură”; 18% – „în mare măsură”; 11% – „nu știu/nu au răspuns”; 7% – „în foarte mare măsură”.

Totodată, potrivit studiului, respondenții au fost întrebați dacă ar fi de acord sau nu cu renunțarea la raioane și trecerea la județe sau regiuni mai mari ca formulă administrativă. 65% au spus că sunt împotrivă; 24% – de acord; 11% – nu știu/nu au răspuns.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați și cât de mulțumiți sau nemulțumiți sunt de modul în care Guvernul/instituțiile statului se ocupă de mai multe teme. În ceea ce privește reforma administrativă (micșorarea numărului de primării), 30% au spus că sunt nemulțumiți; 24% – mulțumiți; 20% – foarte nemulțumiți; 14% – nu știu/nu au răspuns; 9% – nu au auzit de acest subiect; 3% – foarte mulțumiți.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat la comanda companiei Independent News (România), în perioada 24 martie-6 aprilie 2026, pe un eșantion de 1111 respondenți, în 83 de localități din Republica Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.

***

Menționăm că, pe 8 aprilie, Guvernul a lansat conceptul reformei administrației publice locale. Potrivit conceptului, primăriile mici din Republica Moldova vor fi comasate, numărul raioanelor va fi redus de la 32 la 10, iar localitățile care aleg să se unească voluntar vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură. Detalii AICI.

Construcția podului Iampol–Cosăuți, blocată: termenul de finalizare a fost amânat până în 2027

Construcția podului Iampol–Cosăuți, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură dintre Republica Moldova și Ucraina, rămâne blocată la etapa de finanțare, iar termenul de finalizare a fost amânat până în 2027, scrie NordNews. Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, a declarat că proiectul este o prioritate comună pentru ambele state, dar că resursele financiare necesare pentru lansarea lucrărilor nu au fost încă asigurate.

„Este un obiectiv prioritar și pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova. Suntem într-un stadiu avansat de căutare a unor fonduri de finanțare. Proiectul deja există și știm că Guvernul Republicii Moldova este interesat de realizarea lui”, a declarat Rohovei în cadrul emisiunii NordNews Live.

Ideea construirii podului a apărut în 2021, în urma discuțiilor la nivel înalt dintre președinții celor două țări, iar în 2023 a fost semnat acordul interguvernamental care stabilește cadrul legal pentru construcție. Inițial, lucrările urmau să fie finalizate până în 2025, însă proiectul a fost întârziat din cauza războiului din Ucraina și a dificultăților de finanțare.

Un pas concret a fost deja făcut — cele două state au semnat un protocol pentru crearea unui punct de trecere a frontierei în zona viitorului pod. Pe 6 aprilie, Ucraina a anunțat alocarea a peste 14 milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor de transport cu Moldova, inclusiv pentru proiecte din acest coridor.

Amintim că pe 13 februarie ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, anunțase o soluție alternativă după blocarea proiectului podului permanent — un pod de pontoane peste Nistru, pe care Ucraina urmează să îl instaleze, în timp ce Moldova va construi în 2026 cei 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la obiectiv. Podul permanent fusese blocat după ce finanțarea americană prin USAID a dispărut în urma deciziilor administrației Trump de a îngheța și ulterior desființa programele de asistență externă.

Costurile estimate ale podului permanent variaseră între 100 și 200 de milioane de dolari, iar lucrările fuseseră lansate oficial în 2022, cu Ucraina asumându-și construcția podului propriu-zis și Moldova — drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: