MAIB – Cea mai bună bancă din Moldova, 2021, potrivit Euromoney

MAIB a fost desemnată Cea mai bună bancă din Moldova la Premiile Euromoney 2021. Acestea se acordă instituțiilor cu cel mai înalt nivel de servicii pentru clienți, inovație și expertiză financiară. Premiul prestigios subliniază poziția de lider a MAIB în sistemul bancar din Moldova, caracterizată prin creșteri la majoritatea indicatorilor de bază (cota de piață, profitabilitate), precum și prin investițiile continue ale MAIB în inovare și servicii pentru clienți.

Giorgi Shagidze, Președintele MAIB, a menționat:

„Suntem încântați și mândri să primim acest important și valoros premiu. Este o reconfirmare a eforturilor și progresului pe care îl facem în oferirea celei mai bune experiențe bancare clienților noștri, a rolului nostru de lider în implementarea standardelor de guvernanță corporativă, a calității și inovației. Vom valorifica toate punctele forte și vom continua să fim un catalizator pentru implementarea celor mai bune practici mondiale în sectorul bancar moldovenesc. Adresez mulțumiri întregii echipe MAIB, clienților și acționarilor noștri pentru acest succes remarcabil”.

Lucy Fitzgeorge-Parker, Editor Euromoney, a comentat:

„Moldova Agroindbank și-a valorificat anul trecut poziția de lider pe piață pentru a-și crește cota profitului total în sectorul bancar, menținând în același timp o bază de capital robustă și o calitate stabilă a activelor. În combinație cu progresele semnificative din domeniul digitalizării și inovației, acest lucru a adus în palmaresul MAIB premiul de Cea mai bună bancă din Moldova.”

Premiul Euromoney completează o serie impresionantă de premii primite de MAIB în acest an:

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu circa 30% din activele bancare ale țării și circa 35% cota creditelor. MAIB deține o cotă de piață de 24,6% la creditele ipotecare. În ultimii 5 ani, MAIB a înregistrat în medie o creștere a activelor de 11,4%, o creștere a depozitelor de 11,7% și o creștere a profitului de 8,9%. Banca deservește peste 20% din populația Moldovei și este printre cei mai mari angajatori din țară. Banca este bine capitalizată, cu un raport al fondurilor proprii totale de 19,54%. MAIB a obținut în medie în ultimii cinci ani un indicator ROE de 13,54%. MAIB este recunoscută pe scară largă pentru serviciile oferite clienților și inovația produselor sale.

Din anul 2018, cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Euromoney este o publicație financiară de top înființată în 1967. Aceasta apreciază performanța băncilor din aproape 100 de țări. Din 1992, premiile publicației sunt cucerite de băncile din întreaga lume în diferite nominalizări și au fost primele de acest gen din industria bancară globală. Decizia de premiere se ia pe baza analizei performanței industriei bancare și a instituțiilor financiare din diferite țări.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Din nou minori la Hotelul Național, la câteva zile după un deces. Poliția și pompierii au intervenit VIDEO

Un grup de tineri fost surprins pe 11 noiembrie în clădirea fostului Hotel Național din Chișinău, unde recent o fată de 13 ani și-a pierdut viața. Mai multe echipaje ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și polițiști au intervenit la fața locului și au coborât 4 minori de pe acoperiș.

Un jurnalist NM a surprins mai mulți tineri în clădirea fostului Hotelul Național. Imagini video realizate de colegul nostru arată persoanele respective la stând la balconul unuia dintre etajele superioare ale clădirii, dar și pe acoperișul acesteia.

La fața locului au intervenit poliția, IGSU și ambulanța.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, a declarat că, preliminar , s-a stabilit că 6-8 minori se aflau în incinta clădirii. Aceștia nu erau supravegheați.

La fața locului au intervenit 4 echipaje ale IGSU și poliția. De pe acoperiș au fost coborâți 4 minori”, a menționat Pușcașu.

Oamenii legii investighează cazul.

Amintim că, în seara de 6 noiembrie, o fetiță de 13 ani a fost găsită fără suflare în clădirea fostului Hotel Național. Potrivit poliției, decesul a survenit după ce victima ar fi căzut de la înălțime.

Pe 7 noiembrie, la numai o zi după tragedie, câțiva tineri au fost surprinși în clădirea părăsită.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat anterior că instituția pe care o conduce nu poate asigura supravegherea clădirii fostului Hotel Național, pentru că aceasta este proprietate privată. Edilul a făcut apel la Guvern să caute soluții pentru a obliga proprietarii clădirilor private abandonate să asigure pază.

Marta Kos, după discuțiile din Parlament: „Liderii opoziției mi-au spus că nu sunt pro-Rusia”

Republica Moldova a demonstrat o reziliență remarcabilă și progrese rapide în procesul european. Declarația a fost făcută de către comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în data de 11 noiembrie, la finalul vizitei de două zile la Chișinău. Oficiala a menționat că a discutat cu liderii fracțiunilor parlamentare de opoziție despre sprijinul continuu pentru reformele europene. Kos susține că a primit asigurări privind susținerea reformelor europene și a subliniat că așteaptă și confirmări prin fapte, nu doar la nivel declarativ.

„Liderii opoziției mi-au spus că nu sunt pro-Rusia și că vor susține reformele europene. Există vorbe și există fapte, iar noi vom urmări îndeaproape ce se întâmplă. Și cred că opoziția aici, în Republica Moldova, a înțeles ce au însemnat aceste alegeri. Aceste alegeri au reprezentat, de fapt, voința poporului. Nu a politicienilor care decid să meargă spre Europa și vor să devină membri ai Europei”, a subliniat Marta Kos.

Comisara a mai explicat că această strategie europeană a Republicii Moldova reprezintă un exemplu de succes pentru regiune, demonstrând că voința poporului și reziliența unei țări pot impulsiona schimbări concrete.

După întrevederea cu comisara europeană Marta Kos, deputata Partidului Nostru, Elena Grițco, a declarat că discuțiile s-au concentrat pe rolul autorităților locale din Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

„Am subliniat importanța ca Uniunea Europeană să colaboreze direct cu primăriile, oferindu-le instrumente rapide și eficiente pentru accesarea fondurilor destinate dezvoltării locale. De asemenea, am prezentat inițiativa «Bulevardul Europei» din municipiul Bălți, un proiect care reflectă deschiderea orașului nostru spre modernizarea europeană”, a afirmat parlamentara.

La rândul său, președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a menționat că a discutat cu Marta Kos despre parcursul european al țării și a subliniat angajamentul ferm al Moldovei față de valorile și standardele Uniunii Europene.

„Am avut onoarea de a discuta cu doamna Marta Kos și de a reitera angajamentul nostru clar: Republica Moldova aparține familiei europene. În același timp, facem apel la întreaga clasă politică: parcursul european nu trebuie compromis de interese personale, corupție sau populism. Este timpul ca fiecare decizie să fie luată în numele cetățenilor și al viitorului european al Republicii Moldova”, a declarat Vasile Costiuc.

Alți reprezentanți ai opoziției, nu au comentat deocamdată discuțiile avute cu comisara europeană pentru extindere.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

Totodată, oficiala europeană, a participat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de președinta Maia Sandu, unde a prezentat principalele concluzii referitoare la Republica Moldova din Raportul de Extindere pentru 2025, potrivit cărora țara noastră a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate. Raportul UE confirmă că obiectivul Moldovei de a finaliza negocierile de aderare până în 2028 este realizabil, cu condiția accelerării ritmului implementării reformelor necesare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Mitropolia Moldovei neagă că ar fi „rusă”. Cum răspunde celor care cer scoaterea sa în afara legii

Mitropolia Moldovei (Biserica Ortodoxă din Moldova, BOM), care aparține de Patriarhia de la Moscova, respinge afirmația că ar fi „biserică rusă”, după ce pe pagina de Facebook a ex-deputatului PAS Boris Marcoci a apărut o postare în care structura ecleziastică este catalogată astfel. Mitropolia susține că este „independentă” și spune că o asemenea etichetă este „periculoasă” pentru unitatea socială. Între timp, publicația a dispărut de pe pagina fostului parlamentar. Contactat de NM, Marcoci a spus că publicația nu i-ar aparține și a șters-o.

Pe 10 noiembrie, pe pagina de Facebook a lui Boris Marcoci a fost postată o listă cu acțiuni pe care Guvernul, Președinția și formațiunea de guvernământ ar trebuie să le întreprindă, printre care se regăsește scoaterea BOM în afara legii. Parlamentarul a calificat Mitropolia Moldovei drept „biserica rusă”.

screenshot

Ulterior, publicația a dispărut de pe pagina ex-deputatului.

NM l-a contactat pe fostul deputat și l-a întrebat de ce a fost șters mesajul.

Aceasta a declarat că nu el ar fi făcut publicația, iar când a văzut că a fost plasată pe contul său, a șters-o. Întrebat cui i-ar aparține postarea, fostul parlamentar a refuzat să ofere un răspuns.

Între timp, Mitropolia Moldovei a venit cu o reacție referitor la afirmațiile de pe pagina lui Marcoci.

Biserica Ortodoxă din Moldova nu este o „Biserică rusă”, ci este Biserica întregului popor care trăiește în Republica Moldova, format din credincioși de diferite etnii. Ea este deschisă tuturor, indiferent de limba vorbită, apartenența politică sau opțiunea culturală. În lăcașele noastre de cult se roagă împreună oameni de toate vârstele și categoriile sociale, valorile care le mărturisesc sau opțiunile politice pe care le au, uniți prin credința în Hristos și dragostea față de aproapele”, se arată în declarația emisă.

Totodată, Mitropolia Moldovei susține că este „liberă” și „independentă”, făcând trimitere la un document emis de Patriarhia Moscovei în 1994, dar și că „nu s-a situat niciodată împotriva vectorului de dezvoltare” al țării noastre.

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova cheamă pe toți slujitorii și credincioșii să rămână uniți în credință, în pace și rugăciune, iar pe reprezentanții instituțiilor statului, politicieni şi formatori de opinii – la respect reciproc și discernământ, pentru a nu adânci tensiunile din societate, ci pentru a contribui la păstrarea păcii, stabilității și armoniei în Republica Moldova. Considerăm aceste declarații neprietenoase și periculoase pentru unitatea și pacea socială. (…) Biserica Ortodoxă din Moldova a fost, este și va rămâne acasă, în mijlocul poporului său, slujindu-l cu dragoste, rugăciune și responsabilitate, spre slava lui Dumnezeu și binele țării noastre”, se mai arată în declarație.

Facebook/Președinția Republicii Moldova

Maia Sandu, apel către opoziție la ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană

Șefa statului, Maia Sandu, a prezidat, pe 11 noiembrie, ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană, constituită în aprilie 2022 prin decret prezidențial. Printre participanții la reuniune au fost premierul Alexandru Munteanu și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău. „Trebuie să ne concentrăm și să muncim și mai bine, cu seriozitate și responsabilitate”, a declarat Maia Sandu la ședință, adresând totodată un apel și către opoziție.

Potrivit instituției prezidențiale, în timpul ședinței, Maia Sandu a subliniat importanța „menținerii ritmului de reforme și a bunei coordonări instituționale pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană”. Totodată, a reiterat că „obiectivul strategic al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană – necesită efort continuu, responsabilitate și îndeplinirea angajamentelor asumate de toate instituțiile statului”.

„Trebuie să ne concentrăm și să muncim și mai bine, cu seriozitate și responsabilitate. Nu este vorba doar de a bifa niște acțiuni, ci de a face schimbări reale acolo unde oamenii le așteaptă cel mai mult: în justiție, în lupta împotriva corupției. Cetățenii vor să vadă că li se face dreptate. Avem o fereastră de oportunitate, iar datoria noastră este să facem totul pentru a nu o rata”, a declarat președinta.

Conform instituției prezidențiale, Maia Sandu a făcut și un apel către opoziție – parlamentară și extraparlamentară – să susțină procesul de aderare la Uniunea Europeană: „Trebuie cu toții să vorbim cu oamenii, să le explicăm ce înseamnă integrarea europeană și să ne unim eforturile pentru a combate dezinformarea pe acest subiect”.

Potrivit sursei citate, Marta Kos a prezentat principalele concluzii referitoare la Republica Moldova din Raportul de Extindere pentru anul 2025, potrivit cărora țara noastră a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate. „Nu există nicio țară dintre cele 27 de state membre care să fie împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În ultimul an, ați făcut progrese pe toate capitolele”, a declarat Kos.

La rândul său, premierul Alexandru Munteanu a prezentat prioritățile Guvernului în procesul de aderare la UE, iar viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a informat membrii Comisiei despre procesul de actualizare a Planului Național de Aderare, astfel încât acesta să reflecte următorii pași în procesul de negociere.

Facebook/Președinția Republicii Moldova
Facebook/Președinția Republicii Moldova
Facebook/Președinția Republicii Moldova
Facebook/Președinția Republicii Moldova

Comisia națională pentru integrare europeană a fost constituită pe 22 aprilie 2022, prin decret prezidențial. Rolul acesteia este de a gestiona procesul de aderare la UE. Comisia este condusă de președinta Maia Sandu și reunește reprezentanții tuturor instituțiilor-cheie implicate în procesul de integrare europeană – Guvernul, Parlamentul, Președinția și alte autorități publice, precum și reprezentanți ai societății civile.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Victoria Furtună

Victoria Furtună cere audit la achiziția gazelor și acordarea compensațiilor. Reacția PAS: „Este josnic”

Victoria Furtună, fosta procuroare anticorupție care și-a lansat propriul partid și a candidat la funcția de președinte și deputat, cere un audit al achizițiilor la gazele naturale din perioada 2019–2024, precum și la compensațiile la energie acordate populației. Lidera Partidului „Moldova Mare” – formațiune a cărei activitate este temporar limitată – acuză guvernarea de „escrocherie politică”. Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat demersul solicitarea ca fiind „josnică”.

„Contextual, escrocheria politică organizată de regimul de guvernare, prin achiziția gazelor în perioada 2019-2024 este inerent legată de administrarea și întrebuințarea resurselor financiare publice și a patrimoniului public, și afectează securitatea economică și energetică a statului, inclusiv bunăstarea poporului”, se arată în sesizarea depusă de Furtună în adresa Curții de Conturi.

Deși are activitatea limitată temporar până la o decizie în fond a instanței de apel, partidul condus de Furtună „se arată deschis pentru acordarea asistenței și suportului necesar realizării auditului în termeni proximi”.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a partidului e guvernare a calificat demersul Victoriei Furtună ca fiind „josnic”.

„Este josnic ca o persoana finanțată de o grupare criminală să conteste ajutorul oferit populației din 2022 până azi. Aproape 10 miliarde de lei pentru mai mult de 700 000 de gospodării au fost alocate, iarnă de iarnă, ca să ajute familiile la plata facturilor”, a precizat Vlas.

Precizăm că Guvernul Republicii Moldova compensează facturile la energie gospodăriilor vulnerabile începând cu 2022 – an în care Rusia a invadat țara vecină, Ucraina. Reamintim în acest context, războiul a declanșat o criză energetică inclusiv în țara noastră, care a dus la creșterea prețurilor la gazele naturale și energia electrică.

Compensațiile se acordă pentru perioada rece a anului, care include lunile noiembrie-martie. Doar în sezonul 2024 – 2025, peste 720 de mii de familii au beneficiat de „ajutor la contor”. Guvernul a alocat în total, anul trecut, 2,69 de miliarde de lei pentru acest program de sprijin. Ma mult, grație sprijinului UE, toți consumatorii din țara noastră beneficiază de compensația la energia electrică, până la sfârșitul anului curent. Acestea sunt incluse direct în factură și acoperă diferența între tariful pentru consumatori și prețul reglementat de 1.84 lei pentru fiecare kWh. Pentru companii, compensarea este de 50% din majorarea tarifelor și se acordă în baza cererilor depuse.

Reamintim, începând cu 3 noiembrie, cetățenii se pot înregistra pe platforma guvernamentală compensații.gov.md pentru a beneficia de compensații la energie și în acest sezon rece.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: