Maib – o bancă de încredere și prima alegere a clienţilor privind deschiderea depozitelor în lei şi valută străină

Maib este în continuare prima alegere în banking după deschiderea de depozite, conform datelor prezentate de BNM pentru luna iunie, liderul sectorului bancar din Republica Moldova menţinându-şi întâietatea atât la depozitele atrase în lei, cât şi în valută străină (EUR, USD).

Suma totală a depozitelor în lei deschise de clienţii maib constituia în iunie 15,24 miliarde de lei, comparativ cu 14,94 miliarde lei cu o lună mai devreme. Totodată, banca îşi păstrează poziţia de lider incontestabil inclusiv privind suma depozitelor deschise de clienţi în valută străină, în perioada de referinţă 12,78 miliarde de lei fiind păstrate în valută străină de clienţii maib. Per ansamblu, datele pentru primul semestru al anului curent relevă că maib deține o cotă de 32,7% a depozitelor întregului sector bancar, aceasta însemnând că fiecare al treilea client alege maib dintre cele 11 bănci din țară pentru plasarea depozitelor în condiții de încredere, transparență, siguranță și avantaje competitive.

Maib se clasează pe prima poziție în sectorul bancar inclusiv la indicatori precum:

– cea mai mare sumă de depozite în lei atrase de la persoane fizice (9,65 miliarde de lei);

– cea mai mare sumă de depozite în valută străină atrase de la persoane fizice, constituind echivalentul a 8,19 miliarde de lei.

Totodată, cota depozitelor deschise în luna iunie a.c. online, direct din aplicația mobilă maibank, a atins 45,5%, ponderea clienților care aleg soluțiile digitale pentru deschiderea de depozite fiind în continuă creștere. Astfel, doar în luna iunie 3447 de clienți au ales să-și deschidă un cont de depozit direct din aplicaţia mobilă maibank, fără a vizita o sucursală maib, iar de la începutul anului 11 057 depozite au fost deschise online.

Aliona Stratan, Prim-vicepreşedintă maib:

„Le mulţumim clienţilor maib pentru investiţia de încredere şi că au ales liderul sectorului bancar din Republica Moldova pentru plasarea depozitelor. Vreau să îi asigur că lucrăm zi de zi pentru creşterea economiilor plasate la maib şi dezvoltăm proiecte care să susţină clienţii şi economia în această perioadă marcată de contextul geopolitic. Avem alături parteneri şi acţionari de încredere, cum este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, împreună sprijinind economia şi aducând bankingul la nivelul următor”.

Conform studiilor recente ale agențiilor de cercetări independente, maib este banca care se bucură de cea mai înaltă încredere în rândul respondenților.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 32,7% a depozitelor întregului sistem bancar la sfârșitul trimestrului II al anului 2022. Banca este una sistemică și deservește aproape 30% din populația țării. 

Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din Țările Baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente din Europa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce Machidon exercită interimatul funcției de procuror general, deși a câștigat concursul? Răspunsul CSP

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. Declarația a fost făcută de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, transmite Moldpres.

Obadă a explicat că, potrivit legislației, nicio persoană nu poate fi procuror, dacă nu are un raport pozitiv de la comisia externă de evaluare a procurorilor. „Alexandru Machidon este procuror general interimar până vom avea un raport validat al Comisiei Vetting și până vom avea decretul doamnei președintă Maia Sandu”, a precizat președintele CSP.

El a menționat că a solicitat Comisiei să urgenteze procedura, având în vedere că este vorba de postul de procuror general – prima funcție în ierarhia sistemului procuraturii:

Noi am menționat în corespondența pe care o avem cu membrii Comisiei Vetting că este prioritatea numărul unu să avem un raport în privința domnului Machidon. Da, sunt și alți colegi care sunt în procedura de vetting, dar este prima funcție în ierarhia procuraturii, din acest motiv este important să avem un răspuns ferm în privința acestuia. Nu avem un termen stabilit de către comisia de vetting, dar avem un răspuns prin care suntem asigurați că înțeleg prioritatea și depun tot efortul pentru a finaliza această procedură”, a spus acesta.

Obadă a precizat că prima rundă de întrebări a fost deja transmisă, s-au oferit răspunsurile corespunzătoare, iar acum sunt prelucrate răspunsurile și, în funcţie de necesitate, membrii Comisiei Vetting ar putea adresa o altă rundă. Ulterior, Machidon va fi invitat la interviul propriu-zis.

În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, spunând corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

În cazul în care nu promovează, evident nu este eligibil din perspectiva criteriilor legale. Legea spune expres: nu poți fi procuror dacă nu ai trecut vettingul, mai ales prima funcție în sistemul organelor procuraturii, de asta revenim la poziția inițială. Lansăm un nou concurs, identificăm alți procurori sau alte persoane care corespund criteriilor legale”, a declarat Dumitru Obadă.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.

Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

point.md/ foto simbol

Deținutul care a intrat în case, inclusiv la Telenești și Orhei, condamnat la încă 11 ani de închisoare

Bărbatul care a evadat în mai din Penitenciarul Bender și a fost prins la sfârșitul lunii iunie a fost condamnat la încă 11 ani de închisoare. Acesta și-a recunoscut vinovăția pentru comiterea mai multor jafuri și tâlhării pe parcursul perioadei în care s-a aflat în libertate. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală pe 2 septembrie.

Conform procurorilor, deținutul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra patrimoniului. Acum, Procuratura Orhei l-a condamnat la încă 11 ani de închisoare pentru comiterea mai multor jafuri și tâlhării după evadare.

De exemplu, pe 10 iunie, bărbatul, având o cagulă pe cap, a pătruns într-o locuință din satul Ghermănești, raionul Telenești, și, amenințând o femeie de 37 de ani cu violența, i-a sustras 700 de lei. Într-un alt caz, pe 15 iunie, a atacat o altă femeie cu un cuțit, după ce a pătruns în locuința acesteia din satul Peresecina, raionul Orhei. Urmare a amenințării victimei cu moartea, i-a sustras mai multe bijuterii din aur, bani în valută străină și lei moldovenești. Victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 78.970 de lei.

„Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor imputate, cauza în privința acestuia fiind examinată în procedură simplificată”, au comunicat reprezentanții Procuraturii.

***

Amintim că trei deținuți au evadat în noaptea de 15 spre 16 mai din Penitenciarul nr. 8-Bender. Doi dintre ei au fost reținuți la scurt timp.

Cel de-al treilea a fost prins în seara zilei de 27 iunie, fiind localizat într-un sat din raionul Cimișlia. Ulterior, poliția a raportat că, pe parcursul perioadei în care s-a aflat în libertate, bărbatul a fost implicat în comiterea a 17 infracțiuni în mai multe raioane ale țării, inclusiv furturi, jafuri și tâlhării.

pinterest.com

Turcia crește cota de autorizații pentru transportatorii moldoveni. Anunțul ANTA

Transportatorii moldoveni vor beneficia de o cotă suplimentară de 300 de autorizații din partea Turciei. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională Transport Auto.

Potrivit Agenției, autorizațiile sunt valabile până la 31 ianuarie 2026.

„Această cotă suplimentară a fost obținută pentru a consolida competitivitatea operatorilor moldoveni pe piața internațională a serviciilor de transport”, a menționat ANTA.

Aceste autorizații sunt destinate transportului internațional de mărfuri către și din țări terțe care tranzitează teritoriul Turciei.

Igor Grosu/Facebook

„O dată în câteva zile, voi adresa o întrebare”. Grosu, după ce blocul „Patriotic” a promis că nu va face coaliție cu PAS

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat că, începând cu 2 septembrie, va adresa public, o dată la câteva zile, câte o întrebare în contextul campaniei electorale. „Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă?”, – este prima întrebare a politicianului. Declarațiile lui Grosu reprezintă o reacție la angajamentul semnat de blocul „Patriotic”, prin care Voronin, Dodon, Vlah și Tarlev au promis că nu vor face coaliție cu PAS în viitorul Parlament, menționând că partidul „a distrus țara și o distruge mai departe”.

„Și în sate, și în centrele raionale, și în piețe, și în orașele mari, și în diasporă, oamenii au aceleași întrebări pentru candidații strânși de Putin ca să distrugă viitorul Moldovei. Le-am adunat și, o dată în câteva zile, voi adresa public câte o întrebare. 1. Câți bani erau în kuliokul oferit de Plahotniuc și ce anume i-a „vândut” Dodon pentru această sumă? Viitorul țării? Colegul și creatorul său, Voronin, declară că Dodon a primit 860 de mii de euro. Această acuzație gravă de corupție și finanțare ilegală, rămasă fără nicio explicație, este o batjocură la adresa cetățenilor și arată că tot patriotismul lor se cântărește în kulioace”, a scris liderul PAS, Igor Grosu, pe Facebook.

Amintim că, în august curent, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. Ulterior, Voronin a spus că nu a vorbit în serios atunci când a făcut aceste declarații.

Declarațiile liderului PAS, Igor Grosu, reprezintă o reacție la angajamentul semnat de liderii blocului electoral „Patriotic”, în fața Parlamentului, prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Comunistul Vladimir Voronin a spus că, „fără a înlătura de la guvernare acest PAS”, blocul nu va putea „realiza nimic în Moldova”. Iar liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, a menționat că PAS „a distrus țara și o distruge mai departe”.

***

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare.

Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” s-a lansat în campania electorală pe 29 august, la Mănăstirea Căpriana. Promit pensii și salarii mai mari, gaz la 6 lei pentru moldoveni și spun că vor „salva” țara de „pericole”. Liderii Blocului „Patriotic” – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au mai fost la guvernare, ocupând funcții-cheie în Președinție, Parlament și Guvern. Acum, ei vor să revină în Legislativ, de unde să propună și să adopte legi pentru oameni. Dar din ce trăiesc foștii președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev? NM a analizat averile și bunurile declarate de fiecare din cei patru lideri ai blocului electoral, care s-au lansat în cursa pentru parlamentare, pentru a vedea cu ce vin în fața alegătorilor.

Partidul Acțiune și Solidaritate s-a lansat în campania electorală pe 29 august, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. PAS promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.

Echipa lui Șor a rămas fără Tesla și bani, după percheziții: 3 persoane, suspectate de coruperea alegătorilor, reținute

Trei persoane au fost reținute în urma celor 60 de percheziții efectuate de oamenii legii în sudul Moldovei, în dosarul penal privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice.

Potrivit poliției, ancheta a scos la iveală că un grup de persoane, cu roluri bine determinate și acționând în interes material, a urmărit, pe parcursul acestui an, coruperea electoratului în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Suspecții ar fi distribuit fonduri de proveniență dubioasă prin aplicația mobilă PSB a băncii ruse „Promsviazybank”, instituție aflată sub sancțiuni internaționale.

În cadrul perchezițiilor, oamenii legii au ridicat sume de bani în diferite valute, telefoane mobile și laptopuri, documente bancare și carduri „МИР” ale mai multor bănci din Federația Rusă, înscrisuri de ciornă, o armă deținută ilegal, stații radio, un automobil marca Tesla (achiziționat din activități ilegale) și alte bunuri relevante pentru investigație.

De asemenea, s-a stabilit că o parte din fondurile transferate prin PSB erau lichefiate prin Telegram, folosind un bot-canal. La momentul descinderilor, conturile PSB ale suspecților continuau să fie active, iar accesul la aplicație se făcea prin intermediul unui „VPN Russia”.

Investigațiile au mai arătat că membrii organizației primeau instrucțiuni directe de la curatori din Federația Rusă prin grupuri de pe Telegram, vizând distribuirea și comentarea materialelor video de dezinformare pe rețele sociale precum Facebook, TikTok și Telegram.

Ca rezultat al acțiunilor procesuale, trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Amintim că Ofițerii Centrului Național Anticorupție, în comun cu procurorii, au efectuat astăzi percheziții în municipiul Chișinău și la Comrat, într-un dosar penal privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice. Descinderile au vizat mai multe locații, inclusiv instituții publice și sediul Primăriei Comrat.

În total, 17 persoane sunt vizate în dosar, fiind suspectate de implicare în acțiuni ilegale legate de finanțarea neconformă a partidului.

CNA a informat mai devreme că, în total, 17 persoane au statut de bănuit, dintre care 13 sunt cercetate în stare de libertate. Alte 4 – un viceprimar al mun. Comrat și trei responsabili din cadrul organizației teritoriale Comrat a formațiunii în privința căreia au fost desfășurate acțiuni de urmărire penală – au fost reținute.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: