infotag.md

Mariana Durleșteanu va candida la funcția de deputat pe lista Partidului Legii și Dreptății

Mariana Durleașteanu, candidata propusă anterior de majoritatea parlamentară la funcția de prim-ministru, va candida la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În cadrul ediției din 18 mai a emisiunii „Puterea a patra” de la N4, aceasta a declarat că va fi cap de listă a Partidului Legii și Dreptății, condus de către generalul Alexei.

„Echipa este nouă, este în creare. Vom merge cu un partid care are o ideologie creștin-democrată, în care valorile sunt orientate spre familie, educație, sănătate și o economie dezvoltată. Este vorba despre Partidul Legii și Dreptății, al cărui președinte este dl general Alexei. Aș vrea să-i aduc mulțumiri pentru că avem aceleași aspirații ideologice, dumnealui este o legendă a luptei cu crima organizată în această țară și mi-am dorit să merg într-o echipă cu cineva care a pus siguranța țării într-un context clar”, a precizat Durleșteanu.

Mariana Durleșteanu a precizat că va fi cap de listă al formațiunii. Aceasta nu a vrut să ofere detalii despre alți membri ai echipei și a adăugat că le va prezenta în timpul apropiat.

Întrebată de către moderatorul Gheorghe Gonța de ce nu a optat pentru formațiunea fondată de către ex-premierul Ion Chicu, Durleșteanu a răspuns: „Știu că Ion Chicu s-a lansat, este un partid de centru-dreapta, dar cred că, în astfel de decizii, trebuie să fie compatibilitate, se numește „chemistry”. Respect toți foștii colegi din sistemul public, însă nu cred că putem merge împeună”.

Potrivit portalului e-democracy.md, Partidul Legii şi Dreptăţii (PLD) a fost înregistrat în 1997. Formațiunea este condusă de către Nicolae Alexei.

***

Mariana Durleșteanu a deținut funcția de ministru al Finanțelor între anii 2008-2009. Anterior, între anii 2004-2004, a deținut funcția de ambasador al Moldovei în Marea Britanie.

În perioada 2009-2011 a fost Senior Banker/Policy Advisor în cadrul Băncii Europene de Dezvoltare și Reconstrucție (BERD). A fost responsabilă de regiunea Balcanilor de Est (Belarus, Moldova, Turcia).

A absolvit facultatea de contabilitate și informatică în cadrul Universității Babeș-Bolyai de la Cluj. Deține două diplome de masterat, obținute în Slovenia și Marea Britanie. În 2002 a fost apreciată cu ordinul „Gloria Muncii”.

Potrivit CV-ului său publicat pe platforma LinkedIn, din 2011 până în prezent, aceasta a lucrat în domeniul petrolier. În 2019, Mariana Durleșteanu a fost inclusă în topul Forbes România al celor mai influente femei. Aceasta a ocupat locul 18.

Pe 11 februarie, majoritatea parlamentară formată din Partidul Socialiștilor și Platforma „Pentru Moldova”, din care făcea parte fracțiunea Partidului „ȘOR” au anunțat că o propun de Mariana Durleșteanu la funcția de premier. Președinta țării Maia Sandu a refuzat, însă, să o desemneze pe Durleșteanu la funcția de prim-ministru.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: