Partidul „ȘOR”

Meta eșuează, din nou, să oprească campaniile publicitare ale lui Șor de pe Facebook. A încasat cel puțin $200 000 din 609 reclame

Compania americană Meta, care deține Facebook, nu a reușit, din nou, să oprească o nouă campanie publicitară pusă la cale de oligarhul fugar Ilan Șor și echipa sa. În perioada iulie – decembrie 2023, cel puțin 609 postări plătite, care aveau drept scop destabilizarea alegerilor locale din Moldova și a submina eurointegrarea țării noastre, au fost publicate pe pagini false de Facebook. Reclamele au adus venituri de cel puțin 200 000 de dolari pentru Meta. Datele se conțin într-un raport al Reset, o organizație non-profit cu sediul la Londra care cercetează impactul social media asupra democrației, împărtășit cu portalul Wired.

În februarie 2023, Reset a scos la iveală o campanie publicitară a lui Șor, în care îndemna la proteste și revolte împotriva Guvernului de la Chișinău, prin intermediul postărilor plătite pe pagina sa de Facebook. Atunci, Meta a promis că va opri acțiunile oligarhului fugar, care se află sub sancțiuni SUA.

Totuși, câteva luni mai târziu, în iulie, Șor și exponenții partidului său omonim care, între timp, a fost declarat neconstituțional au demarat o nouă campaniei publicitară pe Facebook, cu scopul de a destabiliza alegerile locale din Moldova din noiembrie și de a submina aderarea țării la UE.

De această dată au fost folosite pagini false de Facebook, pe care nu fuseseră publicat niciun fel de conținut înainte de difuzarea reclamelor. Paginile au fost redenumite și supuse rebranding-ului cu câteva câteva zile înainte de a fi publicate reclamele, astfel încât să pară că aparțin unor instituții mass-media din Republica Moldova.

Reset a identificat 108 astfel de pagini de Facebook, unde, timp de șase luni, au fost rulate 609 spot-uri publicitare, care au adunat 155 de milioane de reacții. Totodată, reclamele publicate pe aceste pagini de Facebook au generat, în jumătate de an, venituri de cel puțin $200 000 pentru Meta, potrivit Reset.

Organizația a descoperit că reclamele cumpărate de Șor constituie și videoclipuri deepfake cu președinta Maia Sandu, în care aceasta poartă hijab și își anunță intenția de a demisiona. De menționat că imaginile video respective au ajuns recent în atenția presei moldovenești, dar și a instituției prezidențiale de la Chișinău, care a infirmat autenticitatea acestora.

Campania publicitară a luat amploare în septembrie, când reclamele au fost vizualizate de peste 40 de milioane de ori.

Wire scrie că coordonatorii campaniei nu par să fi făcut niciun efort pentru a ascunde cine se află în spatele ei. Aproape toate spot-urile sponsorizate detectate menționează direct numele lui Ilan Șor sau al unor candidați politici care au legătură cu partidele apropiate acestuia. Aproximativ 40% dintre reclame prezintă imagini video în care se vede clar chipul fugarului, în timp ce în alte videoclipuri este prezentat logo-ul ex-Partidului „ȘOR”.

Doar 14 dintre paginile de Facebook implicate au fost dezactivate de Meta înainte ca Reset să împărtășească raportul cu Wired.

Reclamele publicate de echipa lui Șor au fost active în după-amiaza zilei de 9 ianuarie, potrivit unei analize a Facebook Ad Library. Începând cu dimineața de 10 ianuarie, după ce Wired a contactat Meta pentru un comentariu, reclamele erau marcate ca fiind „inactive”.

Meta a refuzat să răspundă la întrebările specifice cu privire la modul în care Șor a reușit să repornească o nouă campanie publicitară la câteva luni după ce compania a fost alertată cu privire la cea precedendă, dar spune că a eliminat capacitatea oligarhului de a cumpăra reclame după ce a fost sancționat.

Actorii rău intenționați ca acesta sunt persistenți și, așa cum am mai spus, am detectat anterior eforturi de a folosi alte pagini și conturi în încercarea de a amplifica conținutul care are legătură cu el. Am luat și vom continua să luăm măsuri atunci când descoperim un comportament neautentic, conținut sau reclame care încalcă politicile noastre”, a declarat Ben Walters, purtător de cuvânt al Meta.

De cealaltă parte, cercetătorii și conducerea Reset spun că campania publicitară respectivă a fost „destul de ușor” de depistat, iar eforturile Meta în combaterea amenințărilor „nu sunt serioase”.

Facebook și Instagram au devenit slujitori ale campaniei secrete a lui Vladimir Putin de a perturba democrația europeană, poate nicăieri mai evident decât în Moldova. Dacă Meta nu poate împiedica agenții ruși să desfășoare operațiuni de influență evidente care au ca scop răsturnarea unui guvern democratic, înseamnă că nu sunt serioși în ceea ce privește cea mai elementară atenuare a amenințărilor. După un an de disponibilizări masive din domeniul tehnologiei în echipele de siguranță a produselor din întreaga lume, constatările noastre sunt un semn de rău augur pentru ceea ce va urma la viitoarele alegeri prezidențiale din Moldova și la alegerile europarlamentare”, a declarat directorul Reset Ben Scott.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

banca de economii
Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul „Banca de Economii”: sentințe de până la 9 ani de închisoare și despăgubiri de peste un milion de lei

Două persoane au fost condamnate în dosarul „Banca de Economii” pentru escrocherie și spălare de bani. Acestea ar fi obținut un credit de 4,4 milioane de lei prin escrocherie de la Banca de Economii și ar fi sustras 1,46 milioane de lei din acești bani, prin tranzacții fictive. Unul dintre inculpați a primit 5 ani de închisoare, iar celălalt — 9 ani. Ambii trebuie să achite 1.460.660 de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național Anticorupție (CNA). Sentința nu este definitivă.

Reprezentanții CNA au raportat, pe 26 iunie, că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar un administrator – pentru escrocherie și spălare de bani, tot în proporții deosebit de mari.

Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, însă pedeapsa va fi executată doar după ce sentința va deveni definitivă. Instanța a menținut și sechestrul aplicat pe bunurile acestuia. Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare. Executarea sentinței a început din momentul reținerii. Instanța a menținut arestul preventiv, totodată i-a interzis să desfășoare activități în domeniul administrării bunurilor timp de 5 ani.

În același timp, instanța a admis cererea civilă depusă de reprezentantul Băncii de Economii și a dispus ca ambii inculpați să achite, în mod solidar, suma de 1.460.660 de lei, drept despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat.

Potrivit CNA, inculpații, împreună cu alte persoane cercetate separat, ar fi obținut prin escrocherie în 2011 un credit de 4,4 milioane de lei de la Banca de Economii. Știau că firmele beneficiare nu vor rambursa creditul și, printr-un contract fictiv, au transferat 1,46 milioane de lei către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.

„Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora”, au comunicat reprezentanții CNA. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: