tv8.md

Mihai Murguleț nu mai poate fi judecător. CSM a respins cererea sa

Mihai Murguleț nu va mai fi judecător. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au respins cererea prin care magistratul a solicitat să fie propus președintelui pentru numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani. În cadrul ședinței din 16 aprilie, subiectul a fost supus votului de trei ori.

Mandatul de judecător a lui Mihai Murguleț a expirat în februarie 2020. Acesta s-a adresat CSM cu solicitarea de a fi numit magistrat până la 65 de ani (pentru prima oară judecătorii sunt numiți în funcție pentru un mandat de 5 ani). Fostul șef al CSM, Victor Micu, a propus amânarea examinării subiectului, pe motiv că este necesară verificarea reputației judecătorului. Potrivit acestuia, Inspecția Judiciară din cadrul CSM a inițiat 4 verificări în contextul acțiunilor lui Murguleț. Una dintre acestea a fost începută la insistența președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu. Micu a remarcat că încă nu au fost emise concluziile în urma verificărilor.

La rândul său, Murguleț a subliniat că între el și președintele Judecătoriei Ciocana izbucnesc frecvent conflicte. El a mai spus că a susținut cu brio două atestări. De asemenea, a ținut să scoată în evidență că niciuna dintre deciziile sale nu a strârnit critici în societate.

De cealaltă parte, potrivit lui Micu, comisia trebuie să examineze subiectul privind absența nemotivată a lui Murguleț de la serviciu timp de 70 de zile.

Membra CSM Luiza Gafton a spus că nu vede niciun motiv pentru amânarea subiectului. Prin urmare, CSM a examinat subiectul.

Ulterior, Micu a spus că Murguleț a devenit judecător în 2015 și că a primit o avertizare disciplinară. Pe de altă parte, Micu a remarcat că activitatea sa a fost apreciată ca „foarte bună” de către colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor.

Într-un final, procedura de vot a fost organizată de trei ori: o parte dintre membrii CSM au vrut să se abțină, iar apoi au votat împotrivă. Membrii CSM au decis să respingă cererea lui Mihai Murguleț. Decizia poate fi constestată la Curtea de Apel.

Amintim că, pe 25 iunie, CSM l-a suspendat din funcție, temporar, pe președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și pe adjuncții săi, precum și pe președintele Curții Supreme de Justiți Ion Druță, pe șeful Inspecției Judiciare, Nicolae Climu, dar și pe membrul colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, Oleg Sternioală. Decizia a fost luată în urma unei plângeri semnate de Mihai Murguleț. Acesta a dezvăluit că Țurcanu și Druță l-ar fi presat ca să își schimbe decizia în două dosare civile.

Potrivit magistratului, el a refuzat să facă acest lucru, motiv pentru care ulterior a devenit ținta unor atacuri. Pe numele său a fost inițiate două avertizări disciplinare. Ulterior, Corneliu Guzun i-ar fi spus că va avea grijă ca Murguleț să nu susțină atestarea și că tatăl său va prelua conducerea colegiului pentru evaluarea performanțelor judecătorilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Planul UE pentru Moldova: perioadă de probă și aderare în etape. La ce să ne așteptăm? ANALIZĂ

Uniunea Europeană se află în fața unor transformări istorice. Pe de o parte, contextul geopolitic actual impune o integrare rapidă a Moldovei și Ucrainei. Pe de altă parte, la Bruxelles crește îngrijorarea că noii membri ar putea bloca funcționarea Uniunii. În acest context, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vorbit despre introducerea unei posibile „perioade de probă” pentru statele nou-venite, iar centrele de expertiză propun planuri de „aderare etapizată”. NewsMaker a analizat ce ar putea însemna aceste idei pentru Republica Moldova.

„Perioada de probă” propusă de Marta Kos

Declarațiile privind necesitatea reformării mecanismului de extindere al UE se aud tot mai insistent. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, numită recent, a menționat la începutul lunii noiembrie posibilitatea introducerii unei „perioade de probă” pentru noile state membre. Inițiativa este justificată prin necesitatea de a proteja capacitatea de funcționare a Uniunii Europene. La Bruxelles se dorește evitarea situațiilor în care o singură țară poate bloca decizii esențiale pentru întreaga Uniune.

Directorul adjunct al Institutului pentru Reforme și Politici Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, consideră că discuțiile despre „perioada de probă” sunt generate de probleme concrete din interiorul Uniunii Europene. „Este vorba, în primul rând, despre necesitatea unui mecanism care să nu permită repetarea situațiilor similare celei actuale, când Ungaria blochează extinderea UE, folosindu-se de dreptul său de veto. Este inadmisibil ca un stat membru să utilizeze acest instrument pentru șantaj, în scopul obținerii unui avantaj propriu”, a menționat Mogîldea.

Potrivit lui, esența ideii unei „perioade de tranziție” este ca noile state membre să nu poată bloca dezvoltarea Uniunii imediat după aderare. Ele trebuie să se conducă după valorile UE, nu să folosească statutul de membru ca instrument de presiune.

Totuși, declarația Martei Kos nu poate fi considerată surprinzătoare. În Europa există deja centre analitice care lucrează la reformarea politicii de extindere a Uniunii Europene. Unul dintre aceste planuri, inițial elaborat pentru țările din Balcanii de Vest și adaptat ulterior pentru Moldova și Ucraina după invazia rusă, prevede explicit că un nou membru al UE va fi lipsit de dreptul de veto timp de 10 ani.

Planul „Șablon 2.0” al centrelor analitice

Unul dintre cele mai detaliate documente care descriu cum ar putea arăta această nouă realitate este planul „Șablon 2.0 pentru aderarea etapizată la UE”. Acesta a fost elaborat de Centrul European de Politici (CEP, Belgrad) și Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS, Bruxelles). Autorii documentului, actualizat în august 2023, propun renunțarea la principiul „totul sau nimic” și înlocuirea lui cu un model de integrare în patru etape. Esența este simplă: cu cât mai multe reforme implementează o țară, cu atât mai multe fonduri și drepturi primește, fără a aștepta aderarea finală.

Comisia Europeană trebuie să evalueze gradul de pregătire al țării pe o scară de la 1 la 5. În același timp, funcționează un principiu strict — „mai întâi fundamentele”: progresul în reformele fundamentale (justiție, drepturile omului, democrație) este o condiție obligatorie pentru trecerea la nivelul următor.

Etapa 1: „Pre-aderare intermediară”. Dacă țara obține nota „3” (pregătire moderată) pentru toate clusterele, primește primele beneficii: dreptul de a participa la ședințele Consiliului UE și ale Parlamentului European (cu drept de vot, dar fără drept de veto decizional) și, mai important, acces la finanțare. Volumul fondurilor poate ajunge până la 40% din ceea ce primesc membrii cu drepturi depline ai UE.

Etapa 2: „Pre-aderare avansată”. La nota „4” (pregătire bună), țara obține o prezență și mai amplă în instituțiile UE, iar asistența financiară crește până la 60% din nivelul unui membru deplin.

Etapa 3: „Un nou stat membru”. Acesta este momentul aderării oficiale. Țara intră pe Piața Unică, în Uniunea Vamală, iar locuitorii ei devin cetățeni ai UE. Statul obține acces 100% la fondurile de coeziune. Dar există un aspect: se propune suspendarea dreptului de veto pentru o perioadă de până la 10 ani.

Etapa 4: „Calitatea deplină de membru”. Aceasta survine automat după expirarea perioadei de tranziție, restituind țării toate drepturile politice în întregime.

Va fi aplicat acest plan în cazul Moldovei?

În ciuda existenței unor planuri detaliate elaborate de centre analitice, Mihai Mogîldea se îndoiește că UE va schimba radical regulile jocului pentru Moldova chiar acum. „La nivel european există câteva inițiative… Dar asta nu înseamnă că aceste planuri se vor materializa într-o politică reală. Nu cred că în privința țării noastre o astfel de decizie (privind aderarea etapizată pe baza noului model) va fi vreodată adoptată”, consideră expertul.

El a reamintit că actualul mecanism de extindere a fost revizuit acum doar cinci-șase ani și a fost agreat de toate statele membre. Acesta prevede deja elemente de integrare treptată: acces la programe, la piață și la reuniuni chiar înainte de aderare. „Însuși procesul de aderare este o etapă de pregătire. Procesul vă pregătește să deveniți membru cu drepturi depline, având deja acces la fondurile de pre-aderare și la piața internă”, a precizat Mogîldea.

În același timp, el a admis utilizarea unor „perioade de tranziție” clasice, prevăzute în tratatele UE în vigoare. „Pot fi convenite perioade în care anumite norme ale legislației europene intră în vigoare abia după aderarea statului — peste doi, trei, cinci sau chiar zece ani. Acest lucru oferă statului care aderă o pauză pentru adaptare, iar Uniunii Europene — timp pentru a se pregăti pentru includerea noului membru”, a concluzionat Mihai Mogîldea.

***

La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană (CE) a publicat raportul anual privind progresele țărilor candidate pe calea aderării la UE. Conform acestui raport, în ultimul an Moldova a înregistrat progrese în 18 din cele 33 de capitole de negociere și este oficial pregătită să deschidă negocieri pe trei clustere-cheie: „Valorile fundamentale”, „Piața internă” și „Relațiile externe”. Comisia Europeană a apreciat în mod pozitiv sincronizarea politicii externe a Moldovei cu poziția UE, succesele în activitatea Uniunii Vamale și aprobarea cererii de aderare la zona de plăți SEPA. De asemenea, Bruxelles-ul a remarcat că, în pofida crizelor, Chișinăul a accelerat reformele în domeniul energetic, a adoptat legi importante pentru protecția jurnaliștilor și securitatea cibernetică, iar procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor decurge conform planului, sporind eficiența luptei împotriva corupției.

Pe de altă parte, raportul conține și observații serioase referitoare la procesele democratice și la calitatea guvernării. Comisia Europeană este îngrijorată de amploarea dezinformării și de practica excluderii partidelor din alegeri în ultimul moment, și recomandă, totodată, ca parlamentul să țină mai des cont de vocea opoziției. În raportul CE se mai spune că sistemul judiciar al Moldovei continuă să sufere din cauza unui deficit acut de personal și a întârzierii examinării dosarelor. În domeniul social persistă probleme legate de condițiile din închisori și de lipsa medicilor în mediul rural, iar Ministerului Agriculturii îi lipsesc angajați pentru gestionarea fondurilor europene. Cu toate acestea, prognoza rămâne prudent optimistă: Bruxelles-ul se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere până la sfârșitul anului 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: