Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) califică drept „lipsit de logică legislativă” sesizarea depusă de deputații „Partidului Nostru” (PN) la Curtea Constituțională cu privire la Legea cetățeniei, în condițiile în care aceeași fracțiune a înaintat un proiect de modificare a legii. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, pe 19 februarie, pentru NewsMaker. Reprezentanta formațiunii a menționat că abordarea PN „ridică semne de întrebare despre adevăratele motive”.
„Unii deputați din opoziție înregistrează un proiect de modificare a Legii cetățeniei, îl prezintă în comisie, îl trimit la avizare la Guvern și, în același timp, se grăbesc să meargă la Curtea Constituțională cerând să fie declarată neconstituțională legea pe care el însuși vrea să o modifice. Această abordare nu are nicio logică legislativă și ridică mari semne de întrebare despre adevăratele motive. Ori modifici legea existentă ori o critici la Curte – nu poți să faci ambele în același timp, în funcție de conveniență politică”, a declarat Adriana Vlas.
Amintim că, pe 18 februarie, „Partidul Nostru” a sesizat Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu privire la Legea cetățeniei, care a fost adoptată în vara anului 2025, solicitând să fie declarată neconstituțională. Alexandr Berlinschii, deputat al formațiunii, a spus că sesizarea este motivată de refuzul PAS de a susține proiectul de lege inițiat de PN, în care propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă.
De ce Legea cetățeniei a provocat controverse?
Legea cetățeniei a ajuns în atenția publică după ce un tânăr născut în Republica Moldova, care a făcut serviciul militar, ar fi fost declarat apatrid, pentru că nu deține un buletin de identitate, deși are mai mult de 18 ani. Cazul a fost făcut public de deputatul Vasile Costiuc, la sfârșitul lunii ianuarie, după aproape o lună de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale.
Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, a dezmințit atunci declarațiile parlamentarului și a precizat că tânărul nu a fost niciodată apatrid. Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.
Confuzia a apărut din faptul că statutul de apatrid se acordă numai printr-o procedură minuțioasă realizată de Inspectoratul General pentru Migrație, iar ASP poate verifica cetățenia și identitatea, însă nu poate atribui acest statut. În cazul lui Vicol, certificatul de naștere a fost folosit ca dovadă oficială pentru încorporare, iar procesul de confirmare a actelor este în desfășurare.
În contextul scandalului, atât ASP, cât și PAS – care a propus și a votat modificările la lege – au anunțat că vor opera modificări, pentru a exclude riscurile.
PAS a găsit soluția? Propune „moratoriu” de 2 ani
Pe 11 februarie, la aproape două luni de la intrarea în vigoare a Legii, fracțiunea de guvernare a înregistrat amendamente la legislație prin care propun ca tinerii care nu și-au făcut actele de identitate până la 18 ani să beneficieze de un „moratoriu” temporar. Mai exact, proiectul, care se află în examinare, prevede că aceste persoane nu vor fi obligate să treacă prin procedura completă de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028.
Reglementările urmează să fie aplicate în cazul persoanelor născute după 27 august 1991, care la naștere aveau cel puțin un părinte cetățean al Republicii Moldova și care nu sunt implicați în activități ilegale sau care pun în pericol securitatea statului.
Noile modificări propuse pe 11 februarie prevăd și excepții de la testul de cunoaștere a limbii române și a Constituției și permit eliberarea actelor de identitate fără procedura completă de recunoaștere a cetățeniei pentru anumite categorii. În prezent, această scutire se aplică persoanelor cu dizabilități severe, copiilor sub 14 ani și celor care primesc cetățenia „în interesul Republicii Moldova”. Proiectul adaugă două categorii noi și stabilește clar condițiile în care ASP poate elibera actele de identitate pentru tinerii care au împlinit 18 ani.
În prezent, peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova, nu au niciun act de identitate, arată datele ASP puse la dispoziția NM.
