Facebook/Marin Pavlescu

Militarul în termen a fost hărțuit pe criteriul de orientare sexuală. Constatările Consiliului pentru discriminare

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a examinat plângerea lui Marin Pavlescu, militar în termen încorporat în Brigada Infanterie Motorizată nr.2 „Ștefan cel Mare”. Consiliul a constatat că efectivul Brigăzii nr. 2 a cunoscut despre orientarea sexuală a petiționarului, dar și despre tratamentul la care acesta era supus de către ceilalți militari.

Cu toate acestea, în decizia emisă de Consiliu, se arată că superiorii nu au întreprins nicio măsură pentru a-l proteja împotriva hărțuirii, deși comandanții de toate nivelele și efectivul din subordine poartă responsabilitate pentru prevenirea și combaterea discriminării.

„Consiliul reamintește că toate autoritățile publice, inclusiv Ministerul Apărării, au atribuții în domeniul prevenirii și combaterii discriminării și asigurării egalității”, menționează sursa citată.

Urmare a celor constatate, Consiliul recomandă Ministerului Apărării:

  • tragerea la răspunderea disciplinară a persoanelor care nu au asigurat protecția petiționarului;
  • tragerea la răspundere disciplinară a reprezentantului Ministerului Apărării și Șefului Inspectoratului Militar al Ministerului Apărării pentru efectuarea unei investigații ineficiente și parțiale;
  • efectuarea exercițiilor practice cu efectivul Armatei Naționale și a altor structuri subordonate Ministerului Apărării pentru aplicarea Regulamentului cu privire la procedura de prevenire, identificare, înregistrare, raportare și examinare a cazurilor de discriminare, hărțuire sexuală și violență în bază de gen;
  • introducerea în sistemul de pregătire profesională inițială și continuă a militarilor și soldaților a subiectelor legate de prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității pe criteriul de orientarea sexuală și alte criterii, inclusiv cu implicarea organizațiilor și/sau specialiștilor din domeniu;
  • asigurarea accesului la telefoanele publice pentru soldați în toate unitățile Armatei Naționale.

Anterior, reprezentantul Ministerului Apărării a declarat la o ședință și al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării că Ministerul nu poate lua în considerare afirmația privind orientarea homosexuală a reclamantului fără probe în susținerea acesteia. Mai precis, instituția așteaptă un certificat medical sau fotografii.

Pe altă parte, în plângerea depusă la Consiliu, Marin Pavlescu a relatat despre comportamentul batjocoritor și ofensator al militarilor în termen din cadrul aceleiași unități militare, după ce aceștia ar fi aflat despre orientarea sa sexuală. Hărțuirea sistematică, injuriile și luările în derâdere au început după ce unul dintre superiori a făcut publică înregistrarea telefonică dintre petiționar și partener. În opinia Consiliului, aflarea petiționarului timp de câteva luni în asemenea situație poate fi considerată mediu intimidant, fiindu-i lezată demnitatea.

Amintim că pe 11 noiembrie 2021, Ministerul de Interne a inițiat o anchetă internă pentru a elucida toate circumstanțele cazului făcut public de militarul în termen.

Întrebați de NM dacă Pavlescu va fi cercetat penal pentru dezertare, reprezentanții Ministerului au precizat: „Subiectul este examinat de juriști”.

Ulterior, pe marginea acestui caz Ministerul Apărării a inițiat o anchetă internă.

Rezultatele acesteia  arată că „nu au fost constatate intimidări, înjosiri și acțiuni discriminatorii pe motiv că acesta ar fi homosexual”. În același timp, Ministerul Apărării a anunțat că va sesiza Procuratura Generală, întrucât soldatul ar avea legături sexuale cu un minor. Avocata lui Marin Pavlescu și reprezentanții GENDERDOC-M, care apără drepturile comunității LGBT în Moldova, s-au arătat indignați de concluzia Ministerului Apărării.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Național Moldovenesc

PNM cere pedepse pentru negarea crimelor comunismului: „E o formă de complicitate morală”

Partidul Național Moldovenesc propune ca negarea crimelor comunismului — inclusiv deportările, foametea organizată și execuțiile — să fie sancționată prin lege. Formațiunea susține că o astfel de măsură este necesară pentru protejarea memoriei victimelor și a demnității naționale, în contextul în care, susține PNM, mai mulți politicieni laudă URSS.

Vedem politicieni care vorbesc despre realizările URSS, în timp ce ignoră suferința a sute de mii de oameni deportați, umiliți și executați în propria lor țară. Noi considerăm că a venit timpul ca R. Moldova să-și apere memoria istorică prin lege. Propunem modificarea Codului penal și introducerea unei pedepse cu închisoare pentru negarea, justificarea sau trivializarea publică a crimelor comise de regimul comunist, inclusiv deportările, foametea organizată, represiunile intelectualilor și execuțiile extrajudiciare. Negarea crimelor comunismului este o formă de complicitate morală în aceste crime”, a declarat liderul PNM, Dragoș Galbur.

PNM susține că exemplul unor țări europene care au condamnat regimurile totalitare ar trebui urmat și de Republica Moldova.

***

Amintim că anterior, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova a solicitat autorităților modificarea Codului Penal, astfel încât negarea crimelor comunismului să fie sancționată.

Solicitarea avenit după declarațiile liderului blocului politic „Победа”, Ilan Șor, care „ar fi negat existența represiunilor comuniste din perioada 1917–1989”. Potrivit unui apel public lansat de organizație, astfel de afirmații „insultă memoria victimelor deportărilor, foametei organizate și a altor crime comise de regimul sovietic”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: