Facebook/Marin Pavlescu

Militarul în termen a fost hărțuit pe criteriul de orientare sexuală. Constatările Consiliului pentru discriminare

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a examinat plângerea lui Marin Pavlescu, militar în termen încorporat în Brigada Infanterie Motorizată nr.2 „Ștefan cel Mare”. Consiliul a constatat că efectivul Brigăzii nr. 2 a cunoscut despre orientarea sexuală a petiționarului, dar și despre tratamentul la care acesta era supus de către ceilalți militari.

Cu toate acestea, în decizia emisă de Consiliu, se arată că superiorii nu au întreprins nicio măsură pentru a-l proteja împotriva hărțuirii, deși comandanții de toate nivelele și efectivul din subordine poartă responsabilitate pentru prevenirea și combaterea discriminării.

„Consiliul reamintește că toate autoritățile publice, inclusiv Ministerul Apărării, au atribuții în domeniul prevenirii și combaterii discriminării și asigurării egalității”, menționează sursa citată.

Urmare a celor constatate, Consiliul recomandă Ministerului Apărării:

  • tragerea la răspunderea disciplinară a persoanelor care nu au asigurat protecția petiționarului;
  • tragerea la răspundere disciplinară a reprezentantului Ministerului Apărării și Șefului Inspectoratului Militar al Ministerului Apărării pentru efectuarea unei investigații ineficiente și parțiale;
  • efectuarea exercițiilor practice cu efectivul Armatei Naționale și a altor structuri subordonate Ministerului Apărării pentru aplicarea Regulamentului cu privire la procedura de prevenire, identificare, înregistrare, raportare și examinare a cazurilor de discriminare, hărțuire sexuală și violență în bază de gen;
  • introducerea în sistemul de pregătire profesională inițială și continuă a militarilor și soldaților a subiectelor legate de prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității pe criteriul de orientarea sexuală și alte criterii, inclusiv cu implicarea organizațiilor și/sau specialiștilor din domeniu;
  • asigurarea accesului la telefoanele publice pentru soldați în toate unitățile Armatei Naționale.

Anterior, reprezentantul Ministerului Apărării a declarat la o ședință și al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării că Ministerul nu poate lua în considerare afirmația privind orientarea homosexuală a reclamantului fără probe în susținerea acesteia. Mai precis, instituția așteaptă un certificat medical sau fotografii.

Pe altă parte, în plângerea depusă la Consiliu, Marin Pavlescu a relatat despre comportamentul batjocoritor și ofensator al militarilor în termen din cadrul aceleiași unități militare, după ce aceștia ar fi aflat despre orientarea sa sexuală. Hărțuirea sistematică, injuriile și luările în derâdere au început după ce unul dintre superiori a făcut publică înregistrarea telefonică dintre petiționar și partener. În opinia Consiliului, aflarea petiționarului timp de câteva luni în asemenea situație poate fi considerată mediu intimidant, fiindu-i lezată demnitatea.

Amintim că pe 11 noiembrie 2021, Ministerul de Interne a inițiat o anchetă internă pentru a elucida toate circumstanțele cazului făcut public de militarul în termen.

Întrebați de NM dacă Pavlescu va fi cercetat penal pentru dezertare, reprezentanții Ministerului au precizat: „Subiectul este examinat de juriști”.

Ulterior, pe marginea acestui caz Ministerul Apărării a inițiat o anchetă internă.

Rezultatele acesteia  arată că „nu au fost constatate intimidări, înjosiri și acțiuni discriminatorii pe motiv că acesta ar fi homosexual”. În același timp, Ministerul Apărării a anunțat că va sesiza Procuratura Generală, întrucât soldatul ar avea legături sexuale cu un minor. Avocata lui Marin Pavlescu și reprezentanții GENDERDOC-M, care apără drepturile comunității LGBT în Moldova, s-au arătat indignați de concluzia Ministerului Apărării.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: