Tudor Mardei / NewsMaker

Ministra Justiției riscă demiterea după scandalul cu amnistia? Deputat PAS: „Să vedem ce spune șeful Guvernului”

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Igor Chiriac a fost întrebat dacă se va cere demisia ministrei Justiției. „Există, așa cum s-a discutat, anumite semne de întrebare inclusiv față de felul cum a acționat Ministerul Justiției. Și este de competența șefului Guvernului și cred că așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a răspuns Chiriac.

Amintim în acest context că, pe 11 aprilie, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției în contextul scandalului din jurul legii amnistiei.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.

Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

„Începutul tradiției noastre”: nouă producători de vin de casă, premiați la concursul „Polobocul de Aur”

Nouă producători de vinuri de casă au fost desemnați câștigători ai celei de-a XXIV-a ediții a concursului „Polobocul de Aur”. Ceremonia de premiere a avut loc sâmbătă, 4 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale, în cadrul Zilei Naționale a Vinului 2026.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu. În mesajul adresat producătorilor, ministrul a subliniat rolul vinului de casă în păstrarea tradițiilor vitivinicole și promovarea imaginii Republicii Moldova.

„Acolo rămâne, de fapt, începutul tradiției noastre și ar fi un reper important din această piață. Noi trebuie să ne bucurăm în continuare, dar cel mai important este să promovăm și mai mult imaginea Republicii Moldova, inclusiv prin termenul vinului de casă”, a declarat Osmochescu.

Concursul „Polobocul de Aur” este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. În cadrul ediției din acest an au fost desemnați câștigători la opt categorii:

  • Cel mai bun vin alb – Vitis Vinifera: Nicli Vasile din Congaz, pentru Pinot Gris, și Șpac Sergiu din Peticeni, raionul Călărași, pentru Fetească Regală;
  • Cel mai bun vin alb – soiuri hibride și Vitis labrusca: Suruceanu Valeriu din Cojușna, pentru cupajul Niagara/Cuderca;
  • Cel mai bun vin rose: Pogor Temofei din Văsieni, raionul Ialoveni, pentru Busuioacă;
  • Cel mai bun vin roșu – Vitis Vinifera: Sarandi Ion din Avdarma, Comrat, pentru Rară Neagră;
  • Cel mai bun vin roșu – soiuri hibride și Vitis labrusca: Sîrtmaci Grigore din Vulcănești, pentru Zaibel;
  • Cel mai bun vin roșu maturat: Șeptelici Tudor din Ungheni, pentru Rară Neagră;
  • Cel mai bun vin licoros alb: Belioglo Iurie din Cazaclia, pentru Muscat Ottonel;
  • Cel mai bun vin licoros roșu: Pojoga Gheorghe din Ciuciuleni, raionul Hîncești, pentru Cabernet.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: