Tudor Mardei / NewsMaker

Ministra Justiției riscă demiterea după scandalul cu amnistia? Deputat PAS: „Să vedem ce spune șeful Guvernului”

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Igor Chiriac a fost întrebat dacă se va cere demisia ministrei Justiției. „Există, așa cum s-a discutat, anumite semne de întrebare inclusiv față de felul cum a acționat Ministerul Justiției. Și este de competența șefului Guvernului și cred că așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a răspuns Chiriac.

Amintim în acest context că, pe 11 aprilie, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției în contextul scandalului din jurul legii amnistiei.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.

Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ekonomim.com

Autoritățile R. Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok. Peste 160 au fost deja închise

Autoritățile Republicii Moldova au cerut, în ultima perioadă, blocarea a 443 de canale TikTok. Unele promovau ideea implicării țării în conflictul armat din Ucraina, altele răspândeau informații despre presupuse fraude la alegerile parlamentare sau dezinformări legate de politica partidului de guvernământ. Până acum, 164 dintre aceste canale au fost blocate. Informațiile au fost comunicate pe 13 august de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Inspectoratul General al Poliției a anunțat că, în ultima perioadă, autoritățile Republicii Moldova au cerut blocarea a 443 de canale TikTok, care conțin mii de video-uri și răspândesc dezinformări cu impact asupra securității naționale și stabilității sociale.

Inspectoratul a precizat că, din aceste canale, 98 promovau ideea implicării Republicii Moldova în conflictul armat din Ucraina, „prin tehnici de manipulare legate de o pretinsă participare, precum și pierderile suferite de soldații Armatei Naționale pe câmpul de luptă”. 59 de canale au fost deja blocate.

„Au fost depistate și 12 canale care răspândeau informații false despre presupuse pregătiri de fraudare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, dintre care 7 au fost blocate. Totodată, un număr de 128 de canale au fost implicate în atacuri dezinformative împotriva persoanelor publice, prin defăimare și afectarea coordonată a reputației acestora, iar 53 dintre acestea au fost blocate. Două canale au fost identificate răspândind dezinformări referitoare la activitatea organelor de drept din Republica Moldova (judecători, procurori, poliție), însă acestea nu au fost blocate până în prezent”, au precizat reprezentanții instituției.

Potrivit Inspectoratului, alte 97 de canale au răspândit dezinformări legate de politica partidului de guvernământ și mesaje care incitau la ură și violență, amenințând securitatea publică, dintre care 43 au fost blocate. „De asemenea, 6 canale propagau dezinformare cu privire la traficul de minori ucraineni către statele membre ale Uniunii Europene, în scopuri de exploatare sexuală și trafic de organe, iar 2 dintre ele au fost blocate”, au mai spus reprezentanții Inspectoratului.

Conform instituției, cele 443 de canale TikTok au avut împreună peste 1,2 milioane de urmăritori și peste 4,5 milioane de vizualizări, „ceea ce evidențiază amploarea riscului generat de aceste surse de dezinformare”. „Autoritățile atenționează populația să verifice informațiile accesate în mediul online și să se informeze doar din surse oficiale și credibile”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

***

Pe 30 iulie, șefa statului Maia Sandu a declarat că Telegram, TikTok, Facebook și Instagram sunt utilizate de Federația Rusă ca instrumente de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Întrebată dacă autoritățile intenționează să limiteze accesul la aceste rețele sau dacă discută implementarea unor măsuri care să le reglementeze, președinta a spus că instituțiile statului vor depune eforturi pentru „a obține acțiuni din partea acestor platforme pentru că au și ele responsabilități în raport cu publicul”. Maia Sandu mai declara că, în comparație cu Telegram, „cu TikTok există până când o anumită comunicare”. „Vom vedea dacă va exista și o anumită colaborare pe aceste conturi false și care încalcă legea”, adăuga președinta.

Pe 31 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, precizat că autoritățile Republicii Moldova nu intenționează să impună sau să solicite interdicții asupra unor platforme, precum Telegram sau TikTok. Potrivit lui Vodă, autoritățile urmăresc să ceară platformelor să elimine conținuturile periculoase, cum ar fi promovarea drogurilor, manipulările străine și materialele dăunătoare copiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: