Tudor Mardei / NewsMaker

Ministra Justiției riscă demiterea după scandalul cu amnistia? Deputat PAS: „Să vedem ce spune șeful Guvernului”

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Igor Chiriac a fost întrebat dacă se va cere demisia ministrei Justiției. „Există, așa cum s-a discutat, anumite semne de întrebare inclusiv față de felul cum a acționat Ministerul Justiției. Și este de competența șefului Guvernului și cred că așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a răspuns Chiriac.

Amintim în acest context că, pe 11 aprilie, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției în contextul scandalului din jurul legii amnistiei.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.

Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Năstase anunță că va candida la parlamentare: „Pentru toți cei care sunteți nevoiți să votați, nu să alegeți” (VIDEO)

Andrei Năstase, fost ministru de Interne și ex-lider al Platformei DA, a anunțat pe 20 iulie că va concura la alegerile parlamentare din această toamnă, în calitate de candidat independent. El a declarat pentru cetățenii care sunt „nevoiți să voteze, nu să aleagă”.

Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Andrei Năstase, alături de mai mulți susținători, a comunicat că va candida la alegerile parlamentare.

Am decis să candidez independent pentru toți cei care nu sunt înregimentați partinic, pentru toți cei mințiți cu sloganuri frumoase și, apoi, umiliți prin legi strâmbe. Pentru sutele de mii de protestatari și semnatari a proiectelor mele de scoatere a țării din captivitate, de schimbare a vieții noastre în bine pe aceste meleaguri. Candideze pentru toți cei care, ca și mine, nu aveți pe cine alege, sunteți dezamăgiți de guvernare și partidele politice și sunteți astfel nevoiți să votați, nu să alegeți”, a spus el.

Cine este Andrei Năstase?

Andrei Năstase și-a început activitatea publică în calitate de fondator și lider al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, preluând ștafeta mișcării protestatare din 2015, scrie alegeri.md. A participat la alegerile din 2016 pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, dar s-a retras în favoarea candidatului comun al forțelor politice anti-oligarhice, Maia Sandu.

A câștigat în 2018 alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău. După invalidarea rezultatelor alegerilor, pe motiv că ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor, a devenit unul dintre liderii Mișcării de Rezistență ACUM.

Năstase a fost și ministru al Afacerilor Interne, mai târziu – și consilier în Consiliul Municipal Chișinău (CMC).

În decembrie 2022, Biroul Politic Național al Platformei DA a decis retragerea sprijinului politic fracțiunii Platforma DA din CMC, după ce consilierii municipali au votat, alături de cei ai Partidului Socialiștilor pentru adoptarea a patru Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) controversate, care vor permite construirea unor noi complexe locative. Guvernul a calificat inițiativa drept „ilegală”. Atunci consilierul municipal Andrei Năstase a declarat că reprezentanții Platformei au votat în favoarea PUZ-urilor bazându-se pe expertiză. Totodată, Năstase a spus că reprezentanții Platformei DA din CMC și-au înaintat demisia din partid, dar nu își vor depune mandatele de consilieri.

În 2024, Năstase a candidat la alegerile prezidențiale în calitate de candidat independent, acumulând doar 0,64% din voturi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: