Tudor Mardei / NewsMaker

Ministra Justiției riscă demiterea după scandalul cu amnistia? Deputat PAS: „Să vedem ce spune șeful Guvernului”

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Igor Chiriac a fost întrebat dacă se va cere demisia ministrei Justiției. „Există, așa cum s-a discutat, anumite semne de întrebare inclusiv față de felul cum a acționat Ministerul Justiției. Și este de competența șefului Guvernului și cred că așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a răspuns Chiriac.

Amintim în acest context că, pe 11 aprilie, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției în contextul scandalului din jurul legii amnistiei.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.

Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Un ministru PAS a comentat dezamăgirea față de partidul de guvernare: „Este o emoție puternică”

Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și candidat al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare, a publicat pe 11 septembrie un mesaj electoral pentru persoanele dezamăgite de PAS. Bolea, care și-a suspendat activitatea de ministru pe durata campaniei electorale, a spus că guvernarea PAS a reușit să înregistreze rezultate în pofida provocărilor, dar a admis că există și domenii în care lucrurile nu au funcționat „cum și-ar fi dorit”. Oficialul a mai transmis că absența la vot înseamnă „renunțare”, iar susținerea unor forțe care au demonstrat „lipsă de respect sau de integritate politică” de-a lungul timpului trebuie să fie o decizie conștientă, fiindcă aceasta va aduce „consecințe”. Totodată, Vladimir Bolea a îndemnat alegătorii să susțină PAS la scrutinul parlamentar, pentru că formațiunea „merge în direcția corectă”.

Întâlnesc oameni care vorbesc despre dezamăgire în partidul de guvernare. Dezamăgirea este o emoție puternică și e obligația noastră, a politicienilor, să ne asigurăm că avem disponibilitate să ascultăm și să răspundem oamenilor, în așa fel încât, să diluăm această dezamăgire. Doar că în discuții, dezamăgirea se reduce la emoții personale, la frici, la griji și înțeleg, în final, că problema nu e dezamăgirea, propriu-zisă, ci poate faptul că uneori am întârziat să comunicăm mai mult”, a declarat Vladimir Bolea.

El a mai menționat că PAS s-a confruntat cu provocări de-a lungul celor patru ani de guvernare, însă „a perseverat” și a obținut rezultate, menționând, între altele, progresul în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ducerea produselor autohtone pe piața UE și succesele diplomatice.

Da, sunt segmente unde nu a funcționat tot cum ne-am fi dorit, dar asta nu ne împiedică să fim insistență în munca noastră și să construim împreună o societate unită. Dar pentru asta trebuie să fim atenți la alternativele care se servesc, despre respectul declarat cu atâta fast de cei care au stat decenii la rând la putere și au adus țara într-un punct din care a fost dificil să ieșim”, a adăugat candidatul electoral.

Vladimir Bolea a spus că alegerile parlamentare din această lună sunt „un exercițiu de luciditate” și „o responsabilitate”.

Un adevăr simplu pentru acei dezamăgiți care consideră că cea mai bună răzbunare este să nu se prezinte în secția de vot: absența de la vot este tot o decizie. Renunțarea la un drum e tot o alegere. Iar fiecare alegere ne arată cât de maturi suntem ca națiune. Dacă oferim încredere prin vot celor care au demonstrat lipsă de respect sau de integritate politică ani la rând, atunci trebuie să fim conștienți și de consecințele acestei decizii. Și să fim împăcați cu ele”, a adăugat el.

Astfel, Vladimir Bolea a îndemnat cetățenii moldoveni să sprijine PAS la scrutin: „Mergem în direcția corectă – UE, pace, dezvoltare”, a spus acesta.

Amintim că, tot pe 11 septembrie, într-o conferință de presă, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că actualele calcule interne ale PAS arăta că formațiunea este „aproape” de a obține, din nou, un număr majoritar de mandate de deputat în urma scrutinului. Astfel, el a făcut apel la alegători să susțină Partidul Acțiune și Solidaritate la alegeri pentru a împiedica forțele pro-Kremlin să ajungă la putere și pentru a asigura continuarea parcursului european al Republicii Moldova. Oficialul a promis că dacă PAS va avea majoritate în următorul legislativ, țara noastră va adera la UE „în 2028”.

***

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a demarat oficial pe 29 august. Scrutinul propriu-zis va fi organizat în data de 28 septembrie.

În cursa electorală au fost înregistrate 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Partidul Acțiune și Solidaritate va figura pe prima poziție în buletinul de vot.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: