Tudor Mardei / NewsMaker

Ministra Justiției riscă demiterea după scandalul cu amnistia? Deputat PAS: „Să vedem ce spune șeful Guvernului”

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Igor Chiriac a fost întrebat dacă se va cere demisia ministrei Justiției. „Există, așa cum s-a discutat, anumite semne de întrebare inclusiv față de felul cum a acționat Ministerul Justiției. Și este de competența șefului Guvernului și cred că așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a răspuns Chiriac.

Amintim în acest context că, pe 11 aprilie, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției în contextul scandalului din jurul legii amnistiei.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.

Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dodon critică participarea Maiei Sandu la „Coaliția de Voință”, după anunțul lui Macron: „Vrea să implice Moldova în jocuri periculoase”

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, critică prezența președintei Maia Sandu la reuniunea Coaliției de Voință de la Paris, susținând că aceasta ar atrage Republica Moldova în „jocuri geopolitice periculoase”. Afirmațiile au fost făcute într-o postare publicată pe rețelele de socializare, marți, 14 iulie, după ce, în urma evenimentului, președintele Franței a anunțat că Coaliția de Voință va desfășura exerciții militare în statele care se învecinează cu Ucraina.

Politicianul a spus că participarea Maiei Sandu la Coaliția de Voință ar fi „o încălcare gravă” a statului de neutralitate al Republicii Moldova.

Liderii acestei coaliții își declară deschis obiectivele: continuarea sprijinului militar pentru Ucraina și transmiterea unui semnal către Moscova că „nu au obosit de război”. Mai mult, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat ieri organizarea unor exerciții militare ale coaliției în statele vecine cu Ucraina. În această listă vor să includă și Republica Moldova, stat neutru?! În loc să mențină țara noastră în afara confruntărilor străine, Maia Sandu o atrage, pas cu pas, în jocuri geopolitice periculoase. (…) Locul nostru este alături de statele care fac tot posibilul pentru menținerea păcii, nu pentru alimentarea unei noi confruntări”, a declarat Igor Dodon.

NewsMaker a contactat reprezentanții Președinției pentru o reacție la acuzațiile socialistului, însă aceștia nu au răspuns la apeluri. Le-am expediat o solicitare de comentariu și vom publica răspuns imediat ce-l vom primi.

Amintim că Coaliția de Voință, care este formată din 37 de state și coordonează sprijinul pentru Ucraina în contextul invaziei Federației Ruse, s-a reunit pe 13 iulie la Paris. Republica Moldova, reprezentată de Maia Sandu, a participat pentru prima dată la o reuniune a acestei platforme. Președinta a solicitat statelor membre mai mult sprijin pentru Ucraina și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei, argumentând că aceste măsuri sunt necesare pentru a apropia pacea.

Totodată, după reuniune, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Coaliția de Voință intenționează să organizeze exerciții militare în țările care se învecinează cu Ucraina. Potrivit oficialului, exercițiile vor avea loc în cadrul planului de creare a unei forțe multinaționale, care urmează să fie desfășurată după încheierea războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Deocamdată nu este clar în ce state se vor desfășura exercițiile militare.

***

Liderul PSRM, Igor Dodon, este cunoscut pentru pozițiile sale favorabile consolidării relațiilor cu Rusia. Acesta a efectuat în repetate rânduri vizite la Moscova și s-a întâlnit cu oficiali ruși după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei. De la începutul războiului, Dodon nu a condamnat explicit autoritățile ruse pentru agresiunea militară împotriva statului vecin.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: