Tudor Mardei / NewsMaker

Parlamentul a votat de urgență un proiect de reinterpretare a legii amnistiei. Ce prevede

Parlamentul a votat de urgență vineri, 4 aprilie, în două lecturi, un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Se întâmplă după ce în spațiul public s-a ridicat problema legată de modificările legislative care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la detenție pe viață.

În urma unei analize, cei de la PAS au depistat că amendamentele semnate de fosta șefa a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, în 2022, au făcut creat premize pentru eliberarea deținuților. În consecință, Stamate a fost exclusă din PAS, iar partidul a propus un proiect de lege care să repare situația.

Astfel, proiectul a fost adoptat reprezintă o interpretare a articolului 7 din Legea privind amnistia, aprobată în 2021, în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Noua reglementare stipulează că persoanele condamnate la detenție pe viață, căror pedepse au fost comutate sau reduse, nu vor putea solicita liberarea condiționată înainte de termen. Măsurile se aplică și retroactiv, fiind valabile și pentru cei care au beneficiat anterior de aplicarea eronată a normelor amnistiei.

De asemenea, în cadrul aceleași ședințe, deputații au votat în primă lectură un proiect de lege care are drept scop aplicarea uniformă și corectă a legislației penale și a actelor de amnistie, inclusiv prin modificarea mecanismelor de intrare în vigoare a hotărârilor judecătorești. Conform noilor reglementări, persoanele condamnate la detenție pe viață vor putea fi eliberate condiționat doar după ce au executat cel puțin 30 de ani de închisoare, fără a se lua în calcul zilele de muncă.

Modificările includ și ajustări ale Legii privind amnistia, astfel încât să nu fie posibilă comutarea pedepsei cu detenția pe viață pe baza acestei legi, iar eliberarea înainte de termen să fie posibilă doar prin liberare condiționată.

Noile reglementări vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și vor fi aplicabile și persoanelor care deja au beneficiat de liberarea condiționată sau comutarea pedepsei în baza actului de amnistie din 2021.

***

Deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate, în urma unor controverse legate de modificările legislative care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la detenție pe viață. Decizia a fost luată astăzi de Biroul Permanent Național al PAS.

Potrivit PAS, din cauza „unor lacune create deliberat în legislație, dar și din cauza unor abuzuri în sistemul de justiție”, au fost create premisele eliberării din penitenciare a unor persoane periculoase condamnate la detenție pe viață.

„Unele prevederi ale legii au fost inserate pentru a servi la eliberarea unor deținuți cu infracțiuni excesiv de grave. Am constatat, în urma analizei atente a întregului proces, că fosta șefa a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate Olesea, a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților din închisoare. (…) Prin mai multe modificări consecutive, aparent minore, la lege, deținuților pe viață li s-a oferit posibilitatea ca într-un final să fie eliberați. În special este vorba de modificările din iulie 2022 și, mai ales, din noiembrie 2022”, se menționează în comunicatul PAS.

Autoritățile de drept au fost chemate să investigheze toate persoanele implicate în acest proces legislativ.

Olesea Stamate a reacționat după ce a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), spunând că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS.

„Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil. Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a scris Stamate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Vlasova / Getty Images: foto simbol

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: