noi.md

Moldova se retrage din CSI, însă nota de plată rămâne. Guvernul planifică transferul a peste $340 000

Republica Moldova ar putea plăti în 2024, din bugetul de stat, peste 56 milioane de lei organizațiilor internaționale și regionale, inclusiv Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente (CSI). Celei din urmă 6.459,4 mii lei (341 225 USD). Cifrele se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Finanțelor, cu privire la achitarea cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova, și supus consultărilor publice.

Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat, pentru anul 2024, a cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova faţă de organizațiile internaţionale şi regionale.

Ministerul publicat lista organizațiilor internaționale şi regionale cărora Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2024.

În nota informativă a proiectului se menționează că „suma alocată achitării cotizațiilor de membru ale Republicii Moldova față de organizațiile internaționale pentru anul 2024 constituie 56 500,0 mii lei”.

Proiectul prevede repartizarea mijloacelor financiare pentru:

  1. Achitarea cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale – în sumă de 50.040,6 mii lei (cca 88,6%);
  2. Achitarea datoriilor față de Adunarea Interparlamentară a CSI (AIP CSI) – în sumă de 6.459,4 mii lei (cca 11,4%).

„Evidențiem că achitarea datoriei față de AIP CSI este condiționată de termenul limită (la data de 08.02.2024) la finalizarea procesului de denunțare a calității de membru a Moldovei”, se precizează în document.

Consultările publice vor avea loc până pe 19 ianuarie 2024. Urmare a consultărilor publice, proiectul urmează a fi examinat de cabinetul de miniștri.

În 2023, suma totală a cheltuielilor Moldovei în acest sens s-a ridicat la 66,54 mln lei. Cel mai mult ne-a costat statutul de membru al Consiliului Europei (CoE) – peste 9,9 mln lei. La fel, printre cele mai ridicate cheltuieli în acest sens au fost pentru cele din cadrul CSI: 5,8 mln pentru Adunarea Interparlamentară Comunității și circa 3,1 mln pentru alte organizații din cadrul CSI.

Pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.

Iar președinta Consiliului Federației Ruse Valentina Matvienko a declarat că Moldova nu va mai fi membră a Adunării Interparlamentare CSI din 8 februarie 2024.

De-a lungul anului 2023, Parlamentul de la Chișinău a denunțat mai multe acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente. La sfârșitul lunii octombrie, purtătorul de cuvânt al Guvernului declara că la acel momentul autoritățile au identificat un număr de peste 100 de tratate încheiate în cadrul CSI care nu produc valoare adăugată pentru cetățeni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker/ foto simbol

Câți copii au mers în clasa I în Republica Moldova? Noul an educațional în cifre

În anul educațional 2025–2026 în Republica Moldova, peste 30 000 de copii au fost înscriși în clasa I. Aproape 123 000 de copii au fost înscriși la grădinițe. Totodată, 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență și-au deschis porțile, la fel și 16 universități din țară. Noul an universitar vine cu cinci specialități noi. Informațiile au fost comunicate pe 1 septembrie de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului, anul școlar 2025–2026 a început pe 1 septembrie în peste 1 200 de instituții de învățământ din Republica Moldova.

Conform datelor Ministerului, procesul educațional în învățământul general va fi organizat în 1 183 de instituții. În clasa I au fost înscriși circa 30 765 de copii. În total, în acest an activează 30 779 de cadre didactice. 

La nivel preșcolar, în acest an, au fost înscriși 122 978 de copii în instituțiile de educație timpurie. Numărul total de personal în instituțiile de educație timpurie este de 12 523, dintre care 10 494 sunt educatori. 

În ceea ce privește învățământul profesional tehnic, instruirea se va desfășura în 81 de instituții: 32 de școli profesionale, 35 de colegii și 14 centre de excelență.

Învățământul superior se va desfășura în 16 universități, dintre care 12 universități publice și 4 private. Ministerul a precizat că anul 2024-2025 vine cu cinci specialități noi: Fizică medicală, Bioinginerie, Dispozitive medicale, Îmbunătățiri funciare (hidromeliorație) și Agricultură inteligentă. Cele mai multe locuri la buget au fost oferite pentru științe ale educației (2.020), inginerie, tehnologii și arhitectură (1.402), sănătate (960), științe agricole, silvicultură și medicină veterinară (378). Ministerul a declarat că studenții care au ales să-și facă studiile în domeniul științelor educației vor beneficia de burse duble, cu o valoare între 2.430 și 3.110 lei pentru toți anii de studii și de la 2.850 la 3620 de lei în ultimul an. Bursele vor fi acordate în dependență de performanțele academice ale studenților. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: