Bani

Moldova se retrage din CSI, însă nota de plată rămâne. Guvernul planifică transferul a peste $340 000

Mihaela Conovali
| 4 ianuarie, 2024
17:10

Republica Moldova ar putea plăti în 2024, din bugetul de stat, peste 56 milioane de lei organizațiilor internaționale și regionale, inclusiv Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente (CSI). Celei din urmă 6.459,4 mii lei (341 225 USD). Cifrele se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Finanțelor, cu privire la achitarea cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova, și supus consultărilor publice.

Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat, pentru anul 2024, a cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova faţă de organizațiile internaţionale şi regionale.

Ministerul publicat lista organizațiilor internaționale şi regionale cărora Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2024.

În nota informativă a proiectului se menționează că „suma alocată achitării cotizațiilor de membru ale Republicii Moldova față de organizațiile internaționale pentru anul 2024 constituie 56 500,0 mii lei”.

Proiectul prevede repartizarea mijloacelor financiare pentru:

Achitarea cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale – în sumă de 50.040,6 mii lei (cca 88,6%);
Achitarea datoriilor față de Adunarea Interparlamentară a CSI (AIP CSI) – în sumă de 6.459,4 mii lei (cca 11,4%).

„Evidențiem că achitarea datoriei față de AIP CSI este condiționată de termenul limită (la data de 08.02.2024) la finalizarea procesului de denunțare a calității de membru a Moldovei”, se precizează în document.

Consultările publice vor avea loc până pe 19 ianuarie 2024. Urmare a consultărilor publice, proiectul urmează a fi examinat de cabinetul de miniștri.

În 2023, suma totală a cheltuielilor Moldovei în acest sens s-a ridicat la 66,54 mln lei. Cel mai mult ne-a costat statutul de membru al Consiliului Europei (CoE) – peste 9,9 mln lei. La fel, printre cele mai ridicate cheltuieli în acest sens au fost pentru cele din cadrul CSI: 5,8 mln pentru Adunarea Interparlamentară Comunității și circa 3,1 mln pentru alte organizații din cadrul CSI.

Pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.

Iar președinta Consiliului Federației Ruse Valentina Matvienko a declarat că Moldova nu va mai fi membră a Adunării Interparlamentare CSI din 8 februarie 2024.

De-a lungul anului 2023, Parlamentul de la Chișinău a denunțat mai multe acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente. La sfârșitul lunii octombrie, purtătorul de cuvânt al Guvernului declara că la acel momentul autoritățile au identificat un număr de peste 100 de tratate încheiate în cadrul CSI care nu produc valoare adăugată pentru cetățeni.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

0 mii lei, 56 500, adunare, AIP CSI, bani, buget de stat, csi, Moldova, top

Știri similare

Viață

Producătorii de energie electrică eoliană și fotovoltaică vor mai multe capacități de stocare: apel la Guvern, după deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești

Viață

Șefa Consiliului Audiovizualului a refuzat să-i răspundă în rusă unei deputate comuniste, a cerut traducător și a vorbit în engleză

Politică

Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Ana-Maria Dolghii
| 25 martie, 2026
17:10

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

„Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

„Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.