Bani

Moldova se retrage din CSI, însă nota de plată rămâne. Guvernul planifică transferul a peste $340 000

Mihaela Conovali
| 4 ianuarie, 2024
17:10

Republica Moldova ar putea plăti în 2024, din bugetul de stat, peste 56 milioane de lei organizațiilor internaționale și regionale, inclusiv Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente (CSI). Celei din urmă 6.459,4 mii lei (341 225 USD). Cifrele se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Finanțelor, cu privire la achitarea cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova, și supus consultărilor publice.

Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat, pentru anul 2024, a cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova faţă de organizațiile internaţionale şi regionale.

Ministerul publicat lista organizațiilor internaționale şi regionale cărora Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2024.

În nota informativă a proiectului se menționează că „suma alocată achitării cotizațiilor de membru ale Republicii Moldova față de organizațiile internaționale pentru anul 2024 constituie 56 500,0 mii lei”.

Proiectul prevede repartizarea mijloacelor financiare pentru:

Achitarea cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale – în sumă de 50.040,6 mii lei (cca 88,6%);
Achitarea datoriilor față de Adunarea Interparlamentară a CSI (AIP CSI) – în sumă de 6.459,4 mii lei (cca 11,4%).

„Evidențiem că achitarea datoriei față de AIP CSI este condiționată de termenul limită (la data de 08.02.2024) la finalizarea procesului de denunțare a calității de membru a Moldovei”, se precizează în document.

Consultările publice vor avea loc până pe 19 ianuarie 2024. Urmare a consultărilor publice, proiectul urmează a fi examinat de cabinetul de miniștri.

În 2023, suma totală a cheltuielilor Moldovei în acest sens s-a ridicat la 66,54 mln lei. Cel mai mult ne-a costat statutul de membru al Consiliului Europei (CoE) – peste 9,9 mln lei. La fel, printre cele mai ridicate cheltuieli în acest sens au fost pentru cele din cadrul CSI: 5,8 mln pentru Adunarea Interparlamentară Comunității și circa 3,1 mln pentru alte organizații din cadrul CSI.

Pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.

Iar președinta Consiliului Federației Ruse Valentina Matvienko a declarat că Moldova nu va mai fi membră a Adunării Interparlamentare CSI din 8 februarie 2024.

De-a lungul anului 2023, Parlamentul de la Chișinău a denunțat mai multe acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente. La sfârșitul lunii octombrie, purtătorul de cuvânt al Guvernului declara că la acel momentul autoritățile au identificat un număr de peste 100 de tratate încheiate în cadrul CSI care nu produc valoare adăugată pentru cetățeni.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

0 mii lei, 56 500, adunare, AIP CSI, bani, buget de stat, csi, Moldova, top

Știri similare

Viață

Se pregăteau dezordini în masă în Moldova? Peste 50 de percheziții în toată țara

Viață

Percheziții matinale în Chișinău la persoane din Direcția locativ-comunală și la agenți economici

NM espresso

NM Espresso: Chișinăul pregătește un plan secret de reintegrare, o dronă a trecut printr-un sat din Moldova, iar compensațiile pentru energia electrică vor fi anulate

Marina Ghilien
| 4 decembrie, 2025
08:14

Drone: încă una «a aterizat» în Moldova

Primarul comunei Pepeni din raionul Sângerei, Oleg Cernei, a anunțat că un localnic a găsit pe un câmp o dronă prăbușită și a adus-o în sat cu motoblocul. Iar un alt locuitor a fotografiat-o și i-a trimis primarului poza.

Cernei a chemat poliția, pentru ca specialiștii să stabilească ce tip de dronă este și să evalueze riscurile. Potrivit poliției, locuitorul din Pepeni a găsit drona încă sâmbătă, iar ieri a decis să o aducă acasă.

Sisteme antiaeriane în Moldova

La începutul anului 2026, Moldova va cumpăra un radar modern de nouă generație, capabil să detecteze dronele în spațiul aerian al țării, a anunțat ministrul Apărării Anatolie Nosatîi. Totuși, direcția principală de consolidare a capacității de apărare, potrivit lui, rămâne achiziția de instalații de apărare antiaeriană, pentru care va fi folosită o parte din cele 20 de milioane de euro oferite de UE pentru apărare. Însă, din cauza «cererii ridicate», acestea vor ajunge în țară abia peste un an și jumătate — doi ani.

Reintegrarea: planul UE și SUA

Între timp, Moldova, împreună cu UE și SUA, elaborează un plan de reintegrare a Transnistriei, a declarat vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri. Însă planul nu va fi făcut public, deoarece ar putea «dăuna rezultatului final». Totodată, Chiveri a menționat că Chișinăul «va face tot posibilul pentru a desfășura procesul de reintegrare prin negocieri, la care trebuie să participe și partea transnistreană», dar nu în formatul «5+2».

Compensații pentru încălzire și energie electrică

Guvernul a aprobat noua procedură de acordare a compensațiilor pentru încălzire: gospodăriile vor putea primi între 500 și 1000 de lei, în funcție de gradul de vulnerabilitate. Însă compensațiile pentru energia electrică nu vor mai fi acordate. Ultima compensație pentru electricitate va apărea în facturile pentru luna noiembrie.

Întârzieri la alocații și pensii?

Între timp, pe rețelele sociale au început să apară plângeri privind întârzieri la primirea alocațiilor pentru copii și al pensiilor. Reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a dat asigurări că nu există «absolut nicio întârziere», doar că termenele de plată pot varia de la o lună la alta, însă de obicei au loc în prima săptămână a lunii.

Primarii lui Șor: continuare

NM a mers la Orhei pentru a afla cum au reacționat orheienii la demisia primarei Tatiana Cociu, care a anunțat acest lucru după ce Ilan Șor a declarat că își închide «proiectele sociale» în Moldova. S-a dovedit că mulți locuitori regretă plecarea lui Cociu. Iar la primărie s-a constatat că primara se află de mai bine de o lună în concediu fără plată, iar unde se află în prezent — nimeni nu știe. Urmăriți detalii în reportajul video «Orheiul va înțelege curând cât de rea e situația».

La scurt timp după primarul Orheiului, și primarul Taracliei, Veaceslav Lupov, și-a depus demisia, promițând să revină după «căderea regimului sandist». CEC examinează posibilitatea organizării unor noi alegeri locale în aceste orașe.

Ceban și Bugetul de stat

Iar primarul Chișinăului, Ion Ceban, și-a prezentat propunerile pentru Bugetul de stat pe 2026. El propune egalarea salariilor angajaților autorităților publice locale cu cele ale angajaților instituțiilor centrale ale statului, precum și alocarea a 200 de milioane de lei pentru reparația obiectivelor culturale ale capitalei, inclusiv Circul, Filarmonica și Arcul de Triumf.

În replică, ministrul culturii Cristian Jardan a declarat că «fiecare trebuie să se ocupe de treburile sale», subliniind că «și noi avem planuri» pentru aceste obiective.

Aeroportul Chișinău: Lukoil, fluxul de pasageri

Ministrul Energiei Dorin Junghietu a comunicat că, după plecarea Lukoil, aeroportul din Chișinău cumpără kerosen de la companii românești și funcționează fără perturbări. El a mai spus că în acest an fluxul de pasageri avia a crescut semnificativ, datorită revenirii unor companii aeriene și extinderii numărului de destinații.

Dosarul Plahotniuc: martori

În dosarul lui Vladimir Plahotniuc instanța a redus lista martorilor apărării prezentată de acesta de la 168 la 27 de persoane. Printre ei se află fostul președinte al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, fostul premier Iurie Leancă, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu și alții.

Dosarul privind pregătirea dezordinilor la alegeri

Procuratura a trimis în instanță dosarul împotriva a cinci persoane care, potrivit anchetei, au fost instruiți în Bosnia și Herțegovina pentru organizarea de dezordini în masă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 din Moldova.

Revelionul și focurile de artificii

În centrul capitalei continuă ultimele pregătiri pentru sărbătorile de iarnă — pe 5 decembrie, în Piața Marii Adunări Naționale, va avea loc deschiderea oficială a bradului de Crăciun.

Iar autoritățile examinează propunerea ombudsmanilor de interzicere a artificiilor în perioada sărbătorilor de iarnă, a declarat ministrul mediului Gheorghe Hajder. Potrivit lui, autoritățile caută o «formulă de reglementare» care să protejeze cetățenii și natura, dar «să nu afecteze agenții economici».

Agenda zilei, 4 decembrie: