Vaccinurile AstraZeneca, pe care le-a recepționat Republica Moldova din România, nu fac parte din lotul care a fost suspendat temporar. Informația a fost confirmată de reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) în dimineața de 12 martie.
„În contextul suspendării temporare a procesului de vaccinare cu lotul AstraZeneca ABV 2856 în România, informăm că, vaccinuri din acest lot nu sunt utilizate pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat reprezentanta MSMPS, Cristina Stratulat.
Cele 21.600 doze de vaccin AstraZeneca recepționate ca donație din România fac parte din lotul AstraZeneca ABV 6096.
Specialiștii în imunizare și autoritățile responsabile de gestionarea campaniei de vaccinare împotriva Covid-19 în Republica Moldova dau asigurări că urmăresc desfășurarea campaniei și analizează minuțios fiecare eveniment advers post-imunizare.
Până în prezent, în Republica Moldova, au fost administrate 9341 doze de vaccin AstraZeneca și au fost înregistrate 303 reacții adverse ușoare, care nu prezintă niciun pericol pentru viața și sănătatea celor vaccinați.
***
În seara de 11 martie, autoritățile de la București au declarat că, în România, au ajuns, totuși, doze de vaccin anti-Covid produse de AstraZeneca, din lotul pentru care Italia a suspendat imunizarea, suspectându-se că ar fi determinat la persoane vaccinate apariția unor cheaguri de sânge. Ar fi vorba despre 30 de cazuri din 5 mln de persoane vaccinate cu acest ser, fără să fie determinată, însă, o legătură directă cu imunizarea. Autoritățile din țara vecină au decis suspendarea vaccinării cu lotul AstraZeneca ABV 2856. Acestea precizează că au fost deja utilizate 77.049 de doze din acest lot. Vaccinarea cu AstraZeneca va continua însă cu doze din alte loturi.
Unul dintre loturi, ABV2856, cel pentru care Italia a suspendat vaccinarea, ar fi fost folosit și în România. Celălalt lot, ABV5300, a fost livrat în 17 țări din Uniunea Europeană. În total, 9 state au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca.
Amintim că, până în prezent, în Republica Moldova, au ajuns circa 21 de mii de doze de vaccin produs de AstraZeneca, donate de guvernul României și 14 400 doze, livrate prin platforma COVAX.
Potrivit MSMPS, până la sfârșitul lunii, ar urma să ajungă încă 21 de mii de doze de vaccin AstraZeneca și peste 24 de mii de doze de vaccin produs de compania Pfizer. Iar la sfârșitul lunii aprilie sunt așteptate încă 72 de mii de doze AstraZeneca.
În Moldova se folosesc din ce în ce mai intens resursele administrative în scop electoral, iar acest fenomen riscă să devină «normă electorală». Aceasta se spune într-un raport al asociației Promo‑Lex, care semnalează forme proeminente de utilizare a resursei administrative: promovarea proiectelor guvernamentale în formate greu de distins de publicitate politică. Asta se referă, printre altele, la programele «Buget Plus» și «Moldova poate». Iar ajutorul în valoare de 300 milioane lei pentru elevii din capitală și activitatea intensă a primarului Ion Ceban au fost calificate drept «cadouri electorale».
Potrivit Promo‑Lex, 91% din abuzurile electorale documentate în 2024 au avut conexiuni cu PAS și președinta Maia Sandu. PAS a răspuns că «Guvernul trebuie să comunice acțiunile sale într-o formă accesibilă și ușor de înțeles pentru cetățeni».
CEC a exprimat îngrijorare față de un deepfake în care președinta Comisiei, Angelica Caraman, este prezentată spunând că UE și Franța intervin în alegerile din Moldova. În CEC consideră acest material drept o «campanie coordonată de dezinformare».
Cumpărarea de voturi și spălare de bani?
În Moldova a fost reținut un bărbat suspectat de evaziune fiscală și spălare a peste 5,8 milioane dolari prin platforme cripto. Surse NM susțin că cazul ar putea fi legat de «finanțare ilegală și mituire electorală» înainte de alegerile parlamentare, versiune confirmată de poliție.
HaiTV nu se predă
Platforma de streaming HaiTV, care difuzează posturi rusești interzise în Moldova și canale asociate lui Ilan Șor, rămâne accesibilă, iar utilizatorii continuă să primească mesaje în Viber, cu îndemnul de a o folosi în continuare.
Reprezentanții HaiTV, răspunzând purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care anunțase blocarea, scriu în mesaje trimise pe Viber: «Daniel Vodă a crezut că a învins, dar noi suntem mai vii ca niciodată».
Blocarea rețelelor sociale în Moldova
Autoritățile au declarat că nu intenționează să blocheze Telegram și TikTok înaintea alegerilor, catalogând zvonurile drept «speculații electorale». Guvernul afirmă că dorește doar să «protejeze oamenii», solicitând platformelor eliminarea conținutului periculos (droguri, manipulări externe, materiale nocive) și blocarea conturilor care răspândesc fake news și propagandă.
Apelul Arinei Spătaru către Maia Sandu
Lidera Partidului ALDE Moldova, Arina Spătaru, a cerut Maiei Sandu să «propună candidați cinstiți, curajoși și bine pregătiți» pentru ALDE. Spătaru a făcut această solicitare după declarația Maiei Sandu despre disponibilitatea ei de a recomanda candidați pentru Parlament nu doar pentru PAS, ci și pentru alte partide și blocuri.
După consolidarea opoziției de stânga în cadrul «Blocului Patriotic», liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat că poartă negocieri cu primarul Chișinăului, Ion Ceban (liderul MAN), privind o strategie comună pentru alegerile parlamentare. MAN, însă, această informație nu a confirmat. NM, în articolul «Problema celor trei forțe», a analizat perspectivele unificării opoziției, avantajele unei strategii comune și potențialele efecte ale contrapunerii cu strategiile complet opuse ale PAS.
Dodon și România
Într-un interviu acordat publicației române HotNews.ro, Dodon a numit interdicția de intrare a lui Ion Ceban în România și spațiul Schengen «o rugăminte a Maiei Sandu de a pedepsi un contracandidat». El a mai îndemnat România «să se amestece mai puțin în politica internă» și a acuzat-o pe Maia Sandu și pe Nicușor Dan de încercări de influențare a alegerilor din Moldova. În plus, Dodon a salutat posibila revenire a lui Plahotniuc, pe care îl vede ca pe un factor capabil să «destabilizeze actuala guvernare».
Extrădarea lui Plahotniuc: analiza NM
Situația privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc devine din ce în ce mai complexă. Procuratura susține că a trimis Greciei toate documentele necesare, avocatul spune că nu, iar Plahotniuc își dorește să revină în Moldova. În Grecia, el riscă până la 10 ani de închisoare pentru utilizare de documente false. NM a discutat cu avocatul Alexandru Bot (WatchDog.md) despre cum funcționează sistemul de extrădare și dacă dosarul penal din Grecia ar putea complica procesul.
ТАСС
Linia de înaltă tensiune Bălți—Suceava
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat o licitație pentru construirea unei linii electrice de înaltă tensiune între Bălți și județul Suceava din România. Ministerul Energiei a precizat că proiectul, în valoare de 77 milioane dolari, finanțat de BERD și Banca Europeană de Investiții, va întări securitatea energetică a țării. Se estimează finalizarea celor 48 km până în 2027.
Proiect nou PAS
PAS a lansat un proiect de modernizare energetică a blocurilor de apartamente, care va permite locatarilor să plătească cu până la 50% mai puțin pentru utilități și să regleze temperatura în mod individual. Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat că o primă implementare a avut loc într-un bloc multietajat din Bălți — proiect finanțat din fonduri europene și realizat de antreprenori locali.
Moldova și SUA: taxe vamale
Moldova a solicitat Statelor Unite să amâne introducere taxei de 25% pentru exporturile moldovenești, pentru a avea timp să negocieze reducerea tarifelor. Ministerul Economiei speră la o perioadă de grație și scăderea ulterioară a tarifelor
Săpături arheologice în centrul Chișinăului
În curtea Spitalului nr. 2 din Chișinău au fost descoperite opt morminte medievale, confirmând existența în acel loc a unui cimitir din secolele XV‑XVI. De asemenea, arheologii au identificat vestigii ale primei piețe comerciale din Chișinău: pavaje, structuri subterane și artefacte medievale.
