„Nici nu poate fi vorba că Europa acaparează Moldova”. Interviu NM cu Uldis Mikuts, Ambasadorul Letoniei în Moldova

Uldis Mikuts, Ambasadorul Letoniei în Moldova, a povestit într-un interviu acordat Galinei Vasilieva, redactorul-șef NM, cum se desfășoară procesul de imunizare în Letonia, ce provocări vede diplomatul pentru Moldova, ce crede despre „povestea de groază” precum că Europa acaparează Moldova și dacă vom putea reveni la vechile reguli de călătorii fără restricții.

În Moldova se organizează Zilele Europei. În Moldova, 9 mai este sărbătorită și ca Zi a Victoriei, și ca Zi a Europei. Și de această dată, noi am constatat, cum s-au intensificat disputele despre această zi. În opinia dvs., ce s-ar putea face pentru ca aceste sărbători să nu dezbine societatea moldovenească?

În primul rând, cred că în acest caz, nu există nicio dilemă. Înfrângerea fascismului și a nazismului și comemorarea victimelor celui de-al Doilea Război Mondial nu provoacă niciun fel de semne de întrebare. Desigur, și noi comemorăm această zi în orice colț al lumii. În Letonia, această zi este comemorată la 8 mai. Noi depunem flori la Monumentul Libertății din centrul orașului Riga, la Cimitirul frățesc și în alte locuri. În unele țări, această zi este marcată la 9 mai.

Este important să ținem minte că sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, la 8 mai, nu a adus Letoniei și Țărilor Baltice pace și libertate, așa cum a fost în Europa de Vest. Noi am obținut această libertate și independență abia în anii 90. Așa că la noi, la 8 mai este marcată Ziua victoriei asupra nazismului și Ziua comemorării victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Iar la 9 mai este totuși mai mult Ziua Europei, pentru că noi suntem un stat membru al Uniunii Europene, iar temelia UE a fost pusă anume la 9 mai 1950 (Declaraţia Schuman – notă NM). Și în Letonia există o mică parte a locuitorilor care la 9 mai marchează Ziua victoriei. S-ar putea să fie mai mult din cauza că există anumite evenimente organizate de Ambasada Rusiei și de unele asociații obștești. Dar statistica demonstrează că an de an, numărul acestor persoane se reduce.

Moldova și Letonia sunt asemănătoare după numărul de locuitori.

Noi considerăm că avem circa două milioane de locuitori. Statistica moldovenească denotă că în republică sunt trei milioane.

În afară de problemele de statistică, care ar reflecta realitatea, Moldova mai are probleme grave privind emigrarea populației. Moldova și Letonia s-au confruntat cu problema migrației atunci când partea cea mai activă a cetățenilor a părăsit țara. Cum se descurcă Letonia în acest sens, ce experiență ar putea prelua Moldova?

Cauza principală este cea economică. oamenii au căutat un loc de muncă mai bun pentru a câștiga. Noi ne-am confruntat cu această provocare mai ales la sfârșitul anilor 90 și la începutul anilor 2000. A fost o migrație foarte mare a cetățenilor Letoniei în Marea Britanie. După aderarea la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, când s-au deschis hotarele, acest flux s-a majorat. Atunci, eu activam la ambasada noastră din Marea Britanie și urmăream acest lucru. Este important de menționat faptul că libertatea circulației este binevenită, oamenii au posibilitatea de a alege. Cu ajutorul fondurilor europene, Letonia a încercat să dezvolte statul. Pas cu pas, se îmbunătățea nivelul de trai în țară și, în principiu, acest lucru a început să influențeze oamenii: să chibzuiască înainte de a pleca în altă țară și să-și schimbe viața în mod radical.

Totodată, s-a lucrat cu diaspora. Noi am elaborat un plan de revenire a imigranților. Acesta prevedea noi locuri de muncă, relaxări pentru cei care doreau să-și dezvolte o afacere, să-și cumpere o locuință etc.

O componentă importantă a fost patriotismul și promovarea identității naționale. Toți acești factori luați împreună au contribuit la echilibrarea plecării oamenilor din țară.

Ce aveți în vedere prin identitatea națională?

Apartenența la țară, la valorile statului, la mediul care există în Letonia. Desigur, aici e vorba și de relațiile de rudenie, și cele de prietenie. Deci, este vorba despre un complex de factori care pot influența decizia – să emigreze sau, totuși, nu.

Adesea, identitatea națională este asociată cu cea etnică. De multe ori, politicienii utilizează acest lucru pentru a dezbina societatea. La noi, presupun că la fel ca și la dvs., există problema dezbinării pe criterii lingvistice. Politicienii o folosesc mereu în perioada campaniilor electorale. În opinia dvs., ar putea Moldova să direcționeze diversitatea lingvistică spre propriul beneficiu? Și cum? Care este situația în acest sens în Letonia?

Dacă e să ținem cont de experiența Letoniei, dezbinarea societății pe criterii lingvistice înseamnă o problemă artificială. De la începutul anilor 90, politica de stat era orientată spre consolidarea limbii letone ca limbă de stat. Au fost dificultăți. Dar corectitudinea acestui curs are totuși efecte.

Cel mai important factor în această politică – este consolidarea limbii letone de stat, fără a uita de limbile minorităților etnice.

În instituțiile publice, în documentele oficiale se folosește limba letonă. Dar există destul de multe școli pentru minoritățile etnice. La noi, funcționează o proporție standard de instruire: 60 la sută din discipline se predau în limba de stat, 40 la sută – în limba minorității naționale. Astfel, noi îndeplinim două sarcini concomitent. În primul rând, încurajăm instruirea în limba de stat, în al doilea rând, fiecare familie își poate dezvolta cunoașterea limbii materne. Fără cunoașterea limbii letone, în Letonia este imposibil să-ți găsești un serviciu bun. Dar dacă o persoană mai cunoaște și limba maternă, este excelent. Un bagaj de cunoștințe în cel puțin două limbi este ceea spre ce tindem.

Desigur, există tendința unor organizații și chiar a unor state care, prin anumite canale informaționale, doresc să-și mențină influența. Aceștia încearcă să prezinte Letonia într-un context nu tocmai pozitiv. Există o anumită categorie de persoane care vizionează și citesc doar anumite surse de informare. Noi nu putem interzice acest lucru, poate doar unele canale care difuzează mesajul urii sau simbolurile interzise. Dar oamenii au libertatea de a alege, ce să vizioneze și ce să asculte.

De aceea noi încercăm să consolidăm alfabetizarea media, încercăm să oferim cunoștințe societății , pentru ca oamenii să poată înțelege singuri, unde este adevăr și unde este minciună.

Noi vedem provocări pentru mediul informațional din Moldova.

Noi suntem dispuși să transmitem experiența noastră. Dezinformarea, comunicarea strategică și alfabetizarea media – sunt sferele în care ambasada noastră lucrează activ.

În fiecare an, crește senzația că procesul de integrare europeană în Moldova înseamnă doar niște declarații politice ale politicienilor, iar țara bate pasul pe loc. Cum apreciați cursul de integrare europeană de la noi? Există vreun progres?

Este foarte important că există Acordul de Asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană. Acest lucru oferă o bază excelentă pentru avansarea în diferite sectoare pentru realizarea reformelor justiției, în combaterea corupției etc. Trebuie să fie realizate sarcinile prevăzute în acord. De ce e nevoie în acest caz? De o voință politică puternică și reală.

Politicienii nu sunt pe cont propriu – ei răspund în fața poporului. Rezultatele alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut au demonstrat că tot mai mulți oameni pledează pentru reforme și cursul european. Vom vedea ce va fi la alegerile din luna iulie. Există toate premisele pentru ca, pas cu pas, dar sigur, să mergeți înainte pe calea europeană.

Dvs. considerați că noi progresăm? Sau totuși stăm pe loc în ultimii ani?

Există diferite forme de evaluare. Cred că există un progres, dar întrebarea este dacă acesta este suficient. Noi considerăm că ar trebui să se acorde mai multă atenție chestiunilor prioritare – reformei justiției și combaterii corupției.

Reforma justiției, combaterea corupției și respectarea drepturilor omului – sunt lucruri despre care partenerii noștri de dezvoltare ne vorbesc de-a lungul mai multor ani. Dar schimbări esențiale nu se produc. Ce nu e în regulă cu șefii statului nostru?

Procesul politic își are propriile legități. Alegerile prezidențiale din toamnă și evoluția evenimentelor ulterioare au demonstrat că există toate premisele pentru alegerile anticipate. La acestea, cetățenii Moldovei vor putea demonstra, dacă sunt mulțumiți de procesul integrării europene și ce cred ei despre o altă direcție politică.

Indiscutabil, noi susținem cursul european al Moldovei. Ca țară a Uniunii Europene, noi acordăm și asistență practică prin fondurile Uniunii Europene. De aceea am sugera oanenilor să privească în jur și să acorde atenție la numărul de proiecte europene și la diversitatea acestora.

Dvs. nu sunteți primul an în Moldova și ați observat, probabil, că la noi se organizează alegeri foarte des. Ținând cont de retorica ce a apărut deja, la aceste alegeri parlamentare va prevala geopolitica și jonglarea cu diferite fobii. Au apărut deja mesajele de ură homofobe și chiar rasiste. În viziunea dvs., cum influențează această retorică asupra rezultatelor alegerilor și asupra Moldovei?

Cred că este important ca oamenii să acorde atenție oportunităților practice și beneficiilor pentru ei de la un anumit curs politic și de la modul în care acesta le va influența viața.

Acest lucru ar trebui să fie evaluat la rece, în pofida dezbinării artificiale pe criterii geopolitice. Nu se pune problema, încotro se mișcă țara – la stânga, la dreapta sau spre centru și cu atât mai mult nu poate fi vorba că Europa ar acapara Moldova.

Toate acestea sunt niște probleme artificiale. Este importantă evaluarea la rece a ceea ce vă va oferi o alegere sau alta.

Evaluarea la rece – nu e despre noi. La noi predomină emoțiile. Acum, acest lucru a devenit deosebit de vizibil. Pandemia a servit drept catalizator pentru dezvoltarea teoriilor conspirației și răspândirea fake-urilor. Drept urmare, noi constatăm, de exemplu, un scepticism evident privind vaccinurile. În opinia dvs., se poate lupta cu toate acestea?

Și la noi, la început, imunizarea a decurs destul de dificil, dar acum merge din plin – sunt vaccinați toți doritorii. Și chiar atunci când erau vaccinate anumite categorii de cetățeni, s-a luat decizia de a deschide o „fereastră” pentru toți doritorii de a se imuniza. Pentru aceasta, oamenii trebuiau pur și simplu să vină în centrele de vaccinare și să stea în rând. Deci, puteai să te vaccinezi chiar dacă nu făceai parte din grupul prioritar.

La noi, cu regret, nu există castelul lui Dracula, ca în România – ar fi fost minunat. Dar iată o asemenea oportunitate a servit drept un element de promovare. De asemenea, a funcționat o comunicare transparentă unică despre deciziile adoptate de către guvern și alte autorități ale statului. În plus, funcționarii de rang înalt au demonstrat prin exemplul propriu că este necesar să ne imunizăm. În Letonia sunt licențiate acum Pfizer, Moderna, Janssen și Astra Zeneca. În Moldova, noi am urmărit-o pe Maia Sandu – a fost un pas și un exemplu bun.

Anterior, dvs. declarați despre disponibilitatea Letoniei de a sprijini Moldova în dezvoltarea sistemului educațional, în special prin utilizarea experienței Letoniei privind învățământul la distanță în perioada pandemiei. Povestiți-ne despre aceasta. Ați povestit despre experiența dvs. Ministerului Educației de la noi, cu ce s-a încheiat?

Învățământul la distanță din Letonia ne-a permis o flexibilitate a planificării procesului. Pentru elevi funcționează sistemul „Clasa ta” – diferite discipline se predau într-o formă digitală succintă. De asemenea, două posturi de televiziune ne-au ajutat să organizăm procesul pentru elevii care au avut mai puține posibilități de a utiliza internetul. Acest proiect ne-a oferit oportunitatea să ne adaptăm, timp de două săptămâni, la învățământul la distanță și să organizăm un proces de instruire accesibil și neîntrerupt pentru toate categoriile populației din orice localitate a Letoniei.

Din contul televiziunii??

Da, plus o platformă online adaptată pentru studiile la distanță.

Cât de dezvoltate sunt relațiile comercial-economice moldo-letone? Care este balanța comercială în cazul nostru? Există investiții?

Ca ambasadă, noi activăm pentru a consolida relațiile dintre țările noastre. Avem un dialog politic bun. În ce privește economia, creșterea cifrei de afaceri dintre țările noastre a constituit până la pandemie 10-15%. Letonia a investit 6 milioane de euro în capitalul întreprinderilor moldovenești.

Schimbul de mărfuri și servicii dintre țările noastre a constituit 32,1 milioane de euro în anul 2020, ceea ce înseamnă cu 8% mai puțin decât în anul 2019, din cauza ajustărilor evidente aplicate de pandemie.

La noi este foarte bine dezvoltată cooperarea politică. În perioada colaborării noastre, am realizat 90 de proiecte comune în care s-au investit 1 milion 300 mii de euro.

Despre ce fel de proiecte este vorba?

Diferite tipuri de asistență acordată întreprinderilor mici și mijlocii, autorităților publice locale. Avem o colaborare interesantă cu serviciul vamal: noi am acordat asistență în stabilirea activității cu câinii de serviciu. Acum, în poliția de frontieră din Moldova sunt foarte mulți câini aduși din Letonia.

Una dintre consecințele pandemiei este închiderea statelor pentru acces, oamenii au încetat să circule liber. În opinia dvs., când vor reveni toate la regulile vechilor, bunelor călătorii dinaintea COVID, fără restricții, cu care ne-am obișnuit? Sau așa ceva nu va mai fi niciodată?

Este o întrebare foarte actuală, dar deocamdată e dificil de răspuns. În primul rând, trebuie să mergem înainte. Și în Letonia, și în Moldova există posibilitatea imunizării. Vaccinarea este, se pare, cel mai bun lucru care poate fi realizat pentru a reveni la normal. Dacă vom profita de această oportunitate, există șanse foarte bune de a reveni la o viață normală.

Cred că nu va fi totalmente ritmul vieții care a fost până la pandemie. Dar și pandemia are rezultatele sale pozitive. Au apărut multe tehnologii noi.

Acestea ar fi putut fi dezvoltate și prin alte metode, nu drept urmare a pandemiei, dar așa s-a întâmplat. Important este să ne vaccinăm. Apoi, pas cu pas, vom reveni și la oportunitățile anterioare privind libera circulație.

În calitatea mea de ambasador, consider o idee excelentă o cursă aeriană directă. Timp de mai mulți ani, între Riga și Chișinău a fost o cursă aeriană directă – până aproape de anul 2015. Sperăm că după ce pandemia va bate în retragere, vom reuși să revenim la acest subiect.

Noi am mai avut idei privind dezvoltarea turismului rural în Moldova, însă pandemia a intervenit cu ajustările sale.

Constat premise bune pentru ca după pandemie să fie și mai bine pentru noi toți.

Vă amintiți, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când în SUA au fost introduse modificări în regulile zborurilor? După aceasta, s-a interzis transportarea lichidelor. Acum, aceasta este o practică obișnuită.

Nimeni nu a anulat regimul fără vize. Totul este în vigoare. Doar că din cauza pandemiei, există anumite restricții pentru călătorii.

Interviul a fost realizat în cadrul Zilei Europei în Moldova.